<A apărut la Constanța „în ceasul primului mărțișor al celui de al treilea mileniu”. Ea se cheamă frumos Agora și după cum spune redactorul ei șef, Victor Corcheș, în peisajul publicistic actual își asumă un dublu rol;: „acela de martor onest, de cronicar obiectiv îndeosebi al cotidianului cultural, dar și acela de agent energizant al spiritului profund și al gîndului înaripat”.
Atrag atenția prin valoarea lor textel eliric semnate de Irina Moraru, studentă la Facultatea de Comunicare și Relații Publice București. Iată un citat, sper, convingător: „Eu mor întotdeauna câte puțin toamna. Și mai mor cu fiecare cuvânt rostit. Se spune că nu mai este al tău gândul pe care l-ai așternut pe hârtie și că fiecare literă scrisă te înstrăinează tot mai mult de propriul tău gând.. El devine al celor care îl citesc; al tău nu mai e de mult. Pe mine mă îngroapă fiecare silabă; ia uite că pământul mi-a ajuns până la gleznă cu acest din urmă ă.”
Câteva eseuri din acest prim număr, semnate de Ștefan Cucu și Marina Cap Bun, îi asigură revistei Agora un nivel intelectual remarcabil. Interesant este, dar mult prea lung (ocupă o treime din paginile revistei) și studiul Prolegomene la revista Fundațiilor Regale.>
NICOLAE MOTOC, O nouă revistă, „Tomis”, Constanța, martie 2001
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu