<
Soiuri noi de semințe de orez, porumb și grâu au fost folosite începând din 1960 pentru creșterea recoltelor agricole. Noile semințe ajung repede la maturitate, oferind două-trei recolte pe an. O nouă specie de graminee, o combinație de grâu și secară, a fost obținută pe cale genetică și până în 1990 a fost răspândită în 32 de țări. Rezistența acestui soi este însă scăzută și a înlocuit soiuri folosite în mod tradițional în diferite zone geografice.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 100.
Se afișează postările cu eticheta țară. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta țară. Afișați toate postările
sâmbătă, 24 februarie 2018
vineri, 23 februarie 2018
Sat maritim din Benin (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)
<
Benin. Este o mică țară în Vestul Africii. Relieful și vegetația sunt variate: zonă costieră marină, platouri înalte cu junglă, savană. Populația este formată din peste 60 grupuri etnice diferite. Limba oficială este franceza, dar se vorbesc numeroase dialecte Yoruba*. Populația este de 4.741.000 de locuitori, iar suprafața de 112.620 kmp. Aici o întâlnești pe Biyi. Ea trăiește într-un sat pe coasta atlantică a Beninului, una din cele mai sărace țări din lume. În fiecare zi se trezește dis de dimineață și ia apă dintr-un bazin învecinat. Vasul cu apă îl poartă pe cap, la fel ca și ceilalți copii din satul ei. Dimineața mănâncă boabe de porumb și pește, apoi pleacă împreună cu mama ei la muncă. Biyi nu poate merge la școală. Munca ei constă în colectarea sării: adună pământul, care este foarte sărat în acea zonă, în coșuri de nuiele, toarnă apă peste el, astfel încât sarea se scurge împreună cu apa. Apoi încălzește apa, care se evaporă și lasă cristalele de sare. Împreună cu mama ei poate aduna până la 30 kg de sare pe zi, sare pe care o vând la piață.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 90.
Notă M. T.
* yoruba = Limbă din familia limbiloe nigero-congoleze, cu peste 20 milioane de vorbitori în Nigeria, Benin și Togoa și statut de limbă oficială în Nigeria. (www.britannica.com/topic/yoruba)
Benin. Este o mică țară în Vestul Africii. Relieful și vegetația sunt variate: zonă costieră marină, platouri înalte cu junglă, savană. Populația este formată din peste 60 grupuri etnice diferite. Limba oficială este franceza, dar se vorbesc numeroase dialecte Yoruba*. Populația este de 4.741.000 de locuitori, iar suprafața de 112.620 kmp. Aici o întâlnești pe Biyi. Ea trăiește într-un sat pe coasta atlantică a Beninului, una din cele mai sărace țări din lume. În fiecare zi se trezește dis de dimineață și ia apă dintr-un bazin învecinat. Vasul cu apă îl poartă pe cap, la fel ca și ceilalți copii din satul ei. Dimineața mănâncă boabe de porumb și pește, apoi pleacă împreună cu mama ei la muncă. Biyi nu poate merge la școală. Munca ei constă în colectarea sării: adună pământul, care este foarte sărat în acea zonă, în coșuri de nuiele, toarnă apă peste el, astfel încât sarea se scurge împreună cu apa. Apoi încălzește apa, care se evaporă și lasă cristalele de sare. Împreună cu mama ei poate aduna până la 30 kg de sare pe zi, sare pe care o vând la piață.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 90.
Notă M. T.
* yoruba = Limbă din familia limbiloe nigero-congoleze, cu peste 20 milioane de vorbitori în Nigeria, Benin și Togoa și statut de limbă oficială în Nigeria. (www.britannica.com/topic/yoruba)
sâmbătă, 16 septembrie 2017
Primul autobuz în 1827 (URSULEANU 1981)
<
(...)
Deși născut în țara gentlemenilor, autobuzul a avut încă de la obîrșia sa apucături grosiere, învățînd să întîrzie înainte de a ajunge la punctul terminus al primei sale călătorii hurducate. Năravul s-a manifestat în chiar ziua inaugurării sale: 5 aprilie 1827. În acea zi întîiul autobuz din istorie, un soi de măgăoaie mecanică înjghebată de englezii Trevithick și Guerney, a pornit să străbată drumul dintre Londra și Bath, scoțînd un fum gros prin nu mai puțin de 5 coșuri.
Cetățenii nimeriți pe traseu priveau cu nedumerire dihania care înainta cu stupefianta viteză de 17 kilometri pe oră. Viteză care s-a mai muiat înainte de Reaving, pentru a se stinge complet în respectiva localitate. Stricăciunile acumulate pe parcurs copleșiseră viteza de înaintare a mașinii. Numai după reparații însumînd 5 ore bătute pe muche, mastodontul mecanic a fost repus în mișcare pentru eroicul marș, atingînd ținta unde nu mai era așteptat de nici o festivitate oficială. Ce vreți, se plictisiseră să-l tot aștepte.
În schimb, nu s-a înregistrat nici o pană de cauciuc. Era și greu, roțile fiind integral din... fier.
(...)
>
Sursa
Dan Ursuleanu, Umor pe patru roți, ed. Sport - Turism / col. Cartea de vacanță, București, 1981, pp. 295-296
(...)
Deși născut în țara gentlemenilor, autobuzul a avut încă de la obîrșia sa apucături grosiere, învățînd să întîrzie înainte de a ajunge la punctul terminus al primei sale călătorii hurducate. Năravul s-a manifestat în chiar ziua inaugurării sale: 5 aprilie 1827. În acea zi întîiul autobuz din istorie, un soi de măgăoaie mecanică înjghebată de englezii Trevithick și Guerney, a pornit să străbată drumul dintre Londra și Bath, scoțînd un fum gros prin nu mai puțin de 5 coșuri.
Cetățenii nimeriți pe traseu priveau cu nedumerire dihania care înainta cu stupefianta viteză de 17 kilometri pe oră. Viteză care s-a mai muiat înainte de Reaving, pentru a se stinge complet în respectiva localitate. Stricăciunile acumulate pe parcurs copleșiseră viteza de înaintare a mașinii. Numai după reparații însumînd 5 ore bătute pe muche, mastodontul mecanic a fost repus în mișcare pentru eroicul marș, atingînd ținta unde nu mai era așteptat de nici o festivitate oficială. Ce vreți, se plictisiseră să-l tot aștepte.
În schimb, nu s-a înregistrat nici o pană de cauciuc. Era și greu, roțile fiind integral din... fier.
(...)
>
Sursa
Dan Ursuleanu, Umor pe patru roți, ed. Sport - Turism / col. Cartea de vacanță, București, 1981, pp. 295-296
duminică, 20 august 2017
vineri, 21 aprilie 2017
O ședință a Consiliului de Securitate al ONU (SINCLAIR 1973)
<
(...): puțină culoare și murdărie cu grămada, mai cu seamă cînd am pătruns în centrul orașului, îndreptîndu-ne încet către acel mare simbol de sticlă care este chiar sediul Națiunilor Unite*.
Consiliul de Securitate* își ține întrunirile într-o încăpere mult mai mică decît Adunarea Generală**. În centru se află o masă circulară, cu o deschizătură ca litera C, într-o parte; la mijloc, înăuntru, șade secretarul*** și funcționarii respectivi. membrii permanenți și cei temporari ai Consiliului își au locurile lor împrejur pe partea din afară. Fotoliile Delegaților sînt din piele, albastru închis la culoare. În spatele lor, patru fotolii albastru deschis sînt destinate membrilor delegației. În jur, situate sus pe pereții a numai trei laturi din sală, niște firide futuristice, despărțite de încăpere prin paravane de sticlă, adăpostesc translatori simultani, ziariștii și echipele de televiziune. În a patra latură a camerei, pe scaune așezate în rînduri, stă publicul obișnuit. (...) Din pricină că au avut loc cîteva incidente, gărzi de securitate în posturi fixate pe marginea exterioară a arenei Consiliului, stau în văzul tuturor.
În completarea decorației interioare, o frescă mare, de tip 1950-1960 stă așezată sus în spatele fotoliului președintelui. Înfățișează îndreptarea nedreptăților, oameni ce sînt eliberați din lanțuri, căi ce duc treptat în sus, către libertate, lumină și fericire.
(...)
La dreapta și la stînga, în jurul mesei, culoarea pielii delegaților nu trădează totdeauna identitatea țării pe care o reprezintă. La sediul Națiunilor Unite te afli antrenat într-un joc constant de-a ghicitul, dacă e să te iei după cei care cutreieră vestibulurile și coridoarele și, de cele mai multe ori, nu ieși din încurcătură decît cînd delegații își ocupă în sfîrșit locurile, în dosul etichetei de la masă, cu numele țării pe care o reprezintă. Expunerea la viața New Yorkului și constantul contact internațional de la Națiunile Unite pare să coloreze pigmenții pielii, dîndu-i o nuanță de negricios deschis universal. (... ) Sau să fie strălucirea lămpilor cu arc pe mocheta de culoarea noroiului, care produce asemena efect? Nici îmbrăcămintea nu te poate călăuzi.
(...) Totul se petrecea totuși la un nivel atît de scăzut. Aspectul general de indiferentă camaraderie în Consiul de Securitate și, de fapt, peste tot la Națiunile Unite, m-a izbit ca dezolant și șocant de sincer. De fapt, nu era decît o reflectare foarte nedramatică a problemelor reale de viață și Libertate de pe toată suprafața globului, dezbătute continuu aici cu impasibilitate, ca să nu spunem cu plictiseală. Delegații își îngăduiau să strige și să vorbească despre țările celorlalți în niște termeni simpli, îngrozitori. Dar, ca o ironie a soartei, speranța autentică și onestă pentru pacea viitoare a lumii se manifesta după aceea în numeroasele baruri din clădirea Națiunilor Unite, unde epitetele rostite la mînie erau uitate cînd se cinsteau rîndurile internaționale de băutură. Se bucura de o favoare deosebită, după cîte am desscoperit, băutura celui mai ne-rece-război: Bloody Mary***** (1).
(...) De îndată ce-am terminat de vorbit, de îndată ce-am văzut cum se distribuiau jur împrejur membrilor Consiliului de Securitate exemplarele multiplicate ale discursului meu și de cum i-am observat cum stau fiecare alături cu un teanc cît un munte al celorlalte discursuri, mi-am dat seama că toate sînt numai vorbe. Toți auziseră, dar nu ascultaseră. Asta face parte din joc. Emoțiile, mînia, mila, toate sînt izgonite din scenă. Dibăcia unuia sau altuia de a interpreta bine asemenea emoții e cel mult lăudată sau criticată ca în cronicile teatrale din ziare. Atîta tot.
(1) Sîngeroasa Mary (engl.).
(...)
>
SURSA
Michael Sinclair******, Pactul dolarului*******, trad. C. Popa, ed. Univers / col. Enigma, București, 1974, pp. 177-181.
NOTE M. T.
* Sediul central al ONU din New York (Manhattan) este un teritoriu internațional cu statut analog ambasadelor. Cele patru clădiri au fost construite între 1947 și 1950 de celebrul arhitect brazilian Oscar Niemeyer pe un teren cumpărat și donat de miliardarul american John Rockefeller. (http://www.artline.ro/Sediul-ONU-din-New-York-22119-1-n.html)
** Consiliul de Securitate al ONU adoptă rezoluții pentru menținerea păcii internaționale. Este format din reprezentanții a 15 țări, dintre care 5 permanenți cu drept de veto (SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și R. P. Chineză) și 10 nepermanenți aleși la fiecare doi ani de către blocuri regionale. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#5)
*** Adunarea Generală este formată din reprezentanții tuturor statelor membre. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#4)
**** Secretarul general al Națiunilor Unite este cel mai înalt funcționar al organizației și este numit de A.G. la recomandarea C. S. pentru un mandat de 5 ani. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#15)
***** Maria Tudor (1516-1558) = Fiica a regelui Henric VIII Tudor (1509-1547) și soră a regelui Eduard VI Tudor (1547-1553). Regină a Angliei ca Maria I în perioada 1553-1558. Prima suverană a Angliei. Porecla a derivat din arderea pe rug a 300 de protestanți. (https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/mary-cea-sangeroasa-prima-regina-a-angliei)
****** Michael Shea (pseudonim literar Sinclair) (1938-2009) = Scot who served as 'spin doctor' to the Queen, „Scotsman”,19 october 2009 (http://www.scotsman.com/news/obituaries/michael-shea-1-779536)
******* „Kirkus Reviews” (https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/michael-sinclair/the-dollar-covenant/)
(...): puțină culoare și murdărie cu grămada, mai cu seamă cînd am pătruns în centrul orașului, îndreptîndu-ne încet către acel mare simbol de sticlă care este chiar sediul Națiunilor Unite*.
