Faceți căutări pe acest blog

luni, 30 septembrie 2013

„Istoricul Băncii Naționale a României. (1880-1924)” (SLĂVESCU 1925)

 Victor Slăvescu, Istoricul Băncii Naționale a României. (1880-1924), Humanitas / Biblioteca Băncii Naționale a României - 1, București, 2013

15 Cuvânt înainte - acad. Mugur Isărescu

19 Victor Slăvescu și sistemul bancar românesc - Sabina Mrițiu

39 Notă asupra ediției


41 Introducere

45 I. Politica monetară a României (1867-1884)
Legea din 1867
Primele monede de aramă
Primele monede de argint în 1873
Emisiunea biletelor ipotecare
Ion C. Brătianu cere în 1861 crearea unei bănci naționale
Rubla rusească tulbură unitatea monetară
Moneda de 5 lei
Noile monede de argint hotărâre prin legile din 1879, 1881, 1882 și 1884

57 II. Încercările de a se înființa o bancă de emisiune în România. Primele începuturi de bancă
Principalii bancheri din țară
Banca Moldovei din Iași
Diferite încercări de a înființa bănci de emisiune

65 III. Pregătirile pentru înființarea Băncii Naționale 
Nevoia înființării unei bănci de emisiune
Ideile de bază ale unei bănci de emisiune
Ion C. Brătianu depune proiectul de lege pentru crearea Băncii Naționale în februarie 1880
Păreri împotriva Băncii Naționale. Ce credea Th. Rosetti
Ce sistem trebuia adoptat?

73 IV. Legea din 17 aprilie 1880 pentru crearea Băncii Naționale
Prevederile legii din aprilie 1880
Discuția în Cameră
Discuția în Senat

89 V. Primul an de viață (1881)
Primul bilanț
Prima operațiune: creditul acordat statului
Împrumutul acordat statutului pe gaj de ruble rusești
Lombardul mai mare decât scontul
Specula de bursă și lombardul
Greutățile dezvoltării operațiunilor de scont

97 VI. Prima epocă (1880-1890)
Scontul
Caracterul portofoliului 
Condițiile cerute de Banca Națională
Puține pierderi
Scontul oficial
Lombardul și cursul efectelor românești
Lombardul și agioul
Critica în Parlament
Trate și remize asupra străinătății
Rostul operațiunilor de trate și remize
Criza din 1884
Banca Națională și criza din 1884
Banca Națională participă la împrumuturile statului
Politica financiară a statului
Politica financiară a statului și Banca Națională
Construirea palatului băncii
Situația economică și financiară a țării înainte de retragerea biletelor ipotecare
Balanța comercială pasivă
Deficitul și agioul 
Convenția din 1886 pentru retragerea biletelor ipotecare
Discuția în Parlament asupra Convenției din 1886
Convenția din 1886 nu dă rezultate
Legea din 1888
Discutarea legii în Parlament
Împrumutul intern de 4% din 1889și retragerea biletelor ipotecare
Introducerea etalonului-aur prin legea din mai 1889
Reforma Băncii Naționale de acord cu legea etalonului-aur
Conflictul dintre Banca Națională și guvern
Legea din 1890 în discuția Parlamentului
Explicația veniturilor
Distribuirea beneficiilor
Dividendele reale și procentuale
Conducerea Băncii Naționale

157 VII. A doua epocă (1891-1900)
Legea din 1892 restabilește armonia dintre Banca Națională și stat
În ce constă noua lege
Discuția în Parlament în jurul acestei lege
Moartea lui Ion C. Brătianu, fondatorul Băncii, în 1891
Operațiunile Băncii. Politica de emisiune
Scontul și lombardul
Alcătuirea portofoliului
Criza Zerlendi
Criza din 1894
Epoca de prosperitate 1895-1898
Marea criză din 1899
Balanța comercială
Finanțele publice
Criza schimbului
Lombardul
Scontul și lombardul față de circulație
Operațiunile de trate și remize
Apărarea schimbului
Alte operațiuni
Capitalul social și fondul de rezervă sunt plasate în efecte publice de stat
Beneficiile obținute în epoca 1891-1900 și distribuția lor
Izvoarele de venituri ale Băncii Naționale
Taxa scontului
Distribuirea beneficiilor
Rentabilitatea Băncii Naționale
Conducerea Băncii Naționale

