„Comunicările Hyperion” (VIȘINESCU 1999)

Victor Vișinescu (ed.)/Universitatea Hyperion/Facultatea de Ziaristică, Comunicările Hyperion, sesiunea III, Ed. Hyperion XXI, București, 1999

5 prof. univ. dr. Ion Spânulescu, Cuvânt de salut

6 conf. dr. Victor Vișinescu, Cuvânt la a 3 a Sesiune

9 acad. Dan Berindei, Periodicele cultural-științifice în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

13 prof. dr. Marin Voiculescu, Drepturile omului

21 ambas. Mircea Mitran, Frontierele în relațiile internaționale

29 conf. dr. Daniela Rovența-Frumușani, Comunicarea mediatică în România postcomunistă

41 conf. dr. Maria Moldoveanu, Cultură. Viață culturală. Viață culturală rurală

53 conf. dr. Victor Vișinescu, Jurnalismul românesc contemporan în fața cercetărilor moderne mass-media străine

65 conf. dr. Ion Zară, Credibilitatea în mediile românești de informare

83 conf. dr. Dan Dobre, Jacques Barrat. Geografia economică a mediilor. Medii și dezvoltare

89 conf. dr. Ion Haineș, Opinii privind rolul și funcțiile mass-media în societate

107 lector dr. Miruna Runcan, Instituția teatrală în perioada interbelică

121 lector dr. Cristian Florin Popescu, Realitatea artei, „arta” jurnalistului

129 lector Costin Nastac, Idee și mesaj în emisiunile radiofonice naționale și alternativa dezinformării prin subcultură

143 lector Ion Bucheru, Poate fi stopată manipularea prin audiovizual?

147 prep. Octavian Gabor, Iubire și agresivitate în relația maestru-discipol

151 prep. Liliana Purcărea, Locul și rolul României în noul context geopolitic al Europei Centrale și de Est

155 prep. Ștefan Cojocaru, Corupția: moduri de expunere

165 prep. Cristina Gălbenuș, Ce este cultura? Omul este o ființă care vorbește

173 prep. Valeria Toma, Manipulare și agresivitate în mass media

177 prep. Sanda Fărcaș, Imaginea celuilalt în prea română

181 stud. Bulugea Mihaela, Violența rasială. Forme elementare ale rasismului

185 stud. Anghel Sorin, Despre națiune

189 stud. Ana Plăcintă, Publicitatea în televiziune

193 stud. Spătăreanu Ruxandra, Cartea de cultură și cuvântul cărții în vremea interdisciplinarității

197 stud. Ilie Ioana, Progresul în om. Bertrand Juvenal

201 stud. Lazăr Petruța, Știrea de presă. Caracteristici

205 stud. Nedelcu Alexandra, Valoarea informației ca presă

209 stud. Andreica Otilia, Cunoștințe și deprinderi ale jurnalistului

211 stud. Drumea Teodor, Predocumentarea și postdocumentarea

213 stud. Dane Ioana, Transformarea informației brute în eveniment de presă

Memoriile comunistului Grigore Burdea (RUSU)

 Titus Rusu, „Tomis”, Constanța

(...)

După verificări sumare, Burdea a descoperit că autorii crimei sunt Manole Bodnăraș și doi colaboratori ai săi. Autorii au declarat că au comis omorul din motive de clasă.

Burdea i-a comunicat la telefon lui Bodnăraș rezultatul cercetărilor. Emil Bodnăraș l-a înjurat birjărește pe fratele său și i-a ordonat lui Burdea să prezinte condoleanțe familiei îndoliate din partea Guvernului. E. Bodnăraș a ordonat ca, la înmormântare, drumul de la casa defunctului până la cimitir să fie străjuit de militari cu panglici de doliu la arme. (...)

Burdea a dispus ca Manole Bodnăraș și procurorul șef să descopere autorul omorului. Manole, beat , a răspuns că l-a și descoperit. Sunt doi tâlhari care au comis și alte fapte penale. Oare fostul magistrat, doctor în drept, nu era conștient că este autorul infracțiunii de favorizare, prevăzută la art. 284 din Codul Penal în vigoare la acea dată?

A doua zi, au venit la Suceava, în vizită, primul ministru Petru Groza și Emil Bodnăraș, cu trenul guvernamental. (...) La prânz s-au ospătat la Arhiepiscopie. Li s-au oferit „bucăți rumene de cozonac mănăstiresc pe tipsii de argint”. Apoi „brânză afumată în scoarță de brad, bujeniță de căprioară” și alte delicatese.

Burdea aplecat la București cu avionul cursă specială, lăsându-i pe meseni cântând popește.

Din motive ce nu le spune, a fost exclus din partid și destituit din funcție. A lucrat în Arbitrajul de Stat București. A fost încadrat apoi în Direcția de Informații Externe. A avut neînțelegeri cu generalul Gavriliuc, șeful DIE, fost activist al CC, personaj incult și brutal. Cu satisfacție scrie cum Gavriliuc a fost descoperit ca agent al Siguranței, infiltrat în PCR în perioada ilegalității. Burdea a mai lucrat câțiva ani la Ambasada României la Atena, despre care dă informații generale și sumare.

După pensionare, cu gradul de general de securitate, Burdea s-a stabilit cu familia la New York. A mai lucrat ca supraveghetor la Metropolitan Museum of Arts. Aici și-a scris volumul memorialistic „Vâltoarea vieții”.

În încheierea volumului autobiografic, Burdea scrie: „Fiecare om este o carte de istorie, care nu este la fel ca altuia și ar amintirile car ele merită”.