Consiliul de Securitate* își ține întrunirile într-o încăpere mult mai mică decît Adunarea Generală**. În centru se află o masă circulară, cu o deschizătură ca litera C, într-o parte; la mijloc, înăuntru, șade secretarul*** și funcționarii respectivi. membrii permanenți și cei temporari ai Consiliului își au locurile lor împrejur pe partea din afară. Fotoliile Delegaților sînt din piele, albastru închis la culoare. În spatele lor, patru fotolii albastru deschis sînt destinate membrilor delegației. În jur, situate sus pe pereții a numai trei laturi din sală, niște firide futuristice, despărțite de încăpere prin paravane de sticlă, adăpostesc translatori simultani, ziariștii și echipele de televiziune. În a patra latură a camerei, pe scaune așezate în rînduri, stă publicul obișnuit. (...) Din pricină că au avut loc cîteva incidente, gărzi de securitate în posturi fixate pe marginea exterioară a arenei Consiliului, stau în văzul tuturor.
În completarea decorației interioare, o frescă mare, de tip 1950-1960 stă așezată sus în spatele fotoliului președintelui. Înfățișează îndreptarea nedreptăților, oameni ce sînt eliberați din lanțuri, căi ce duc treptat în sus, către libertate, lumină și fericire.
(...)
La dreapta și la stînga, în jurul mesei, culoarea pielii delegaților nu trădează totdeauna identitatea țării pe care o reprezintă. La sediul Națiunilor Unite te afli antrenat într-un joc constant de-a ghicitul, dacă e să te iei după cei care cutreieră vestibulurile și coridoarele și, de cele mai multe ori, nu ieși din încurcătură decît cînd delegații își ocupă în sfîrșit locurile, în dosul etichetei de la masă, cu numele țării pe care o reprezintă. Expunerea la viața New Yorkului și constantul contact internațional de la Națiunile Unite pare să coloreze pigmenții pielii, dîndu-i o nuanță de negricios deschis universal. (... ) Sau să fie strălucirea lămpilor cu arc pe mocheta de culoarea noroiului, care produce asemena efect? Nici îmbrăcămintea nu te poate călăuzi.
(...) Totul se petrecea totuși la un nivel atît de scăzut. Aspectul general de indiferentă camaraderie în Consiul de Securitate și, de fapt, peste tot la Națiunile Unite, m-a izbit ca dezolant și șocant de sincer. De fapt, nu era decît o reflectare foarte nedramatică a problemelor reale de viață și Libertate de pe toată suprafața globului, dezbătute continuu aici cu impasibilitate, ca să nu spunem cu plictiseală. Delegații își îngăduiau să strige și să vorbească despre țările celorlalți în niște termeni simpli, îngrozitori. Dar, ca o ironie a soartei, speranța autentică și onestă pentru pacea viitoare a lumii se manifesta după aceea în numeroasele baruri din clădirea Națiunilor Unite, unde epitetele rostite la mînie erau uitate cînd se cinsteau rîndurile internaționale de băutură. Se bucura de o favoare deosebită, după cîte am desscoperit, băutura celui mai ne-rece-război: Bloody Mary***** (1).
(...) De îndată ce-am terminat de vorbit, de îndată ce-am văzut cum se distribuiau jur împrejur membrilor Consiliului de Securitate exemplarele multiplicate ale discursului meu și de cum i-am observat cum stau fiecare alături cu un teanc cît un munte al celorlalte discursuri, mi-am dat seama că toate sînt numai vorbe. Toți auziseră, dar nu ascultaseră. Asta face parte din joc. Emoțiile, mînia, mila, toate sînt izgonite din scenă. Dibăcia unuia sau altuia de a interpreta bine asemenea emoții e cel mult lăudată sau criticată ca în cronicile teatrale din ziare. Atîta tot.
(1) Sîngeroasa Mary (engl.).
(...)
>
SURSA
Michael Sinclair******, Pactul dolarului*******, trad. C. Popa, ed. Univers / col. Enigma, București, 1974, pp. 177-181.
NOTE M. T.
* Sediul central al ONU din New York (Manhattan) este un teritoriu internațional cu statut analog ambasadelor. Cele patru clădiri au fost construite între 1947 și 1950 de celebrul arhitect brazilian Oscar Niemeyer pe un teren cumpărat și donat de miliardarul american John Rockefeller. (http://www.artline.ro/Sediul-ONU-din-New-York-22119-1-n.html)
** Consiliul de Securitate al ONU adoptă rezoluții pentru menținerea păcii internaționale. Este format din reprezentanții a 15 țări, dintre care 5 permanenți cu drept de veto (SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și R. P. Chineză) și 10 nepermanenți aleși la fiecare doi ani de către blocuri regionale. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#5)
*** Adunarea Generală este formată din reprezentanții tuturor statelor membre. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#4)
**** Secretarul general al Națiunilor Unite este cel mai înalt funcționar al organizației și este numit de A.G. la recomandarea C. S. pentru un mandat de 5 ani. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#15)
***** Maria Tudor (1516-1558) = Fiica a regelui Henric VIII Tudor (1509-1547) și soră a regelui Eduard VI Tudor (1547-1553). Regină a Angliei ca Maria I în perioada 1553-1558. Prima suverană a Angliei. Porecla a derivat din arderea pe rug a 300 de protestanți. (https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/mary-cea-sangeroasa-prima-regina-a-angliei)
****** Michael Shea (pseudonim literar Sinclair) (1938-2009) = Scot who served as 'spin doctor' to the Queen, „Scotsman”,19 october 2009 (http://www.scotsman.com/news/obituaries/michael-shea-1-779536)
******* „Kirkus Reviews” (https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/michael-sinclair/the-dollar-covenant/)
miercuri, 5 aprilie 2017
Problemele economice ale Scoției independente imaginate în 1973 (SINCLAIR 1973)
<
(...) Pentru moment, le-am lăsat* la o parte și am scos documentul menționat de Guthrie, un memorandum voluminos adresat mie de colegul meu Matthews, Ministrul Comerțului. M-a îngrijorat mai ales faptul că în timp ce schema economică pe termen scurt nu arăta prea rău, tendințele și orientările pe termen lung nici pe departe nu se profilau în roz. Din cuprinsul memorandumului reieșeau că și funcționari superiori permanenți din Ministerul Comerțului și Dezvoltării Industriale erau de asemena îngrijorați. Am luat act de o mulțime de dovezi atestînd creșterea îngrijorării cu cu privire nu numai la ritmul în care sporeau dificultățile de echilibrare a balanței plăților, dar și la cel în care firmele noastre mai mari și industriile erau treptat înghițite de societăți străine cu sediul în țara noastră. La prima vedere, părea firesc ca, în situația precară în care se aflau proprietarii scoțieni, să vândă pe bani gheață oricui le-ar face oferte. Nu sînt nici pe departe un naționalist cu vederi înguste și pun preț pe faptul că întreprinderile internaționale au înflorit mult și vor continua să prospere.
Nici o țară nu mai poate să fie vreodată cu desăvîrșire independentă din punct de vedere economic și financiar. Toate profețiile de tip Cassandra (1) și toate îngrijorările de tip De Gaulle** în privința dominației economice străine nu vor avea niciodată efect mare asupra economiei țările din vest, în care banul merge totdeauna într-acolo unde se poate obține cel mai mare beneficiu. Totuși, lăsînd la o parte considerațiile de asemenea soi, am avut sentimentul că fluxul acesta neobișnuit năvălea și inunda mai repede decît ar fi fost firesc; de aceea rugasem pe Matthews și ministerul său să-mi trimită o situație cu analiza tuturor societăților cu capital străin. Și îmi fusee trimis memorandumul de față. Ca economist calificat mi-am îndreptat atenția înainte de toate la statisticile din anexe. Statisticile ușor pot fi făcute să mintă, dar nu chiar atît de ușor precum concluziile trase din ele.
Presupun că înțelesesem asemena lucru, dar cu uimire, ca să nu spun cu groază, am luat aminte cît de justificate erau suspiciunile mele privind numărul copleșitor al industriilor noastre de bază aflate acum în principal sub control sau apartenență americană. Astea veneau să se adauge la interesul transatlantic bine susținut în cea mai mare parte a presei din întreaga noastră țară și la relațiile excelente, de o factură foarte unilaterală, dintre anumite întreprinderi financiare americane și cele două bănci comerciale scoțiene mai importante.
Nu erau o noutate asemenea investiții americane în Scoția și ne fuseseră de un ajutor copleșitor în trecut. Sînt primul să recunosc că fără acest ajutor, fără imboldul pe care ni l-a dat acea enormă afluență de dolari, n-am fi avut niciodată nici tăria și nici puterea să ne folosim de prilejul de a ne cîștiga independența. Dar ajutorul și încrederea acordată nouă ca o zonă de potențială dezvoltare e una, și dolarii, care ne cumpărau cu ridicata acum cînd ajunsesem la sapă de lemn, e cu totul alta.
Am petrecut aproape o oră studiind documentul respectiv, lăsînd concluziile la urmă; și concluziile m-au liniștit oarecum. Cifrele erau alarmante, dar concluziile subliniau împrejurările contextuale și erau în același timp precuate și încurajatoare.
(...)
(1) Aluzie la personajul Cassandra, din mitologia greacă, ale cărei preziceri de viitor nu se adevereau.
>
SURSA
Michael Sinclair***, Pactul dolarului****, trad. C. Popa, ed. Univers / col. Enigma, București, 1974, pp. 87-89.
NOTE M. T.
* Malcolm Mockingham, ministrul de interne al Scoției independente, personajul principal al romanului futurologic, scris la persoana întâi.
** Charles de Gaulle (1890-1970) = General francez. Conducătorul Forțelor Franceze Libere din Marea Britanie (1940-1944), după capitularea Franței în fața Germaniei în iunie 1940. Prim-ministru în 1944-1946 și 1958-1959. Președinte în 1959-1969. În timpul Războiului Rece, a fost promotor al politicii de suveranitate a Franței, în cadrul blocului occidental condus de superputerea nord-americană. (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vizita-generalului-de-gaulle-la-bucuresti)
*** Michael Shea (pseudonim literar Sinclair) (1938-2009) = Scot who served as 'spin doctor' to the Queen, „Scotsman”,19 october 2009 (http://www.scotsman.com/news/obituaries/michael-shea-1-779536)
***** „Kirkus Reviews” (https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/michael-sinclair/the-dollar-covenant/)
(...) Pentru moment, le-am lăsat* la o parte și am scos documentul menționat de Guthrie, un memorandum voluminos adresat mie de colegul meu Matthews, Ministrul Comerțului. M-a îngrijorat mai ales faptul că în timp ce schema economică pe termen scurt nu arăta prea rău, tendințele și orientările pe termen lung nici pe departe nu se profilau în roz. Din cuprinsul memorandumului reieșeau că și funcționari superiori permanenți din Ministerul Comerțului și Dezvoltării Industriale erau de asemena îngrijorați. Am luat act de o mulțime de dovezi atestînd creșterea îngrijorării cu cu privire nu numai la ritmul în care sporeau dificultățile de echilibrare a balanței plăților, dar și la cel în care firmele noastre mai mari și industriile erau treptat înghițite de societăți străine cu sediul în țara noastră. La prima vedere, părea firesc ca, în situația precară în care se aflau proprietarii scoțieni, să vândă pe bani gheață oricui le-ar face oferte. Nu sînt nici pe departe un naționalist cu vederi înguste și pun preț pe faptul că întreprinderile internaționale au înflorit mult și vor continua să prospere.
