„Epigrame” (GHINEA 1999)

 Sanda Ghinea, Eprigrame, „Tomis”, Constanța, iunie 1999

Cristina Tamaș, debutantă în dramaturgie cu volumul „Omul din cerc” și „Tata nu mai e ministru”
Spunea făcându-l pe magistru
„Omul din Cerc”: „Auzi, mon cher”,
n-o mai fi taică-tu „Ministru”
dar ea „se ține cu-n Bancher!”

pragul parlamentar crește

Cei care ne-au slujit cu drag

sacrificându-se, în plus,

fiind încurajat de prag,

poate-or vede Pragul de Sus.

dicție

Ca să-nțelegem ce-i cu țara,

și să pătrundem câte sunt, 

ca „Purtător de clar cuvânt”

s-ar potrivi acum - Ciumara!

„Schimb cultural” (DUNĂREANU 1999)

 Ovidiu Dunăreanu, Schimb cultural, „Tomis”, Constanța, iunie 1999

Între marile orașe-porturi din lume cu care Municipiul Constanța se înfrățește, se numără și orașul Turku, din Finlanda. În cadrul schimburilor culturale periodice cu această frumoasă metropolă a nordului Europei, Constanța l-a avut ca oaspete, în ultima decadă a lunii mai, pe domnul Sandor Toth, reprezentantul Comitetului de Cultură al orașului finlandez. În programul vizitei sale s-a aflat și o întâlnire cu directorii instituțiilor de cultură și artă din municipiul nostru. Dialogul, organizat de Biroul de relații , internaționale și protocol al Primăriei, reprezentat de d-na Liliana Panaitescu, la Muzeul de Artă Populară, s-a bucurat de o largă audiență și un real interes. Au fost prezenți: Ana Maria Munteanu și Francisc Strănad de la Teatrul de Balet „Oleg Danovski”, Maria Magiru - Muzeul de Artă Populară, Alice Dinulescu - Fondul plastic al UAP, Simona Rusu - Muzeul de Artă, Ovidiu Dunăreanu - revista „Tomis”, Costin Antonescu - Centrul Județean al Creației Populare. După schimbul de opinii și idei și după vizitarea sălilor de expoziție ale muzeului, oaspetelui și invitaților le-a fost oferit un scurt spectacol de jocuri și muzică populară susținut de soliști, orchestra și dansatorii ansamblului „Plaiurile Dobrogei”. La această reuniune, d-l Sandor Toth a fost însoțit de d-l consilier municipal Octavian Axente, șeful Comisiei pentru a Consiliului municipal și de plasticianul Bella Czitron, un bun cunoscător al limbii române și prieten al Constanței, care a îndeplinit și misiunea de translator.

„TOMIS” 1999

 „Tomis”, Constanța, iunie 1999

*

În perioada 22 mai - 6 iunie, o delegație a Uniunii Scriitorilor din România a vizitat China la invitația Uniunii Centrale a Scriitorilor din această țară. Din grupul scriitorilor români, alături de prozatorul Constantin Novac, redactor-șef al revistei „Tomis” și secretar executiv al Filialei „Dobrogea” a US, au mai făcut parte: criticul literar Gabriel Dimisianu, director adjunct al revistei „România literară”, poeta Doina Cetea - secretar executiv al Filialei Cluj a US, criticul literar Ioan Holban, directorul Teatrului Național Iași, criticul literar prof. univ. dr. Eugen Negrici. Aceasta este prima invitație adresată unei delegații române din partea Uniunii Centrale a Scriitorilor. Grupurile de scriitori români care au vizitat până în prezent China au fost invitate doar de Asociațiile scriitorilor din diferite provincii.

*

În perioada 25 aprilie - 1 iunie, scriitorii Denisa Comânescu, redactor-șef al editorii „Univers”, și Nicolae Motoc, membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor, au fost oaspeții Asociației Scriitorilor danezi, unde au avut numeroase întâlniri cu Kurt Wilby, directorul Asociației, cu membrii Comitetului Internațional al Scriitorilor danezi. Au vizitat: Colegiul Popular din Borup, Biblioteca Municipalității din Lyngby-Taaerbaek, Parlamentul danez, Municipalitatea din Balerup, Muzeul de Stat de Artă, Muzeul din Louisiana, Institutul de Cultură danez ș. a.

*

La a treia întâlniri a scriitorilor români de pretutindeni, organizată la Neptun între 1-7 iunie, de Uniunea Scriitorilor din România, din partea Filialei „Dobrogea” au participat Nicolae Motoc, Arthur Porumboiu, Ovidiu Dunăreanu, Florin Șlapac, Sorin Roșca, Dan Perșa și Emilia Dabu.

*

Radio România Cultural a realizat, în luna mai, trei emisiuni cu membrii Filialei „Dobrogea” a U.S. Una a fost dedicată revistei de cultură „Tomis”, la care au participat: Constantin Novac - redactor șef, Nicolae Motoc - redactor șef adj. și Florin Șlapac - redactor. Alte două, sub genericul „Viața cărților” au prezentat microinterviuri cu scriitorii: Florin Șlapac, Ovidiu Dunăreanu, Dan Perșa și Nicolae Rotund privind noile lor apariții editoriale.

*

În sala „Nicolae Grigorescu” a Muzeului de Artă, luni, 24 mai, scriitoarea Cristina Tamaș și-a lansat volumele „Teatru” și „Fenomenul Beaudelaire și poezia română modernă”. Cuvântul de început a aparținut directorului ”Ex Ponto”, Ioan Popișteanu, Prezentarea studiului critic a fost făcută de Ovidiu Dunăreanu și de prof. Ileana Mihăilă (Universitatea „Ovidius”). Volumul de teatru, ce include piesele „Omul din cerc” și „Tata nu mai e ministru”, a fost prezentat de regizorul Dan Puican - cel care a realizat versiunea radiofonică a primei piese din volum. Actorii Diana Cheregi și Mircea Pânzaru au citit un fragment din „Omul din cerc”.