189 VIII. A treia epocă (1901-1914)
Statul vinde acțiunile sale la Banca Națională
Soluția dată de generalul Manu nu reușește
Soluția dată de P. P. Carp
Convenția din 16 decembrie 1900
Votul Parlamentului
Convenția din 11 mai 1901. Acordarea unui împrumut statului
Importanța Convenției din 11 mai 1901
Discuția în Senat a Convenției din 11 mai 1901
Operațiunile de trezorerie ale statului. Convenția din 9 aprilie 1905
Operațiunile Băncii Naționale în perioada 1901-1914
Emisiunea de bilete
Scontul
Politica de scont urmată
Legiferarea băncilor populare în 1903
Criza din 1907
Moartea lui Eugen Carada
Progresul țării în epoca 1901-1910
Situația finanțelor publice
Criza din 1912
Atitudinea Băncii Naționale
Cum era judecată situația
Criza continuă și în 1913
Anul 1914 dă multe speranțe
Izbucnirea războiului general
Intervenția Băncii Naționale
Dezvoltarea institutelor de credit
Moartea lui Anton Carp
Lombardul 
Taxa scontului și lombardului
Operațiunile de trate și remize
Intervenția Băncii Naționale pentru menținerea cursului
Celelalte operațiuni active
Alte operațiuni
Relațiile cu statul
Beneficiile obținute
Izvoarele beneficiilor
Dividendele reale și procentuale
Conducerea Băncii Naționale în această epocă


245 IX. A patra epocă (1914-1918)

A. Relațiile cu statul

Primele împrumuturi
Alte împrumuturi. Asigurarea acoperirii
Situații Băncii în epoca neutralității
Împrumutul național din 1916 are mare succes
Situația Băncii în 1916
Intrarea în război. Noi credite. Convenția din 21 octombrie 1916
Trimiterea tezaurului la Moscova
Atitudinea Băncii Naționale în această chestiune
Noi împrumuturi pentru ducerea războiului
Influența războiului asupra emisiunii
Anul 1918, o grea încercare pentru Banca Națională
Banca Națională continuă a ajuta statul
Politica Băncii Naționale față de stat în epoca 1914-198

B. Relațiile cu viața economică
Conflictul cu Disconto-Gesellschaft
Sprijinirea agriculturii
Înființarea caselor de împrumut pe gaj
Organizarea exportului pe cereale
Convenția cu Puterile Centrale
Convenția cu Anglia
A doua Convenție cu Puterile Centrale
Intrarea în război. Împărțirea Băncii Naționale în două sedii
Operațiunile Băncii. Scontul și lombardul
Casele de împrumut pe gaj
Alte operațiuni
Evacuarea valorilor la Moscova
Aprecieri asupra structurii plasamentului Băncii Naționale
Rezultatele obținute în epoca 1914-1918
Repartiția beneficiilor
Dividendele se mențin staționare

C. Banca Națională în timpul ocupației
Emisiune de bilete ale Băncii Centrale
Banca Națională sub sechestru
Casele de împrumut agricol- Landwirtschaftliche Dralehnkasse (LDK) 
Bonurile de casă
Împrumutul forțat de 250 milioane lei
Atacarea disponibilului Băncii Naționale la Berlin
Împrumutul comunei București
Operațiunile Băncii Naționale în teritoriul ocupat

D. Banca Națională și Pacea de la București
Legitimarea operațiunilor în timpul ocupației
Conferința de la Berlin
Centrala de devize
Banca Națională sub control german și după pace
Tentativele de înrobire a Băncii Naționale
Proiectele de legi propuse în conformitate cu cererea Berlinului
Conducerea Băncii Naționale

305 X. A cincea epocă (1919-1924)

A. Relațiile cu statul

B. Relațiile cu piața economică
Condițiile economice ale țării după război
Operațiunile Băncii. Scontul. Lombardul. Casele de împrunut pe gaj
Aspectele vieții noastre economice
Atitudinea Băncii Naționale
Banca Națională în noile teritorii
Organizațiile de credit în noile teritorii
Progresul general al țării. Statistica oficială a întreprinderilor
Noua orientare a pieței după 1921
Creditul industrial
Problema schimbului
Casa de compensații
Alte operațiuni
Rezultatele obținute
Se fac mari rezerve
Repartiția beneficiilor
Crearea Institutului Economic Român
Asociația Băncilor
Contribuția personalului
Conducerea Băncii Naționale
Rolul lui I. G. Bibicescu