Nici o țară nu mai poate să fie vreodată cu desăvîrșire independentă din punct de vedere economic și financiar. Toate profețiile de tip Cassandra (1) și toate îngrijorările de tip De Gaulle** în privința dominației economice străine nu vor avea niciodată efect mare asupra economiei țările din vest, în care banul merge totdeauna într-acolo unde se poate obține cel mai mare beneficiu. Totuși, lăsînd la o parte considerațiile de asemenea soi, am avut sentimentul că fluxul acesta neobișnuit năvălea și inunda mai repede decît ar fi fost firesc; de aceea rugasem pe Matthews și ministerul său să-mi trimită o situație cu analiza tuturor societăților cu capital străin. Și îmi fusee trimis memorandumul de față. Ca economist calificat mi-am îndreptat atenția înainte de toate la statisticile din anexe. Statisticile ușor pot fi făcute să mintă, dar nu chiar atît de ușor precum concluziile trase din ele.
Presupun că înțelesesem asemena lucru, dar cu uimire, ca să nu spun cu groază, am luat aminte cît de justificate erau suspiciunile mele privind numărul copleșitor al industriilor noastre de bază aflate acum în principal sub control sau apartenență americană. Astea veneau să se adauge la interesul transatlantic bine susținut în cea mai mare parte a presei din întreaga noastră țară și la relațiile excelente, de o factură foarte unilaterală, dintre anumite întreprinderi financiare americane și cele două bănci comerciale scoțiene mai importante.
Nu erau o noutate asemenea investiții americane în Scoția și ne fuseseră de un ajutor copleșitor în trecut. Sînt primul să recunosc că fără acest ajutor, fără imboldul pe care ni l-a dat acea enormă afluență de dolari, n-am fi avut niciodată nici tăria și nici puterea să ne folosim de prilejul de a ne cîștiga independența. Dar ajutorul și încrederea acordată nouă ca o zonă de potențială dezvoltare e una, și dolarii, care ne cumpărau cu ridicata acum cînd ajunsesem la sapă de lemn, e cu totul alta.
Am petrecut aproape o oră studiind documentul respectiv, lăsînd concluziile la urmă; și concluziile m-au liniștit oarecum. Cifrele erau alarmante, dar concluziile subliniau împrejurările contextuale și erau în același timp precuate și încurajatoare.
(...)
(1) Aluzie la personajul Cassandra, din mitologia greacă, ale cărei preziceri de viitor nu se adevereau.
>
SURSA
Michael Sinclair***, Pactul dolarului****, trad. C. Popa, ed. Univers / col. Enigma, București, 1974, pp. 87-89.
NOTE M. T.
* Malcolm Mockingham, ministrul de interne al Scoției independente, personajul principal al romanului futurologic, scris la persoana întâi.
** Charles de Gaulle (1890-1970) = General francez. Conducătorul Forțelor Franceze Libere din Marea Britanie (1940-1944), după capitularea Franței în fața Germaniei în iunie 1940. Prim-ministru în 1944-1946 și 1958-1959. Președinte în 1959-1969. În timpul Războiului Rece, a fost promotor al politicii de suveranitate a Franței, în cadrul blocului occidental condus de superputerea nord-americană. (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vizita-generalului-de-gaulle-la-bucuresti)
*** Michael Shea (pseudonim literar Sinclair) (1938-2009) = Scot who served as 'spin doctor' to the Queen, „Scotsman”,19 october 2009 (http://www.scotsman.com/news/obituaries/michael-shea-1-779536)
***** „Kirkus Reviews” (https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/michael-sinclair/the-dollar-covenant/)
sâmbătă, 28 ianuarie 2017
Indigen versus european în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)
<
(...)
- La ce naiba este Chandernagore* atît de aproape de Calcutta**, se gîndi Hurree, sforăind cu gura căscată pe mușchiul muiat al butucului, dacă nu sînt în stare să înțeleg ce spun în franțuzește.
Cînd se apropie din nou de cei doi străini, era chinuit de dureri de cap și umilit, căci spunea că fiind amețit de băutură, poate nu ți-a dat seama că ce vorbește și a îndrugat cîteva cuvinte lipsite de discreție. El era un credincios al Guvernului britanic, căruia i se datora prosperitatea și cinstea țării, și stăpînul său din Rampour*** profesează aceeași convingere. La auzul acestor cuvinte cei doi începură să facă glume pe socoteala lui și să-i repete ceea ce el spusese, pînă cînd bietul om, silit de zîmbetele lor dulcege și șirete clipiri din ochi, trebui să le spună adevărul. Cînd Lurgan Sahib**** află mai tîrziu despre această scenă, își exprimă în gura mare regretul că nu a putut fi și el de față în locul tîmpiților de indigeni, care stăteau fără să asculte la o mică distanță și cu rogojinile în cap, în timp ce picioarele le pătrundeau tot mai adînc în pămîntul muiat, și urmăreau mersul vremii, fără să le pese ce vorbesc cei alături de ei. Toți sahibii pe care îi cunoșteau ei, oameni întotdeauna bine îmbrăcați, se întorceau veseli în fiecare an spre munții și trecătorile obișnuite și aveau slugi, bucătari și argați, în cea mai mare parte, munteni. Sahibii aceștia doi însă, călătoreau singuri și fără nici o suită, prin urmare, trebuie că erau sahibi săraci și proști, căci altfel un sahib cu mintea întreagă nu se poate lua după vorbele unui bengalez*****. Cu toate acestea, acest bengalez le dăduse bani și vorbise cu ei pe limba lor. Dar cum nu erau obișnuiți să fie tratați omenește de cei de o culoare cu ei, bănuiau că prin apropiere trebuie să fie vreo cursă, și stăteau la pândă să o șteargă numaidecît, la primul semnal.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim******, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 142/143.
NOTE M. T.
* Chandernagore / Chandannagar = Oraș în apropierea coastei de E a Indiei. Colonie franceză în 1673-1950. (http://en.banglapedia.org/index.php?title=Chandannagar)
** Calcutta / Kolkata din 2001 = Cel mai mare oraș de pe coasta de E a Indiei. Capitala statului federal indian Bengalul de Vest. (https://www.kmcgov.in/KMCPortal/jsp/MunicipalHistoryHome.jsp)
*** Rampou / Rampur = Stat princiar (1774-1947) în nordul coloniei britanice India. (http://www.royalark.net/India/rampur.htm)
**** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
***** bengali = Grup etnic indo-arian majoritar în Bangladesh (musulman) și important în E Indiei (hinduist). (https://www.britannica.com/topic/Bengali)
****** Grete Tartler, Kim și Gora, „România literară”, 7/2013 (http://www.romlit.ro/kim_i_gora)
(...)
- La ce naiba este Chandernagore* atît de aproape de Calcutta**, se gîndi Hurree, sforăind cu gura căscată pe mușchiul muiat al butucului, dacă nu sînt în stare să înțeleg ce spun în franțuzește.
Cînd se apropie din nou de cei doi străini, era chinuit de dureri de cap și umilit, căci spunea că fiind amețit de băutură, poate nu ți-a dat seama că ce vorbește și a îndrugat cîteva cuvinte lipsite de discreție. El era un credincios al Guvernului britanic, căruia i se datora prosperitatea și cinstea țării, și stăpînul său din Rampour*** profesează aceeași convingere. La auzul acestor cuvinte cei doi începură să facă glume pe socoteala lui și să-i repete ceea ce el spusese, pînă cînd bietul om, silit de zîmbetele lor dulcege și șirete clipiri din ochi, trebui să le spună adevărul. Cînd Lurgan Sahib**** află mai tîrziu despre această scenă, își exprimă în gura mare regretul că nu a putut fi și el de față în locul tîmpiților de indigeni, care stăteau fără să asculte la o mică distanță și cu rogojinile în cap, în timp ce picioarele le pătrundeau tot mai adînc în pămîntul muiat, și urmăreau mersul vremii, fără să le pese ce vorbesc cei alături de ei. Toți sahibii pe care îi cunoșteau ei, oameni întotdeauna bine îmbrăcați, se întorceau veseli în fiecare an spre munții și trecătorile obișnuite și aveau slugi, bucătari și argați, în cea mai mare parte, munteni. Sahibii aceștia doi însă, călătoreau singuri și fără nici o suită, prin urmare, trebuie că erau sahibi săraci și proști, căci altfel un sahib cu mintea întreagă nu se poate lua după vorbele unui bengalez*****. Cu toate acestea, acest bengalez le dăduse bani și vorbise cu ei pe limba lor. Dar cum nu erau obișnuiți să fie tratați omenește de cei de o culoare cu ei, bănuiau că prin apropiere trebuie să fie vreo cursă, și stăteau la pândă să o șteargă numaidecît, la primul semnal.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim******, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 142/143.
NOTE M. T.
* Chandernagore / Chandannagar = Oraș în apropierea coastei de E a Indiei. Colonie franceză în 1673-1950. (http://en.banglapedia.org/index.php?title=Chandannagar)
** Calcutta / Kolkata din 2001 = Cel mai mare oraș de pe coasta de E a Indiei. Capitala statului federal indian Bengalul de Vest. (https://www.kmcgov.in/KMCPortal/jsp/MunicipalHistoryHome.jsp)
*** Rampou / Rampur = Stat princiar (1774-1947) în nordul coloniei britanice India. (http://www.royalark.net/India/rampur.htm)
**** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
***** bengali = Grup etnic indo-arian majoritar în Bangladesh (musulman) și important în E Indiei (hinduist). (https://www.britannica.com/topic/Bengali)
****** Grete Tartler, Kim și Gora, „România literară”, 7/2013 (http://www.romlit.ro/kim_i_gora)
luni, 10 octombrie 2016
Bugetul Servciului Secret din India colonială britanică (KIPLING 1900-1)
<
(...)
Unul din marile avantaje ale Serviciului Secret este că oamenii lui nu sînt plictisiți cu nici un fel de conturi ale sumelor cheltuite. Bineînțeles, serviciul este redus la cea mai chinuitoare uniformitate, dar a fondurile sînt administrate de cîțiva oameni, care nu sînt obligați să prezinte ordonanțe de plată, pentru a fi vizate de cineva și nici deconturi ale sumelor întrebuințate. Din cauza asta, lui Mahhub îi străluciră ochii, ca oricărui Sikh* despre care se știe că are cultul banului. Pînă și înfățișarea lui Lurgan se schimbă. Se gîndi la anii ce vor veni cînd Kim va face parte și el din marele lanț al primejdiei, care vîntură toată India, de la miazănoapte la miazăzi, fără să se oprească nici pentru o singură clipă, fie ziua fie noaptea. Prevedea, că de pe urma acestui ucenic al său, se va alege și el cu mare cinste în fața unor anumite persoane cu trecere. Tot Lurgan Sahib** făcuse din E. 23, un simplu băiat de la țară, obraznic, sălbatic și mincinos, venit din partea de apus a acestei provincii din nordul țării, ceea ce E. 23 era acum.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim***, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, p. 47.
NOTE M. T.
* Sikhism = Religie monotesită înființată în secolul XV în regiunea Punjab (N Indiei și N Pakistanului). Cucerirea statului Sikh de către britanici s-a încheiat în 1849. (http://www.bbc.co.uk/religion/religions/sikhism/history/history_1.shtml)
** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
*** Descriere Libris.ro / editura All 2012 (http://www.libris.ro/kim-rudyard-kipling-ALL978-973-724-457-4--p602715.html)
(...)
