Faceți căutări pe acest blog

joi, 13 aprilie 2000

„Salonul literar de la Buzău” („TOMIS” 2000)

 O. D., Salonul literar de la Buzău, „Tomis”, Constanța, apr. 2000, p. 15

Cu trei decenii în urmă, un grup de entuziaști - scriitori și oameni ai bibliotecii - avându-i în frunte pe Alexandru Oprescu și Nicolae Havriliuc - înființau, în cadrul Bibliotecii Județene din Buzău, un redutabil salon literar. Acesta se năștea dintr-o necesitate firească de afirmare în plan național a valorilor literar-culturale din spațiul de la curbura Carpaților. Patronat de bibliotecă, „Salonul” s-a impus ca o manifestare de elită, constituind în timp, în lipsa unei publicații de profil, o revistă „vorbită”, o exigentă școală literară, o rampă de lansare pentru tineri de talent, un prilej de întâlnire cu personalitățile literelor și culturii românești, invitate constant la reuniuni și o formă de rezistență intelectuală în perioada totalitară a creatorilor din orașul de pe malul Buzăului.

Momentul aniversar al celor treizeci de ani de existență a „Salonului” s-a desfășurat pe durata a două zile la Buzău, Pârscov și Beceni.

Neobositul cărturar și director al Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu”, fermentul acestei manifestări, A. Oprescu, a avut inițiativa, ca, în afara unor personalități din capitală, să invite și un grup de scriitori și editori din Constanța, membri ai Filialei „Dobrogei” a Uniunii Scriitorilor, reprezentanți ai revistei Tomis, unii dintre ei legați prin destin sau afinități sufletești de ținutul buzoian. Au onorat invitația: Arthur Porumboiu, Ovidiu Dunăreanu, Nicolae Rotund, prof. Ioan Popișteanu (directorul editurii „Ex Ponto”), Paul Prodan (director al Tipografiei „Infcon”). Aniversarea „Salonului” a concis cu deschiderea „Zilelor Vasile Voiculescu”, la care a participat Ionică Voiculescu, fiul marelui scriitor.

Invitatul de onoare, prof. univ. dr. doc. Gheorghe Bulgăr a fost aniversat la cei optzeci de ani de viață și distins cu premiul „Omnia” din partea bibliotecii.

În cadrul unui medalion, poetul A. Porumboiu - născut la Dimiana - a primit premiul de excelență pentru toată activitatea scriitoricească. În aceeași seară, s-au lansat, în prezența autorilor, cărțile: Detenția și sfârșitul lui Vasile Voiculescu de Florentin Popescu, Corabia de fildeș - antologie a poeților dobrogeni uitați - de O. Dunăreanu și V. Corcheș, Clopotele Atosului de Bucur Chiriac. S-au acordat treizeci de premii scriitorilor buzoieni și susținătorilor „Salonului”.

La Pârscov s-a vizitat casa muzeu „Vasile Voiculescu”, iar cititorilor bibliotecii comunale le-a fost prezentată noua carte semnată de F. Popescu. La Beceni, primarul Dorel Porumboiu a ținut să organizeze, pentru elevii și cadrele didactice ale liceului din localitate, o șezătoare literară, în care „protagoniști” au fost unchiul său, poetul A. Porumboiu și cartea acestuia, Nume pe apă (Ex Ponto).

marți, 11 aprilie 2000

„Aghiotant la trei miniștri ai Apărării: Milea, Militaru, Stănculescu” (BARBU 2000)

Alexandru Barbu, Aghiotant la trei miniștri ai Apărării: Milea, Militaru, Stănculescu, Ion Cristoiu, București, 2000, 173 p.

Cuprins
7 I.„Tu ești la ușă, nu înăuntru”
24 II.Umorul lui Milea
38 III.G-ralul Stănculescu: un portret de „lord”
52 IV.„Aventuri” africane
61 V.În preajma Revoluției
68 VI.Desfășurarea evenimentelor
82 VII.Ultima convorbire telefonică înainte de sinucidere
99 VIII. Ion Iliescu îmi datorează... o pereche de izmene
122 IX.„Nu te pune cu prostul că are mintea odihnită...”!
138 X.După 89, s-au luat grade... cu brațul!
151 XI.„Piața Universității” m-a prins la Berlin

167 Ilustrații

coperta 4: În această carte-mărturie, autorul (artilerist-topograf, ofițer activ în armata română pînă în 1995, fost, în perioada martie 1986 - martie 1990, aghiotant al ministrului Apărării Naționale) dezvăluie, cu sinceritate și onestitate, aspecte mai puțin sau deloc știute din viața celor care s-au aflat la conducerea MApN, în ultimii ani ai regimului ceaușist și primii ani care au urmat după prăbușirea  acestuia. Parcurgînd pasionantele pagini ale cărții, cititorul are ocazia unică de a afla ce se ascundea în spatele „ușilor închise” la cel mai înalt nivel al ierarhiei militare românești.