269 XI. Concluzii generale


375 Anexe

411 Index

vineri, 27 septembrie 2013

Piloți campioni mondiali la Formula 1 în perioada 1950-1992 (M. FERRARINI & R. NAUM 1993)

1950 GIUSEPPE FARINA (Italia) Alfa Romeo
1951 JUAN MANUEL FANGIO (Argentina) Alfa Romeo
1952 ALBERTO ASCARI (Italia) Ferrari
1953 A. A.
1954 J. M. F. (A) Mercedes - Maserati
1955 J. M. F. (A) Mercedes
1956 J. M. F. (A) Lancia - Ferrari
1957 J. M. F. (A) Maserati
1958 MIKE HAWTORN (Anglia) Ferrari
1959 JACK BRABHAM (Australia) Climax
1960 J. B. (A) Climax
1961 PHIL HILL (SUA) Ferrari
1962 GRAHAM HILL (Anglia) BRM
1963 JIM CLARK (Scoția) Climax
1964 JOHN SURTEES (Anglia) Ferrari
1965 J. C. (S) Climax
1966 J. B. (A) Repco
1967 DENNIS HULME (Noua Zeelandă) Repco
1968 G. H. (A) Lotus - Ford
1969 JACKIE STEWART (Scoția) Matra - Ford
1970 JOCHEN RINDT (Austria) Ford
1971 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1972 EMERSON FITIPALDI (Brazilia) Ford
1973 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1974 E. F. (B) McLaren - Ford
1975 NIKI LAUDA (Austria) Ferrari
1976 JAMES HUNT (Anglia) McLaren - Ford
1977 N. L. (A) Ferrari
1978 MARIO ANDRETTI (SUA) Lotus - Ford
1979 JODY SCHECKTER (Africa de Sud) Ferrari
1980 ALAN JONES (Australia) Wiliams - Ferrari
1981 NELSON PIQUET (Brazilia) Brabham - Ford
1982 KEKE ROSBERG (Finlanda) Wiliams - Ford
1983 N. P. (B) Brabham - BMW
1984 N. L. (A) McLaren - Porsche
1985 ALAIN PROST (Franța) McLaren - Porsche
1986 A. P. (F) McLaren - Porsche
1987 N. P. (B) Wiliams - Honda
1988 AYRTON SENNA (Brazilia) McLaren - Honda
1989 A: P. (F) McLaren - Honda
1990 A. S. (B) McLaren - Honda
1991 A. S. (B) McLaren - Honda
1992 NIGEL MANSELL (Anglia) Wiliams - Renault

SURSA
Modesto Ferrarini & Radu Naum, Formula 1. Dansul cu moartea, Nemira, București, 1993, 61-62.

joi, 26 septembrie 2013

Primul Mare Premiu la automobilism: Le Mans / Franța 1906 (M. FERRARINI & R. NAUM 1993)

Primul Mare Premiu la automobilism a avut loc în vara lui 1906, la Le Mans, în Franța. Pe traseul de 104 km, peste 100.000 de spectatori au urmărit disputa a 34 de mașini Renault, Daracq, Brasier, Mercedes din Franța, Italia și Germania. Câștigătorul a fost Szisz Ferenc, care a pilotat un Renault de 100 CP cu o viteză medie de 101, 328 km/h. Szisz lucrase ca mecanic la firma lui Louis Renault, unul din cei doi frați fondatori. La premiere, ministrul francez al lucrărilor publice Darthou a salutat evenimentul cu premoniție: „Vă felicit pentru reușita acestei probe cu caracter internațional. Eu îi prevăd un viitor strălucit.” Astfel, Marele Premiu al Automobil Clubului Francez, redenumit apoi Marele Premiu al Franței, a inaugurat un nou tip de competiție motorizată, care s-a extins pe toate continentele.

SURSA
Modesto Ferrarini & Radu Naum, Formula 1. Dansul cu moartea, Nemira, București, 1993, 12.

luni, 9 septembrie 2013

9 septembrie

A fost o data...


9 septembrie

1516 - A murit pictorul flamand Hieronymus Bosch (Jerome Van Aken).
1828 - S-a născut scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolstoi, important romancier al literaturii universale (m. 20 noiembrie 1910).
1861 - S-a născut Agatha Bârsescu; a fost prima actriţă româncă prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America (m. 22 noiembrie 1939).
1966 - A murit Octav Mayer, matematician, primul doctor în matematică pură din ţara noastră, considerat unul dintre principalii realizatori ai teoriei reţelelor unei suprafeţe (n. octombrie 1895).
1896 - A murit Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (n. 25 noiembrie 1814).
1898 - A murit Stephane Mallarmé, poet şi eseist francez (n. 18 martie 1842).
1901 - A murit pictorul şi litografistul Henri de Toulouse-Lautrec (n. 24 noiembrie 1864).
1908 - S-a născut scriitorul Cesare Pavese (m. 27 august 1950).
1912 - S-a născut Horia Stamatu, poet şi eseist; a fost unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (m. 8 iulie 1989, Freiburg).
1943 - S-a născut Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (m. 10 octombrie 1987).
1976 - A murit Mao Zedong, preşedinte al Chinei în perioada 1949-1959 (n. 26 decembrie 1893).
2003 - A murit Edward Teller, om de ştiinţă, considerat părintele bombei cu hidrogen (n. 15 ianuarie 1908).


Abdicarea Regelui Mihai, condamnarea la moarte a „Adeverului” (I)

Adevărul București 9 septembrie 2013

Moldovenii sunt mai fericiţi decât românii, ruşii şi ungurii

Adevărul 9 septembrie 2013

Moldovenii sunt mai fericiţi decât românii, ruşii şi ungurii

Citeste mai mult: adev.ro/msv9n4
Moldovenii sunt mai fericiţi decât românii, ruşii şi ungurii

Citeste mai mult: adev.ro/msv9n4
Moldovenii sunt mai fericiţi decât românii, ruşii şi ungurii

Citeste mai mult: adev.ro/msv9n4

Dezbatere la Cercul Militar

duminică, 1 septembrie 2013

„Studia Securitas” (UNIVERSITATEA „L. BLAGA” 2013

 „Studia Securitas”, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 3/2013

STRATEGIC STUDIES

Eugen LUNGU, Repere realiste vechi şi noi privind dinamica de securitate în spaţiul geopolitic MENA ................................................. 7

Eugen STRĂUŢIU, Foreign Policy Objective of Separatist Transnistrian Region. Institutional Architecture........................................................... 21

Cristian BARNA, Amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în Regiunea Extinsă a Mării Negre – un „cordon sanitar” în fața ameninţărilor asimetrice sau calea spre o nouă cursă a înarmărilor

nucleare?................................................................................................ 28

NATIONAL SECURITY

Vasile TABĂRĂ, Protecţia civilă – componentă a securităţii naţionale. Necesitatea prevenirii şi contracarării surprinderii în cazul producerii unor evenimente deosebite ................................................................ 45

Marius PRICOPI, Reflectarea integrării militare europene în documentele strategice naţionale....................................................... 62

TERRORISM

Marcel VOICESCU, Drepturile omului şi libertăţile fundamentale în contextul implementării legislaţiei în domeniul combaterii terorismului

......................................................................................................... 69

ECONOMIC SECURITY

Ganna KHARLAMOVA, Economic security versus Crises................... 74

Volodymyr BABIRAD-LAZUNIN, Information support of Statistical evaluation of Smuggling and Customs violation in the context of the

Ukrainian Economic Security ............................................................. 82

Letitia Corina MATAREA – TÜRK, China Investment Corporation. Policy Implications and Developments ............................................... 87

Volodymyr VIRCENKO, Intellectual Security of Enterprise and Strategy of its Provision................................................................... 100

HUMAN SECURITY

Oleksii KHARLAMOV, Marina BODNARENKO, Ganna KHARLAMOVA, Nanosensors on Guard the Human Safety ...................................... 110

Ruslana GROSU, Dimensiunea conceptului de securitate umană în contextul viziunilor asupra dezvoltării durabile ................................ 120

Iulia CRĂCIUN, Răzvan ENACHE, Influenţa media şi computerului asupra securităţii psihice a copiilor.................................................. 129

BOOK REVIEWS

Ion LEAHU, Provocările europenizării: politica Federaţiei Ruse în reglementarea transnistreană (1992-2012), Editura Universităţii de Stat, Tiumen, 2012 (autor A. Deveatcov) ........................................140

Eugen STRĂUŢIU, Tânăr în România. Noi valori, noi identităţi, Editura Institutul European, Iaşi, 2013 (autor: Sabina Luca - coordonator)....149

Ioan ŞANTAI, Ştiinţa administraţiei, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013 (autor Vasile Tabără) ................. 150