Unul din marile avantaje ale Serviciului Secret este că oamenii lui nu sînt plictisiți cu nici un fel de conturi ale sumelor cheltuite. Bineînțeles, serviciul este redus la cea mai chinuitoare uniformitate, dar a fondurile sînt administrate de cîțiva oameni, care nu sînt obligați să prezinte ordonanțe de plată, pentru a fi vizate de cineva și nici deconturi ale sumelor întrebuințate. Din cauza asta, lui Mahhub îi străluciră ochii, ca oricărui Sikh* despre care se știe că are cultul banului. Pînă și înfățișarea lui Lurgan se schimbă. Se gîndi la anii ce vor veni cînd Kim va face parte și el din marele lanț al primejdiei, care vîntură toată India, de la miazănoapte la miazăzi, fără să se oprească nici pentru o singură clipă, fie ziua fie noaptea. Prevedea, că de pe urma acestui ucenic al său, se va alege și el cu mare cinste în fața unor anumite persoane cu trecere. Tot Lurgan Sahib** făcuse din E. 23, un simplu băiat de la țară, obraznic, sălbatic și mincinos, venit din partea de apus a acestei provincii din nordul țării, ceea ce E. 23 era acum.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim***, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, p. 47.
NOTE M. T.
* Sikhism = Religie monotesită înființată în secolul XV în regiunea Punjab (N Indiei și N Pakistanului). Cucerirea statului Sikh de către britanici s-a încheiat în 1849. (http://www.bbc.co.uk/religion/religions/sikhism/history/history_1.shtml)
** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
*** Descriere Libris.ro / editura All 2012 (http://www.libris.ro/kim-rudyard-kipling-ALL978-973-724-457-4--p602715.html)
vineri, 23 septembrie 2016
Simla, capitala de vară a Indiei coloniale britanice (KIPLING 1900-1)
<
(...)
- Țară frumoasă, țară minunată a Hindustanului*! Țara celor cinci fluvii, este mai frumoasă decît oricare alta, și dacă se va întîmpla ca Mahhub Ali sau colonelul să se întoarcă împotriva mea, voi veni aici, zise Kim, aproape cîntînd. (...) Ia privește hagiule**, mi se pare că departe dincolo, se vede Simla***? Allah, ce oraș! se minună băiatul.
- Fratele părintelui meu care pe vreme cînd la Peshawar **** se săpau fîntînile lui Mackerson***** sahib******, își mai aduce aminte de vremea cînd aici nu erau mai mult de două case.
Geambașul apucă cu caii pe o potecă alăturată cu șoseaua, coborînd în unghi ascuțit spre bazarul de jos al orașului, care era aproape de Primărie. Un om care cunoaște toate întortochierile acestui cartier, poate sfida viclenia aparatului polițienesc al acestei capitale a Indiei în timp de vară, căci terasele comunică una cu alta, hudițele se încrucișează și fiecare intrare de gang, are o ieșire ascunsă și nebănuită. Aici trăiesc cei care mijlocesc facilitățile vieții de trîndăvie ale orașului: jhampanis******* care în timp de noapte duc rickshaws******** cu frumoase cucoane și stau în fața meselor de joc pînă în zori; samsari, vînzători dulciuri și curiozități, sau vînzători de lemne, preoți, pungași de buzunare și funcționarii indigeni ai guvernului. În acest cartier poți auzi curtezanele vorbind despre lucruri care trec drept cele mai ascunse secrete ale Consiliului Superior al Indiei*********, și tot aici mișună furnicarul agenților și spionilor a cel puțin jumătate din Statele domnilor indigeni.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim**********, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 225-226.
NOTE M. T.
* Hindustan = Denumirea regiunii nordice a subcontinentului indian, azi N Indiei și Pakistanul. Hindu (persană) / Sindhu (sanscrită) + stan („țară” în persana medievală). (http://www.shraddhananda.com/Meaning_and_Origin_Of_The_Word_Hindu.html)
** hagíŭ m. (turc. [d. ar.] haği, pelerin). Creștin care a vizitat Ĭerusalimu. Musulman care a vizitat Meca și Medina. – Rar saŭ vechĭ agíŭ. Fem. hagiĭcă (bg.hağiĭka), pl. e. Ca titlu onorific hagi-, precum: Hagi-Tudose. Sursa: Scriban (1939) (https://dexonline.ro/definitie/hagi)
*** Simla / Shimla = Oraș format în secolul XIX în nordul Indiei coloniale britanice. Din 1864 capitala de vară a coloniei. Azi capitala statului federal Himachal Pradesh. (http://hpshimla.gov.in/sml_hist.htm#Shimla Town)
**** Peshawar („orașul de la graniță” în persană) = Oraș în India colonială britanică. Azi în NV Pakistanului, la granița cu Afganistanului. (http://kp.gov.pk/page/history_march_of_time)
***** Frederick Mackeson (1807-1853) = Locotenent-colonel în armata britanică din India. A fost ucis în misiune la Peshawar. (http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=69364609)
****** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: Marele Dicționar de Neologisme '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
******* jhampani = Un indian purtător de rickshaw. (https://glosbe.com/en/en/jhampani)
******** rickshaw (engleză) = Termen englez pentru „ricșă”, introdus în 1887. (http://www.merriam-webster.com/dictionary/rickshaw) (https://dexonline.ro/definitie/ricsa)
********* După înfrângerea revoltei din 1857 a șipailor (soldații indigeni din armata britanică din India), aliați cu Marii Moguli musulmani din nord și cu rajahii indieni, a fost desființată Compania Indiilor Răsăritene, care controla subcontinentul indian (1600-1858), și a fost creată Colonia Coroanei Britanice India (1858-1947). (http://www.sscnet.ucla.edu/southasia/History/British/BrIndia.html)
********** Rodica Grigore, Kim, Kipling și Cartea Indiei, „Cultura”, 523 / 12 iulie 2015 (http://revistacultura.ro/nou/2015/07/kim-kipling-si-cartea-indiei/)
(...)
- Țară frumoasă, țară minunată a Hindustanului*! Țara celor cinci fluvii, este mai frumoasă decît oricare alta, și dacă se va întîmpla ca Mahhub Ali sau colonelul să se întoarcă împotriva mea, voi veni aici, zise Kim, aproape cîntînd. (...) Ia privește hagiule**, mi se pare că departe dincolo, se vede Simla***? Allah, ce oraș! se minună băiatul.
- Fratele părintelui meu care pe vreme cînd la Peshawar **** se săpau fîntînile lui Mackerson***** sahib******, își mai aduce aminte de vremea cînd aici nu erau mai mult de două case.
Geambașul apucă cu caii pe o potecă alăturată cu șoseaua, coborînd în unghi ascuțit spre bazarul de jos al orașului, care era aproape de Primărie. Un om care cunoaște toate întortochierile acestui cartier, poate sfida viclenia aparatului polițienesc al acestei capitale a Indiei în timp de vară, căci terasele comunică una cu alta, hudițele se încrucișează și fiecare intrare de gang, are o ieșire ascunsă și nebănuită. Aici trăiesc cei care mijlocesc facilitățile vieții de trîndăvie ale orașului: jhampanis******* care în timp de noapte duc rickshaws******** cu frumoase cucoane și stau în fața meselor de joc pînă în zori; samsari, vînzători dulciuri și curiozități, sau vînzători de lemne, preoți, pungași de buzunare și funcționarii indigeni ai guvernului. În acest cartier poți auzi curtezanele vorbind despre lucruri care trec drept cele mai ascunse secrete ale Consiliului Superior al Indiei*********, și tot aici mișună furnicarul agenților și spionilor a cel puțin jumătate din Statele domnilor indigeni.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim**********, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 225-226.
NOTE M. T.
* Hindustan = Denumirea regiunii nordice a subcontinentului indian, azi N Indiei și Pakistanul. Hindu (persană) / Sindhu (sanscrită) + stan („țară” în persana medievală). (http://www.shraddhananda.com/Meaning_and_Origin_Of_The_Word_Hindu.html)
** hagíŭ m. (turc. [d. ar.] haği, pelerin). Creștin care a vizitat Ĭerusalimu. Musulman care a vizitat Meca și Medina. – Rar saŭ vechĭ agíŭ. Fem. hagiĭcă (bg.hağiĭka), pl. e. Ca titlu onorific hagi-, precum: Hagi-Tudose. Sursa: Scriban (1939) (https://dexonline.ro/definitie/hagi)
*** Simla / Shimla = Oraș format în secolul XIX în nordul Indiei coloniale britanice. Din 1864 capitala de vară a coloniei. Azi capitala statului federal Himachal Pradesh. (http://hpshimla.gov.in/sml_hist.htm#Shimla Town)
**** Peshawar („orașul de la graniță” în persană) = Oraș în India colonială britanică. Azi în NV Pakistanului, la granița cu Afganistanului. (http://kp.gov.pk/page/history_march_of_time)
***** Frederick Mackeson (1807-1853) = Locotenent-colonel în armata britanică din India. A fost ucis în misiune la Peshawar. (http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=69364609)
****** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: Marele Dicționar de Neologisme '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
******* jhampani = Un indian purtător de rickshaw. (https://glosbe.com/en/en/jhampani)
******** rickshaw (engleză) = Termen englez pentru „ricșă”, introdus în 1887. (http://www.merriam-webster.com/dictionary/rickshaw) (https://dexonline.ro/definitie/ricsa)
********* După înfrângerea revoltei din 1857 a șipailor (soldații indigeni din armata britanică din India), aliați cu Marii Moguli musulmani din nord și cu rajahii indieni, a fost desființată Compania Indiilor Răsăritene, care controla subcontinentul indian (1600-1858), și a fost creată Colonia Coroanei Britanice India (1858-1947). (http://www.sscnet.ucla.edu/southasia/History/British/BrIndia.html)
********** Rodica Grigore, Kim, Kipling și Cartea Indiei, „Cultura”, 523 / 12 iulie 2015 (http://revistacultura.ro/nou/2015/07/kim-kipling-si-cartea-indiei/)
luni, 22 august 2016
Serviciul de Siguranță al Indiei coloniale britanice (KIPLING 1900-1)
<
(...)
Pentru nimic în lume lui Kim însă nu i-ar fi trecu tprin minte să bănuiască pe Mahbub Ali, cunoscut ca unul dintre cei mai buni geambași din Punjab*, negustor bogat și vrednic ale cărui caravane pătrundeau pînă în fundurile întunecate de dincolo de munți, că ar putea fi trecut într-unul din registrele păstrate sub lacăt de către Serviciul de Siguranță al Indiei, la matricola C. 25 1. B. De două trei ori pe an C. 25 trimitea cîte o poveste cam stîngaci însăilată, dar care întotdeauna, după ce era controlată de R. 17 și M. 4, se dovedea perfect adevărată. În aceste povestiri se ocupa cu tot felul de mișcări din țările de dincolo de munți, cu exploratorii care erau străini și nu englezi, și în același timp cu comerțul clandestin de arme. În realitate aceste rapoarte nu erau decît o parte foarte neînsemnată a „informațiilor primite” care determinau atitudinea Guvernului Indiei**. Se întîmplase încă acum de curînd că cinci rajahle*** care se confederaseră, (altceva mai bun de făcut nici n-aveau, decît o confederație), primiseră știre de la o țară din partea de miazănoapte**** care le era prietenă, că din teritoriile lor ies anumite vești care trec în India Britanică. Șefii guvernelor din acest țări fură la început foarte supărați din cauza aceasta și luară fără întîrziere măsuri, cum se obișnuiește să se ia în Orient. Între alții bănuiau și pe coțcarul acesta de geambaș cu barbă roșie, ale cărui caravane tăiau poteci adînci în zăpezile neumblate ale teritoriilor lor depărtate. Cel puțin de data aceasta caravana lui era să cadă de două ori în cursă și schimbase focuri de armă cu niște tîlhari, dintre care oamenii lui Mahbub aveau trei inși pe conștiință; în orice caz aceștia puteau să fie și năimiți de cineva, dar se putea să fi dat lovitura chiar pe socoteala lor. Din cauza aceasta Mahbub se feri să mai facă popas la Peshawar***** care era oraș nesănătos și venise întins la Lahore******, unde prevedea că lucrurile vor lua o întorsătură neașteptată, căci el își cunoștea foarte bine compatrioții.