*

Poetul Arthur Porumboiu și-a lansat joi, 6 mai, la Casa Armatei, în cadrul ședinței Cenaclului literar „Mihail Sadoveanu” noua sa carte de aforisme gnomice Înțelepciunea ascetului (Editura „Ex Ponto”). Despre semnificația acesteia și despre activitatea literară a autorului a vorbit Ovidiu Dunăreanu.

„Scriitorul român din exil le-a dat literelor noastre strălucire universală” (ASTALOȘ 1999)

 A treia întâlnire a scriitorilor români din întreaga lume

George Astaloș, Scriitorul român din exil le-a dat literelor noastre strălucire universală, Revista Asociațiunii Transilvania ASTRA, 1999

(190)Recent, la inițiativa Academiei Române, a avut loc o dezbatere asupra viabilității literaturii noastre din anii hegemoniei roșii - reuniune la care au fost luate în discuție toate genurile literare și cu deosebire romanul. Este știut: o literatură nu se recomandă prin poezia ei, cum lăsau să se înțeleagă analiștii de ocazie din anii șaizeci, nici prin dramaturgia ei, teatrul fiind, prin excelență, genul cel mai perisabil dintre toate expresiile creației literare. O literatură se recomandă prin proza ei - „proză” neînsemnând neapărat roman, ci „nuvelistică”, în sensul larg al noțiunii. Vezi semnificația inițialelor PEN Clubul „Poezie, Estetică și Nuvelistică”. Printre cei care cauționau dezbaterile asupra trecutului imediat făceau parte academicienii Gabriel Țepelea și Eugen Simion - ultimul având o remarcabilă inițiativă în acest sens încă din toamna anului 1996, când a oferit paginile „Caietelor Critice” ale Academie unei ample anchete asupra subiectului evocat, la care au răspuns circa patruzeci de scriitori, poeți, critici și universitari angajați direct în procesul creației literare.

Recenta confruntare a fost actul doi al inițiativei lui E. S., al cărei succes putem spune că a fost covârșitor atât prin calitatea semnatarilor acelor considerații, cât și prin diversitatea contribuțiilor publicate. „Selon les bruits qui courent”, în curând vom asista la cel de-al treilea act al decorticării retrospective a creației literare românești din perioada derutei cenzoriale - act ce se va juca tot în dispozitivul „Caietelor Critice”. Este vorba de o anchetă întreprinsă în profunzime asupra romanului nostru din cea de a doua jumătate a secolului douăzeci.

Majoritatea protagoniștilor anchetei din 1996 au scos în evidență condiționarea literaturii de către factorul politic, al cărui absolutism doctrinar le-a impus oamenilor de litere o stare de manifestare subalternă. Or, este de notorietate deontologică: practica literaturii își are proiecția împlinirii ei tocmai în cultivarea unei absolute libertăți de expresie. În ce privește concluziile recentei confruntări, tinerii scriitori prezenți la dezbateri au avansat ireversibila idee potrivit căreia nimic din ceea ce s-a scris între 1948 și 1989 nu va rezista exigențelor unei istorii literare științific întocmite. Așteptăm parametrii estimativi ai literaților incluși în sumarul anchetei despre roman. În așteptarea acestor parametri analitici, preocuparea creatorilor pare să își aibă vectorul îndreptat către literatura viitorului, ceea ce ni se pare mult mai remarcabil și în orice caz mai pasionant, tocmai pentru că scrutarea viitorului invită la investigarea unui trecut ce anunță potențialitatea, dar și virtualitatea noii generații.

S-a bătut monedă pe ideea existenței sau inexistenței unui „sertar” fermecat al literaturii noastre, din care, după 1989, ar fi putut țâșni capodoperele unei literaturi oprimate de cerberii totalitarismului. Concluzia: nu a existat nici un „sertar” cu opere prohibite - adevăratul sertar al literaturii române din anii incriminați fiind în realitate creația literară, poetică și lingvistică a exilului.

Nici nu putea fi altfel: în țară, libertatea de expresie nu a avut drept de cetate timp de peste patruzeci de ani. Dacă însă a existat un sertar (și sertarul a existat într-adevăr), atunci el se află în arhivele securității! În Biblioteca Națională a Franței există o scrisoare a lui Blaga, adresată în anii cincizeci lui Bazil Munteanu la Paris, în care clasicul nostru îi scrie prietenului din exil: „Am manuscrisele a douăsprezece cărți, gata de predat editorilor”. Unde sunt aceste manuscrise și când vom vedea cărțile anunțate de Blaga în galantarele librăriilor și în rafturile bibliotecilor? Poate niciodată. Vom afla însă cu siguranță mai mult despre aceste „sertare” ferecate de poliția politică a comunismului atunci când Ecaterina Țarălungă, terminându-și cercetarea în care s-a angajat, va scoate pe piața literară monografia „Bazil Munteanu”.

Până atunci, însă, rămâne pe rol sertarul exilului - sertar ale cărui piese au dat strălucire universală literelor românești. Ancheta revistei „Luceafărul”, de la începutul anului 1988, lăsa să se înțeleagă că sertarele scriitorilor noștri din țară ar fi fost doldora de manuscrise „nepublicate” în timpul regimului trecut. Și pe bună dreptate propaganda incomunicabilă a fostului ordin politic interzicea publicarea textelor ce contraveneau dogmelor (...).