Aici Mahbub Ali căută să scape de un lucru pe care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să-l păstreze asupra lui mai mult decît ar fi fost necesar: o foaie subțire de hârtie, împăturită mărunt de tot și învelită în pînză cerată, care nu era altceva decît un raport nesemnat și fără adresă, într-un colț cu cinci împunsături aproape invizibile făcute cu acul. Aceste împunsături trădau cu nerușinare pe cele cinci rajahle, puterea amică de al miazănoapte, un bancher hindustan din Peshawar, o firmă belgiană care se ocupa cu cu contrabanda de arme și un prinț mahomedan de la miazăzi, persoană foarte importantă și pe jumătate independentă. Acest raport era făcut de R. 17 și Mahbub îl luase în primire dincolo de trecătoarea Dora, din cauză că datorită unor împrejurări independente de voința lui, acest agent nu-și putea părăsi postul de observație. În comparație cu acest raport pe care îl ducea C. 25, însăți dinamita nu era decît o jucărie, și chiar un oriental, cu tot disprețul înnăscut pentru valoarea timpului, își putea da destul de bine seama, că din ce va putea scăpa de el mai devreme, va fi cu atît mai bine.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim*******, trad. Jul. Giurgea, vol. I, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1990, pp. 34-35.
NOTE M. T.
* Punjab = Regiune din NV coloniei britanice India, locuită în majoritate de sikh, al căror stat a fost cucerit de britanici în 1849. A fost împărțită de India și Pakistan în urma războiului din 1947, când și-au proclamat independența față de Marea Britanie. (http://www.learnpunjabi.org/eos/PUNJAB.html)
** Colonia britanică India (1858-1947) înlocuia Compania Indiei de Est (1600-1858) și cuprindea teritoriile actualelor state India, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Birmania. Era o colonie a Coroanei și era condusă de un secretar de stat în guvernul britanic și de un vicerege-guvernator, care conducea conglomeratul de teritorii fie direct prin funcționari, fie indirect prin prinții locali. (http://www.sscnet.ucla.edu/southasia/History/British/BrIndia.html)
*** RAJÁH, rajahi, s. m. Titlu purtat de conducătorul statului în India antică, devenit mai târziu titlu princiar. ♦ Persoană având acest titlu. – Din fr. rajah. Sursa: DEX '09 (200) (https://dexonline.ro/definitie/rajah) (http://www.royalark.net/India/India.htm)
**** Aluzie la Rusia, a cărei politică expansionistă în Asia Centrală avea ca ultim obiectiv ieșirea la Oceanul Indian.
***** Peshawar = Oraș important în NV Pakistanului, la granița cu Afganistanul. (http://kp.gov.pk/page/history_march_of_time)
****** Lahore = Al doilea oraș al Pakistanului, la granița cu India. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/5616/7/)
******* Raluca Nicula, „Idei și stropi de suflet”, 8 februarie 2016 (http://ralucanicula.blogspot.ro/2016/02/rudyard-kipling-kim.html)
(...)
Pentru nimic în lume lui Kim însă nu i-ar fi trecu tprin minte să bănuiască pe Mahbub Ali, cunoscut ca unul dintre cei mai buni geambași din Punjab*, negustor bogat și vrednic ale cărui caravane pătrundeau pînă în fundurile întunecate de dincolo de munți, că ar putea fi trecut într-unul din registrele păstrate sub lacăt de către Serviciul de Siguranță al Indiei, la matricola C. 25 1. B. De două trei ori pe an C. 25 trimitea cîte o poveste cam stîngaci însăilată, dar care întotdeauna, după ce era controlată de R. 17 și M. 4, se dovedea perfect adevărată. În aceste povestiri se ocupa cu tot felul de mișcări din țările de dincolo de munți, cu exploratorii care erau străini și nu englezi, și în același timp cu comerțul clandestin de arme. În realitate aceste rapoarte nu erau decît o parte foarte neînsemnată a „informațiilor primite” care determinau atitudinea Guvernului Indiei**. Se întîmplase încă acum de curînd că cinci rajahle*** care se confederaseră, (altceva mai bun de făcut nici n-aveau, decît o confederație), primiseră știre de la o țară din partea de miazănoapte**** care le era prietenă, că din teritoriile lor ies anumite vești care trec în India Britanică. Șefii guvernelor din acest țări fură la început foarte supărați din cauza aceasta și luară fără întîrziere măsuri, cum se obișnuiește să se ia în Orient. Între alții bănuiau și pe coțcarul acesta de geambaș cu barbă roșie, ale cărui caravane tăiau poteci adînci în zăpezile neumblate ale teritoriilor lor depărtate. Cel puțin de data aceasta caravana lui era să cadă de două ori în cursă și schimbase focuri de armă cu niște tîlhari, dintre care oamenii lui Mahbub aveau trei inși pe conștiință; în orice caz aceștia puteau să fie și năimiți de cineva, dar se putea să fi dat lovitura chiar pe socoteala lor. Din cauza aceasta Mahbub se feri să mai facă popas la Peshawar***** care era oraș nesănătos și venise întins la Lahore******, unde prevedea că lucrurile vor lua o întorsătură neașteptată, căci el își cunoștea foarte bine compatrioții.
Aici Mahbub Ali căută să scape de un lucru pe care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să-l păstreze asupra lui mai mult decît ar fi fost necesar: o foaie subțire de hârtie, împăturită mărunt de tot și învelită în pînză cerată, care nu era altceva decît un raport nesemnat și fără adresă, într-un colț cu cinci împunsături aproape invizibile făcute cu acul. Aceste împunsături trădau cu nerușinare pe cele cinci rajahle, puterea amică de al miazănoapte, un bancher hindustan din Peshawar, o firmă belgiană care se ocupa cu cu contrabanda de arme și un prinț mahomedan de la miazăzi, persoană foarte importantă și pe jumătate independentă. Acest raport era făcut de R. 17 și Mahbub îl luase în primire dincolo de trecătoarea Dora, din cauză că datorită unor împrejurări independente de voința lui, acest agent nu-și putea părăsi postul de observație. În comparație cu acest raport pe care îl ducea C. 25, însăți dinamita nu era decît o jucărie, și chiar un oriental, cu tot disprețul înnăscut pentru valoarea timpului, își putea da destul de bine seama, că din ce va putea scăpa de el mai devreme, va fi cu atît mai bine.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim*******, trad. Jul. Giurgea, vol. I, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1990, pp. 34-35.
NOTE M. T.
* Punjab = Regiune din NV coloniei britanice India, locuită în majoritate de sikh, al căror stat a fost cucerit de britanici în 1849. A fost împărțită de India și Pakistan în urma războiului din 1947, când și-au proclamat independența față de Marea Britanie. (http://www.learnpunjabi.org/eos/PUNJAB.html)
** Colonia britanică India (1858-1947) înlocuia Compania Indiei de Est (1600-1858) și cuprindea teritoriile actualelor state India, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Birmania. Era o colonie a Coroanei și era condusă de un secretar de stat în guvernul britanic și de un vicerege-guvernator, care conducea conglomeratul de teritorii fie direct prin funcționari, fie indirect prin prinții locali. (http://www.sscnet.ucla.edu/southasia/History/British/BrIndia.html)
*** RAJÁH, rajahi, s. m. Titlu purtat de conducătorul statului în India antică, devenit mai târziu titlu princiar. ♦ Persoană având acest titlu. – Din fr. rajah. Sursa: DEX '09 (200) (https://dexonline.ro/definitie/rajah) (http://www.royalark.net/India/India.htm)
**** Aluzie la Rusia, a cărei politică expansionistă în Asia Centrală avea ca ultim obiectiv ieșirea la Oceanul Indian.
***** Peshawar = Oraș important în NV Pakistanului, la granița cu Afganistanul. (http://kp.gov.pk/page/history_march_of_time)
****** Lahore = Al doilea oraș al Pakistanului, la granița cu India. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/5616/7/)
******* Raluca Nicula, „Idei și stropi de suflet”, 8 februarie 2016 (http://ralucanicula.blogspot.ro/2016/02/rudyard-kipling-kim.html)
duminică, 17 iulie 2016
Un occidental integrat în Orient în secolul XX (BROMFIELD 1933-7)
<
(...)
„Aș putea pleca împreună cu Edwina în altă parte a lumii, gîndi el, în Malaezia, în Indonezia sau chiar în China, și să luăm totul de la început. Și acolo aș putea fi util. Mi-aș continua lucrul, iar ea s-ar bucura de liniște.” Dar își dădu seama că toate acestea erau lipsite de sens, așa cum sînt de pildă, romanele și filmele occidentale. Nu ar putea să fugă împreună de aici, fără să se distrugă și ea și el. Nu ar putea fi posibil să părăsească această Indie crudă și magnifică, fiindcă îi intrase în sînge. Cambridge*, Școala de medicină, ideile noi, pînă și femeile cu care se culcase în occident nu izbutiseră să-l schimbe. El nu făcea parte din lumea Occidentală. Aparținea acestei vaste țări bîntuită de secetă, de bruște și teribile inundații, de foamete și cutremure, o țară cu temple multe și cu jungle uriașe care se desfășurau pînă la porțile orașelor. Și cînd își aminti de nostalgia pe care o încercase în toți acei lungi ani petrecuți în vest își dădu seama că nu-i va mai fi cu putință să mai părăsească vreodată India.
(..) Și murmurul acela, constată el brusc înspăimîntat, era o manifestare a unei voci dinlăuntrul său, a unei înțelepciuni tot atît de veche ca și India însăși. Această înțelepciune ancestrală îl avertiza că ea trebuie să moară, fiindcă așa hotărîseră zeii**, fiindcă așa îi era scris și lui și ei. (...)
(...) Ea trebuia să moară fiindcă era prea obosită spre a se mai lupta să trăiască. Simțise acest lucru în vreme ce stătea pe marginea patului și îi vorbea. De acea îi ceruse ea să-l vadă pe Ransome. Edwina era asemenea acelor nenorociți famelici din castele de jos care nu fac nici un efort spre a trăi, fiindcă le este mai ușor să moară.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne***, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 579-580.
NOTE M. T.
* În 1209 o parte din studenții de la Oxford, cea mai veche universitate engleză, au părăsit-o în urma unei dispute și au întemeiat a doua cea mai veche universitate engleză la Cambridge. (https://www.cam.ac.uk/about-the-university/history/early-records)
** Hinduismul este o religie politeistă. (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/hinduism/)
*** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)
(...)
„Aș putea pleca împreună cu Edwina în altă parte a lumii, gîndi el, în Malaezia, în Indonezia sau chiar în China, și să luăm totul de la început. Și acolo aș putea fi util. Mi-aș continua lucrul, iar ea s-ar bucura de liniște.” Dar își dădu seama că toate acestea erau lipsite de sens, așa cum sînt de pildă, romanele și filmele occidentale. Nu ar putea să fugă împreună de aici, fără să se distrugă și ea și el. Nu ar putea fi posibil să părăsească această Indie crudă și magnifică, fiindcă îi intrase în sînge. Cambridge*, Școala de medicină, ideile noi, pînă și femeile cu care se culcase în occident nu izbutiseră să-l schimbe. El nu făcea parte din lumea Occidentală. Aparținea acestei vaste țări bîntuită de secetă, de bruște și teribile inundații, de foamete și cutremure, o țară cu temple multe și cu jungle uriașe care se desfășurau pînă la porțile orașelor. Și cînd își aminti de nostalgia pe care o încercase în toți acei lungi ani petrecuți în vest își dădu seama că nu-i va mai fi cu putință să mai părăsească vreodată India.
(..) Și murmurul acela, constată el brusc înspăimîntat, era o manifestare a unei voci dinlăuntrul său, a unei înțelepciuni tot atît de veche ca și India însăși. Această înțelepciune ancestrală îl avertiza că ea trebuie să moară, fiindcă așa hotărîseră zeii**, fiindcă așa îi era scris și lui și ei. (...)
(...) Ea trebuia să moară fiindcă era prea obosită spre a se mai lupta să trăiască. Simțise acest lucru în vreme ce stătea pe marginea patului și îi vorbea. De acea îi ceruse ea să-l vadă pe Ransome. Edwina era asemenea acelor nenorociți famelici din castele de jos care nu fac nici un efort spre a trăi, fiindcă le este mai ușor să moară.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne***, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 579-580.
NOTE M. T.
* În 1209 o parte din studenții de la Oxford, cea mai veche universitate engleză, au părăsit-o în urma unei dispute și au întemeiat a doua cea mai veche universitate engleză la Cambridge. (https://www.cam.ac.uk/about-the-university/history/early-records)
** Hinduismul este o religie politeistă. (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/hinduism/)
*** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)
duminică, 19 iunie 2016
Copilăria unui anglo-american între Anglia și SUA înainte de Primul Război Mondial (BROMFIELD 1933-7)
<
(...)
Nu știa prea bine ce căuta în America. Cu timpul, după ce s-a însurat și și-a petrecut câțiva ani dincolo de ocean, și-a dat seama că răspunsese chemării sîngelui, poruncilor ancestrale. Fugise din Anglia nu numai pentru că nu mai putea suferi Europa, dar pentru că spera să găsească în America o națiune și o țară mai puțin obosite. Își dădea vag seama că simțea nevoia să se întoarcă la izvorul unui lucru pe care-l cunoscuse foarte bine cîndva, în copilărie. Aceasta se lega de amintirea bunicii lui, acea ființă scundă și energică, pe care o vedea nu în postura contesei de Nolham, ci a faimoasei Mrs. ”Zece la sută” MacPherson; așa că se înapoaise în cele din urmă la Grand River, singurul oraș din Statele Unite cunoscut de el cu adevărat.
(...)
Dintre toți nepoții ei, îl prefera pe Ransome, findcă era cel mai nevîrstnic și fiindcă părinții lui îi îngăduiau să-și petreacă vara, an după an, în casa cu turnuri din Grand River. Vacanțele acestea erau pentru el prilej de mari încîntări, dar și de suferințe, pentru că se bucura de o libertate necunoscută în Anglia, dar în același timp era victima ironiilor celolalți băieți, neplăcut impresionați de hainele lui veșnic curate și de elegantul său accent dobîndit la Eton*. Mult mai tîrziu, înțelesese cît de neobișnuită fusese copilăria aceasta, petrecută între un colegiu britanic și un oraș în plină dezvoltare din Middle West**. În cursul unor amare și clinice autoexaminări ajungea la concluzia că în această ciudată experiență își aflau rădăcinile suferințele lăuntrice, defetismul și neurastenia de mai tîrziu. Șocurile inerente acestor schimbări dintr-un mediu în altul și nevoia de a se adapta unor condiții diametral opuse erau greu de suportat.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin Ploile. Roman al Indiei moderne, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 113-115.
NOTE M. T.
* Eton = Colegiu înființat în 1440, la vest de Londra, de regele Henric VI pentru educația a 70 de băieți săraci. (http://www.etoncollege.com/briefhistory.aspx?nid=734b5fab-5590-4102-b1af-1eb09e3beb65)
** Middle West = Una din cele 4 regiuni geografice definite de Oficiul de Recensământ al SUA, cuprinzând 12 state din regiunea central-nordică: Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Michigan, Minnesota, Missouri, Nebraska, North Dakota, Ohio, South Dakota și Wisconsin. (https://en.wikipedia.org/wiki/Midwestern_United_States#/media/File:Midwest6.jpg)
(...)
Nu știa prea bine ce căuta în America. Cu timpul, după ce s-a însurat și și-a petrecut câțiva ani dincolo de ocean, și-a dat seama că răspunsese chemării sîngelui, poruncilor ancestrale. Fugise din Anglia nu numai pentru că nu mai putea suferi Europa, dar pentru că spera să găsească în America o națiune și o țară mai puțin obosite. Își dădea vag seama că simțea nevoia să se întoarcă la izvorul unui lucru pe care-l cunoscuse foarte bine cîndva, în copilărie. Aceasta se lega de amintirea bunicii lui, acea ființă scundă și energică, pe care o vedea nu în postura contesei de Nolham, ci a faimoasei Mrs. ”Zece la sută” MacPherson; așa că se înapoaise în cele din urmă la Grand River, singurul oraș din Statele Unite cunoscut de el cu adevărat.
(...)
Dintre toți nepoții ei, îl prefera pe Ransome, findcă era cel mai nevîrstnic și fiindcă părinții lui îi îngăduiau să-și petreacă vara, an după an, în casa cu turnuri din Grand River. Vacanțele acestea erau pentru el prilej de mari încîntări, dar și de suferințe, pentru că se bucura de o libertate necunoscută în Anglia, dar în același timp era victima ironiilor celolalți băieți, neplăcut impresionați de hainele lui veșnic curate și de elegantul său accent dobîndit la Eton*. Mult mai tîrziu, înțelesese cît de neobișnuită fusese copilăria aceasta, petrecută între un colegiu britanic și un oraș în plină dezvoltare din Middle West**. În cursul unor amare și clinice autoexaminări ajungea la concluzia că în această ciudată experiență își aflau rădăcinile suferințele lăuntrice, defetismul și neurastenia de mai tîrziu. Șocurile inerente acestor schimbări dintr-un mediu în altul și nevoia de a se adapta unor condiții diametral opuse erau greu de suportat.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin Ploile. Roman al Indiei moderne, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 113-115.
NOTE M. T.
* Eton = Colegiu înființat în 1440, la vest de Londra, de regele Henric VI pentru educația a 70 de băieți săraci. (http://www.etoncollege.com/briefhistory.aspx?nid=734b5fab-5590-4102-b1af-1eb09e3beb65)
** Middle West = Una din cele 4 regiuni geografice definite de Oficiul de Recensământ al SUA, cuprinzând 12 state din regiunea central-nordică: Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Michigan, Minnesota, Missouri, Nebraska, North Dakota, Ohio, South Dakota și Wisconsin. (https://en.wikipedia.org/wiki/Midwestern_United_States#/media/File:Midwest6.jpg)
sâmbătă, 18 iunie 2016
Criza societății britanice interbelice (BROMFIELD 1933-7)
<
(...)
Sfîrșitul războiului* nu-i vindecă neurastenia. Crizele reveneau sporindu-și de fiecare dată intensitatea. Lui Ransome nu-i mai era posibil să reia viața normală, să-și găsească un loc în lumea civilizată a Angliei. Încercă pe rînd tot felul de ocupații fără să se poată însă opri la nici una. Se lansă în afaceri, mai tîrziu obținu un post la Ministerul Afacerilor Externe, apoi se dedică vieții de fermier, undeva în Sussex**. De fiecare dată se întîmpla același lucru; la un moment dat îl copleșea apatia și dezgustul și nu-i mai era cu putință să-și dea silința, ori să mai păstreze vreun interes față de aceste îndeletniciri. Era mereu conștient de ceea ce se întîmpla în lumea de afară, îl rodea o boală care nu era numai a lui, ci a întregii națiuni, a întregii civilizații. Atunci se avîntă într-o viață de petreceri și desfrîu, ca și cînd în acest chip i-ar fi fost posibil să se vindece, să se regenereze. Cîtva timp, remediul acesta își dădu roadele, dar Ransome își cîștigă foarte curînd un renume de om stricat, de iresponsabil. Într-o dimineață, cînd se trezi după un chef monstru, se îmbarcă pentru America, țara de baștină a mamei lui. De atunci nu mai puse piciorul în Anglia.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, p. 113.
NOTE M. T.
* Primul Război Mondial (1914-1918).
** Sussex = În engleza veche Suthseaxe - Saxonia de sud. Unul din cele 39 de comitate istorice ale Angliei, corespunzând regatului Sussex, înființat de invadatorii saxoni după retragerea romană din 410. Situat pe litoralul Canalului Mânecii. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sussex#/media/File:EnglandSussexTrad.png)
(...)
Sfîrșitul războiului* nu-i vindecă neurastenia. Crizele reveneau sporindu-și de fiecare dată intensitatea. Lui Ransome nu-i mai era posibil să reia viața normală, să-și găsească un loc în lumea civilizată a Angliei. Încercă pe rînd tot felul de ocupații fără să se poată însă opri la nici una. Se lansă în afaceri, mai tîrziu obținu un post la Ministerul Afacerilor Externe, apoi se dedică vieții de fermier, undeva în Sussex**. De fiecare dată se întîmpla același lucru; la un moment dat îl copleșea apatia și dezgustul și nu-i mai era cu putință să-și dea silința, ori să mai păstreze vreun interes față de aceste îndeletniciri. Era mereu conștient de ceea ce se întîmpla în lumea de afară, îl rodea o boală care nu era numai a lui, ci a întregii națiuni, a întregii civilizații. Atunci se avîntă într-o viață de petreceri și desfrîu, ca și cînd în acest chip i-ar fi fost posibil să se vindece, să se regenereze. Cîtva timp, remediul acesta își dădu roadele, dar Ransome își cîștigă foarte curînd un renume de om stricat, de iresponsabil. Într-o dimineață, cînd se trezi după un chef monstru, se îmbarcă pentru America, țara de baștină a mamei lui. De atunci nu mai puse piciorul în Anglia.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, p. 113.
NOTE M. T.
* Primul Război Mondial (1914-1918).
** Sussex = În engleza veche Suthseaxe - Saxonia de sud. Unul din cele 39 de comitate istorice ale Angliei, corespunzând regatului Sussex, înființat de invadatorii saxoni după retragerea romană din 410. Situat pe litoralul Canalului Mânecii. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sussex#/media/File:EnglandSussexTrad.png)
sâmbătă, 23 ianuarie 2016
Les Princes de ce monde entre la joie de la vie et le don de l immortalite (EMILIAN DE LOVIȘTEA 2016)
Emilian de Loviștea, Eveque auxiliaire de l Archeveche de Râmnic, Les Princes de ce monde entre la joie de la vie et le don de l immortalite, Apostolia, Paris, 2016, 203
Table des matieres
9 1.Introduction
14 II. La famille du saint voivode martyr Constantin Brâncoveanu
29 III. L immolation des enfants et le sacrifice des parents pour la vie en Dieu
58 IV. Oeuvres chretiennes de la famille du saint voivode Brâncoveanu (en Valachia, Transylvanie, dans le sud-est de l Europe et l Orient orthodoxe)
79 V. Les relations du saint voivode martyr Constantin Brâncoveanu avec les hierarques de son temps
97 VI. Le saint voivode Constantin Brâncoveanu et la Valachie dans le contexte international
127 VII. Le martyre des saints Brâncoveanu et leur cannonisation en tant que saints de Dieu
138 VIII. Les monasteres fondes par le saint voivode Constantin Brâncoveanu: art et transfiguration pour l amour du pays
169 IX. La nostalgie du pays exaucee: voler avec les Saints
193 X. La ballade du saint voivode Constantin Brâncoveanu
199 XI. Le tropaire des saints martyrs Brâncoveanu
200 XII. Bibliographie selective
couverture IV: Dans ce livre, nou avons arrete notre choix, parmi les Princes chretiens de notre histoire, au voivode martyr Constantin Brâncoveanu et a sa famille, qui ont oeuvre pour le peuple roumain et pour l Europe de leur epoque, en se sacrificant pour la foi chretienne et pour la confession de la verite de l Evangelie.
Le but du present recueil est donc de faire connaître plus largement leur vie et leur sacrifice dans un espace culturel habite par les Roumains de France, d Europe Occidentale et d ailleurs, en insistant sur la question de la famille chretienne et sur le contexte historique international qui fuit celui de martyre du saint voivode, de ses quatre fils et de son conseiler.
Nous esperons que ce travail contribuera a une meilleure conniassance de la spiritualite et de la culture roumaine, et qu il permettra de construire de nouveaux ponts au sein de la grande famille chretienne, latine et francophone.
vineri, 22 ianuarie 2016
Britanicii în Belgia în secolul XIX (THACKERAY 1848)
<
(...) Timpurile au schimbat acum Ostanda*; printre britanicii care mișună acolo, foarte puțini sînt cei care arată ca lorzii sau care se poartă ca membrii aristocrației noastre de sînge. Ei sînt în cea mai mare parte prost îmbrăcați, au rufăria murdară, sînt amatori de biliard și de brandy**, de țigări și de mîncăruri proaste.
Dar e de datoria noastră să spunem că era o regulă ca fiecare englez din armata ducelui de Wellington*** să-și plătească ceea ce consuma. Amintirea unei asemenea comportări face cinste, cu siguranță, unei națiuni de negustori. Era o binecuvântare pentru o țară comercială ca Belgia, să fie străbătută de-o armată de mușterii de felul acesta și să aibă de hrănit asemenea luptători solvabili. Iar țara pe care ei veniseră s-o apere nu era de loc milităroasă. În decursul unei îndelungate perioade istorice ei au lăsat altor popoare onoarea de-a se încăiera pe pămîntul lor. Cînd autorul de față s-a dus să cerceteze, cu ochi vulturești, cîmpul de luptă de la Waterloo****, l-am întrebat pe conducătorul diligenței, un bătrîn majestuos și cu înfățișare de veteran, dacă a fost și el la război. „Pas si bete*****” - răspuns și simțire pe care nici un francez nu le-ar putea exprima - i-a fost replica. Dar, pe de altă parte, surugiul poștalionului cu care călătoream era un viconte******, fiu al vreunui general imperial falit*******, care primi cîțiva penny******** casă aibă de bere pe drum. morala este, fără îndoială, destul de bună.
Țara asta liniștită, acoperită cu șesuri înfloritoare, nu putuse fi niciodată mai bogată și mai îmbelșugată ca la începutul verii anului 1815, cînd cîmpiile ei verzi și orașele ei pașnice se însuflețiseră de mulțimea uniformelor roșii, cînd pe largile ei chaussees********* roiau strălucitoare echipaje englezești, cînd uriașele ei vase ce navigau pe canale, plutind printre pășuni bogate și bătrîne, sătucuri fermecătoare și ciudate sau pe lîngă castele străvechi pitite printre arbori uriași, erau supraîncărcate de turiști englezi cu stare și cînd soldatul care bea la hanul din sat nu numai că bea, dar își plătea consumația, iar Donald Scoțianul, instalat într-o casă țărănească flamandă, legăna copăița copilului, în timp ce Jean și Jeanette erau plecați la strîns fînul. Întrucît pictorii sînt înclinați tocmai acum spre subiecte războinice, eu le sugerez subiectul acesta, pe care-l găsesc foarte potrivit pentru penel, cînd ai de gînd să ilustrezi principiul unui cinstit război englezesc.
(...)
>
SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor**********, trad. I. Frunzetti & C. Tudor, vol. I, ed. Capitolul, București, 1992, p. 282.
NOTE
* Oraș pe litoralul belgian al Mării Nordului, în provincia Flandra. (https://dexonline.ro/definitie/Ostanda)
** Brandy (engl.) este prescurtarea de la brandywine, derivat din olandezul brandewijn, care se traduce în românește prin „vinars”. (http://www.britannica.com/topic/brandy)
*** Arthur Wellesley (1769 Dublin/Irlanda - 1852 Marea Britanie) = Mareșal, de două ori prim-ministru și primul duce de Wellington. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/omul-care-l-nvins-napoleon)
**** Waterloo = Localitate în Belgia, situată la 18 km sud de Bruxelles. La 18 iunie 1815, ducele englez Wellington și prințul prusian Blucher l-au învins aici pe împăratul francez Napoleon I. Ca urmare, Napoleon a abdicat pentru a doua oară, fiind exilat în insula atlantică britanică Sf. Elena, unde a și murit în 1821. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/b-t-lia-waterloo)
***** pas si bete (fr.) = nu atât de prost (https://translate.google.ro/#fr/ro/pas%20si%20b%C3%AAte)
****** VICÓNTE, viconți, s. m. Titlu de noblețe ereditar, inferior contelui și superior baronului; persoană care poartă acest titlu. – Din fr. vicomte. Sursa: DEX '09 (2009)
******* Foștii ofițeri ai armatei împăratului Napoleon, neagreații de dinastia regală Bourbon, revenită pe tronul Franței după exilarea lui Napoleon.
******** Penny, pl. pence, reprezintă a o suta parte dintr-o liră sterlină britanică.
********* chaussees (fr.) = șosea (https://translate.google.ro/#fr/ro/chauss%C3%A9e)
********** Mariana Răileanu, „Bîlciul deșertăciunilor” de William Makepeace Thackeray, 5 iunie 2013 (https://raileanumariana.wordpress.com/2013/06/05/balciul-desertaciunilor-william-makepeace-thackeray/)
(...) Timpurile au schimbat acum Ostanda*; printre britanicii care mișună acolo, foarte puțini sînt cei care arată ca lorzii sau care se poartă ca membrii aristocrației noastre de sînge. Ei sînt în cea mai mare parte prost îmbrăcați, au rufăria murdară, sînt amatori de biliard și de brandy**, de țigări și de mîncăruri proaste.
Dar e de datoria noastră să spunem că era o regulă ca fiecare englez din armata ducelui de Wellington*** să-și plătească ceea ce consuma. Amintirea unei asemenea comportări face cinste, cu siguranță, unei națiuni de negustori. Era o binecuvântare pentru o țară comercială ca Belgia, să fie străbătută de-o armată de mușterii de felul acesta și să aibă de hrănit asemenea luptători solvabili. Iar țara pe care ei veniseră s-o apere nu era de loc milităroasă. În decursul unei îndelungate perioade istorice ei au lăsat altor popoare onoarea de-a se încăiera pe pămîntul lor. Cînd autorul de față s-a dus să cerceteze, cu ochi vulturești, cîmpul de luptă de la Waterloo****, l-am întrebat pe conducătorul diligenței, un bătrîn majestuos și cu înfățișare de veteran, dacă a fost și el la război. „Pas si bete*****” - răspuns și simțire pe care nici un francez nu le-ar putea exprima - i-a fost replica. Dar, pe de altă parte, surugiul poștalionului cu care călătoream era un viconte******, fiu al vreunui general imperial falit*******, care primi cîțiva penny******** casă aibă de bere pe drum. morala este, fără îndoială, destul de bună.
Țara asta liniștită, acoperită cu șesuri înfloritoare, nu putuse fi niciodată mai bogată și mai îmbelșugată ca la începutul verii anului 1815, cînd cîmpiile ei verzi și orașele ei pașnice se însuflețiseră de mulțimea uniformelor roșii, cînd pe largile ei chaussees********* roiau strălucitoare echipaje englezești, cînd uriașele ei vase ce navigau pe canale, plutind printre pășuni bogate și bătrîne, sătucuri fermecătoare și ciudate sau pe lîngă castele străvechi pitite printre arbori uriași, erau supraîncărcate de turiști englezi cu stare și cînd soldatul care bea la hanul din sat nu numai că bea, dar își plătea consumația, iar Donald Scoțianul, instalat într-o casă țărănească flamandă, legăna copăița copilului, în timp ce Jean și Jeanette erau plecați la strîns fînul. Întrucît pictorii sînt înclinați tocmai acum spre subiecte războinice, eu le sugerez subiectul acesta, pe care-l găsesc foarte potrivit pentru penel, cînd ai de gînd să ilustrezi principiul unui cinstit război englezesc.
(...)
>
SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor**********, trad. I. Frunzetti & C. Tudor, vol. I, ed. Capitolul, București, 1992, p. 282.
NOTE
* Oraș pe litoralul belgian al Mării Nordului, în provincia Flandra. (https://dexonline.ro/definitie/Ostanda)
** Brandy (engl.) este prescurtarea de la brandywine, derivat din olandezul brandewijn, care se traduce în românește prin „vinars”. (http://www.britannica.com/topic/brandy)
*** Arthur Wellesley (1769 Dublin/Irlanda - 1852 Marea Britanie) = Mareșal, de două ori prim-ministru și primul duce de Wellington. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/omul-care-l-nvins-napoleon)
**** Waterloo = Localitate în Belgia, situată la 18 km sud de Bruxelles. La 18 iunie 1815, ducele englez Wellington și prințul prusian Blucher l-au învins aici pe împăratul francez Napoleon I. Ca urmare, Napoleon a abdicat pentru a doua oară, fiind exilat în insula atlantică britanică Sf. Elena, unde a și murit în 1821. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/b-t-lia-waterloo)
***** pas si bete (fr.) = nu atât de prost (https://translate.google.ro/#fr/ro/pas%20si%20b%C3%AAte)
****** VICÓNTE, viconți, s. m. Titlu de noblețe ereditar, inferior contelui și superior baronului; persoană care poartă acest titlu. – Din fr. vicomte. Sursa: DEX '09 (2009)
******* Foștii ofițeri ai armatei împăratului Napoleon, neagreații de dinastia regală Bourbon, revenită pe tronul Franței după exilarea lui Napoleon.
******** Penny, pl. pence, reprezintă a o suta parte dintr-o liră sterlină britanică.
********* chaussees (fr.) = șosea (https://translate.google.ro/#fr/ro/chauss%C3%A9e)
********** Mariana Răileanu, „Bîlciul deșertăciunilor” de William Makepeace Thackeray, 5 iunie 2013 (https://raileanumariana.wordpress.com/2013/06/05/balciul-desertaciunilor-william-makepeace-thackeray/)
sâmbătă, 12 decembrie 2015
Reședințele de țară ale unor vechi familii nobiliare englezești în epoca interbelică (GALSWORTHY 1933)
<
(...)
Condaford era un loc perfect pentru momentele de după sau de dinainte de criză, dar pentru izbucniri sau pentru acțiuni vitale era mult prea liniștit. În raport cu celelalte reședințe de țară, era într-adevăr demodat, și locuit de unica familie care se afla în district de mai bine de trei sau patru generații. Condaford Grange era aproape o instituție. Oamenii vorbeau despre ”Condaford Grannge” și despre ”Cherrellii de la Condaford” ca despre niște curiozități. Activitățile specifice week-end-ului și, în general, existența de plăceri, caracteristică ”marilor reședințe” le erau străine celor de la Condaford. Numeroasele familii din reședințele mai mici din jur transformaseră viața la țară într-un soi de cult, organizînd partide de tenis și de bridge, distracții campestre și vizite reciproce; ici, colo cîte o participare, ca suporteri, la jocurile de golf din vecinătate, o întrunire, puțină vînătoare și așa mai departe. Dar familia Cherrell, deși cu rădăcini mult mai adînci, se făcea mai puțin văzută decît ceilalți. Dacă ar fi pierit, li s-ar fi simțit în chip ciudat lipsa, dar, cu excepția sătenilor, nimeni nu-i conisdera reali.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 248-249.
NOTA M. T.
* ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
(...)
Condaford era un loc perfect pentru momentele de după sau de dinainte de criză, dar pentru izbucniri sau pentru acțiuni vitale era mult prea liniștit. În raport cu celelalte reședințe de țară, era într-adevăr demodat, și locuit de unica familie care se afla în district de mai bine de trei sau patru generații. Condaford Grange era aproape o instituție. Oamenii vorbeau despre ”Condaford Grannge” și despre ”Cherrellii de la Condaford” ca despre niște curiozități. Activitățile specifice week-end-ului și, în general, existența de plăceri, caracteristică ”marilor reședințe” le erau străine celor de la Condaford. Numeroasele familii din reședințele mai mici din jur transformaseră viața la țară într-un soi de cult, organizînd partide de tenis și de bridge, distracții campestre și vizite reciproce; ici, colo cîte o participare, ca suporteri, la jocurile de golf din vecinătate, o întrunire, puțină vînătoare și așa mai departe. Dar familia Cherrell, deși cu rădăcini mult mai adînci, se făcea mai puțin văzută decît ceilalți. Dacă ar fi pierit, li s-ar fi simțit în chip ciudat lipsa, dar, cu excepția sătenilor, nimeni nu-i conisdera reali.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 248-249.
NOTA M. T.
* ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
sâmbătă, 5 decembrie 2015
Problema balanței comerțului alimentar al Marii Britanii în timpul marii crize economice mondiale din 1929-1933 (GALSWORTHY 1933)
<
(...) Sir Lawrence observă alături un exemplar din ”Ghidul Politicianului Britanic” și începu să parcurgă alene cifrele importurilor realizate de Marea Britanie. Găsi la cartofi: consumul șaizeci și șase de milioane de cinci sute de tone, producție opt milioane opt sute șaptezeci și patru de mii de tone. Mai deunăzi citise un articol al cuiva care scria că se importă anual slănină în valoare de patruzeci de milioane de lire sterline. Luînd o foaie de hîrtie, Sir Lawrence însemnă: Prohibiția importului și protecția mărfurilor alimentare ce pot fi produse în interior*. Importuri anuale: carne de porc, 40.000.000 lire sterline, păsări, aproximativ 12.000.000, cartofi - Dumnezeu știe cît or mai fi costînd. Și toată carnea de porc, toate ouăle și jumătate din cantitatea de cartofi ar putea fi produse în țară. De ce să nu facem un plan pe cinci ani? Ar trebui diminuat, prin prohibiție, importul de carne de porc și de ouă cu o cincime în fiecare an, iar importul de cartofi cu o zecime anual, sporindu-se treptat producția internă, menită să le înlocuiască. La sfîrșitul a cinci ani, carnea de porc și ouăle și jumătate din cantitatea de cartofi ar proveni din producția internă. Am economisi în acest fel optzeci de milioane din investițiile pentru import, ceea ce, practic, ar echilibra balanța comerțului nostru.
Luînd o altă foaie de hîrtie, scrise:
Către redactorul șef al ziarului The Times
Domnule,
Un plan simplu de echilibrare a balanței noastre comerciale ar merita, cred, atenția celor interesați să ajungă la țintă fără ocolișuri. În investițiile noastre destinate importului sînt prevăzute trei articole alimentare pentru care se cheltuiește anual circa... lire, și care ar putea fi produse în țara noastră, fără să ridicăm simțitor prețul de cost al traiului, m-a ș încumeta să afirm, dacă de la bun început luăm elementara precauție de a spînzura un speculant. Aceste trei articole sînt: carnea de porc, păsările, cartofii. Nu ar fi necesar să se pună impozite, pentru că tot ce s-ar cere a fi...
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell**, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 172-173.
NOTĂ M. T.
* Tarifele protecționiste aplicate în 1932 au permis revigorarea industriei și agriculturii Marii Britanii. (http://documents.tips/documents/anglia-in-perioada-interbelica.html)
** ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
(...) Sir Lawrence observă alături un exemplar din ”Ghidul Politicianului Britanic” și începu să parcurgă alene cifrele importurilor realizate de Marea Britanie. Găsi la cartofi: consumul șaizeci și șase de milioane de cinci sute de tone, producție opt milioane opt sute șaptezeci și patru de mii de tone. Mai deunăzi citise un articol al cuiva care scria că se importă anual slănină în valoare de patruzeci de milioane de lire sterline. Luînd o foaie de hîrtie, Sir Lawrence însemnă: Prohibiția importului și protecția mărfurilor alimentare ce pot fi produse în interior*. Importuri anuale: carne de porc, 40.000.000 lire sterline, păsări, aproximativ 12.000.000, cartofi - Dumnezeu știe cît or mai fi costînd. Și toată carnea de porc, toate ouăle și jumătate din cantitatea de cartofi ar putea fi produse în țară. De ce să nu facem un plan pe cinci ani? Ar trebui diminuat, prin prohibiție, importul de carne de porc și de ouă cu o cincime în fiecare an, iar importul de cartofi cu o zecime anual, sporindu-se treptat producția internă, menită să le înlocuiască. La sfîrșitul a cinci ani, carnea de porc și ouăle și jumătate din cantitatea de cartofi ar proveni din producția internă. Am economisi în acest fel optzeci de milioane din investițiile pentru import, ceea ce, practic, ar echilibra balanța comerțului nostru.
Luînd o altă foaie de hîrtie, scrise:
Către redactorul șef al ziarului The Times
Domnule,
Un plan simplu de echilibrare a balanței noastre comerciale ar merita, cred, atenția celor interesați să ajungă la țintă fără ocolișuri. În investițiile noastre destinate importului sînt prevăzute trei articole alimentare pentru care se cheltuiește anual circa... lire, și care ar putea fi produse în țara noastră, fără să ridicăm simțitor prețul de cost al traiului, m-a ș încumeta să afirm, dacă de la bun început luăm elementara precauție de a spînzura un speculant. Aceste trei articole sînt: carnea de porc, păsările, cartofii. Nu ar fi necesar să se pună impozite, pentru că tot ce s-ar cere a fi...
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell**, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 172-173.
NOTĂ M. T.
* Tarifele protecționiste aplicate în 1932 au permis revigorarea industriei și agriculturii Marii Britanii. (http://documents.tips/documents/anglia-in-perioada-interbelica.html)
** ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
luni, 30 noiembrie 2015
Alegerile din Marea Britanie din 27 octombrie 1931 (GALSWORTHY 1933)
<
În acea seară rece și ploioasă, pe care toate ziarele, de comun acord, au numit-o „istorică”, familia Charwell era așezată în salonul de la Condford în jurul aparatului de radio portativ, primit în dar de la Fleur. Face-se-va auzit „glasul paradisului” sau Ceasornicul Dezastrului care le numără ceasurile? Toți cei cinci aflați acolo erau solemn convinși că viitorul Marii Britanii atîrnă în cumpănă, convinși de asemenea, că în convingerile lor nu se amesteca nici un spirit de clasă sau de partid. Starea lor sufletească era guvernată, credeau ei, de patriotism pur, detașat de orice gînd la interesele materiale.
Și dacă, gîndind astfel, se înșelau, la fel se înșelau o sumedenie de alți britanici. Ca să fim drepți, prin mintea lui Dinny adia gîndul: „Oare știe cineva cu adevărat ce poate salva țara și ce nu?” Dar chiar și pentru ea fluxul timpului și al vieții, în rostogolirea sa implacabilă, dezrădăcinînd și remodelînd existențele națiunilor, era la fel de imprevizibil. Ziarele și politicienii își împliniseră opera și marcaseră și în mintea ei acest moment ca un punct de cotitură.
(...)
Muzica se opri și vocea crainicului rosti:
- Primul rezultat parțial alegerilor*: Hornsey... partidul conservator, situația neschimbată.
(...)
- (...) Unde-i Hornsey, în insula Wight**?
- În Middlesex***, iubito.
- Ah, da! Mă gîndeam la Marea Sudului. Uite, anunț din nou.
- Alte rezultate parțiale ale alegerilor... Partidul conservator, în avantaj față de partidul laburist... Partidul conservator număr neschimbat de voturi... Partidul conservator în avantaj față de cel laburist.
Generalul emise un ”Hm!” și muzica începu din nou.
- Ce majoritate zdrobitoare! exclamă Lady Mont. Îți crește inima.
(...) Generalul scăpă ”The Times” din mîini. ”Vocea” vorbi iar:
- ... Partidul național liberal în avantaj față de partidu laburist... Partidul conservator număr neschimbat de voturi... Conservatorii în avantaj față de laburiști.
(...) Din cînd în cînd generalul scotea cîte un ”Pe Dumnezeul meu!” sau un ”Asta e ceva!”
Iar Dinny gîndea: ”Bieții laburiști!”
Și ”glasul paradisului” continua să se facă auzit.
- Copleșitor! zise Lady Mont. (...)
Ba chiar simpatiza cu laburiștii. însă era de părere că aceștia încă nu știu ce avea de făcut. De fapt era exact ce tînărul beat din piesă numește: ”un socialist conservator”.
- (...) A intrat în Parlament.
- O! A intrat?
- După toate probabilitățile. Dinny citi datele scrutinului. Obișnuita formidabilă opoziție liberală fusese știrbită de vreo cinci mii de voturi luate de laburiști.
- Cuvîntul ”național” a cîștigat alegerile. Pretutindeni, pe unde m-am dus în propagandă electorală, erau cu toții liberali. Dar cum pomeneam cuvîntul ”național”, picau cu toții.
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell****, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 128-131.
NOTE M. T.
* În urma alegerilor din 27 octombrie 1931, în timpul marii crize economice mondiale din 1929-1931, a fost format un guvern de coaliție din partidele laburist, conservator, liberal și național liberal, condus de laburistul Ramsay Macdonald, premier din 1929. (http://www.theguardian.com/politics/2005/apr/04/electionspast.past6)
** Insula Wight = Insulă britanică în Canalul Mânecii, lângă țărmul sudic al Angliei, organizată ca un comitat. (http://www.visitisleofwight.co.uk/explore)
*** Middlesex = Comitat istoric englez în apropierea Londrei. (http://www.britannica.com/place/Middlesex-historical-county)
**** ed. Miron - Clasici vechi si noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
În acea seară rece și ploioasă, pe care toate ziarele, de comun acord, au numit-o „istorică”, familia Charwell era așezată în salonul de la Condford în jurul aparatului de radio portativ, primit în dar de la Fleur. Face-se-va auzit „glasul paradisului” sau Ceasornicul Dezastrului care le numără ceasurile? Toți cei cinci aflați acolo erau solemn convinși că viitorul Marii Britanii atîrnă în cumpănă, convinși de asemenea, că în convingerile lor nu se amesteca nici un spirit de clasă sau de partid. Starea lor sufletească era guvernată, credeau ei, de patriotism pur, detașat de orice gînd la interesele materiale.
Și dacă, gîndind astfel, se înșelau, la fel se înșelau o sumedenie de alți britanici. Ca să fim drepți, prin mintea lui Dinny adia gîndul: „Oare știe cineva cu adevărat ce poate salva țara și ce nu?” Dar chiar și pentru ea fluxul timpului și al vieții, în rostogolirea sa implacabilă, dezrădăcinînd și remodelînd existențele națiunilor, era la fel de imprevizibil. Ziarele și politicienii își împliniseră opera și marcaseră și în mintea ei acest moment ca un punct de cotitură.
(...)
Muzica se opri și vocea crainicului rosti:
- Primul rezultat parțial alegerilor*: Hornsey... partidul conservator, situația neschimbată.
(...)
- (...) Unde-i Hornsey, în insula Wight**?
- În Middlesex***, iubito.
- Ah, da! Mă gîndeam la Marea Sudului. Uite, anunț din nou.
- Alte rezultate parțiale ale alegerilor... Partidul conservator, în avantaj față de partidul laburist... Partidul conservator număr neschimbat de voturi... Partidul conservator în avantaj față de cel laburist.
Generalul emise un ”Hm!” și muzica începu din nou.
- Ce majoritate zdrobitoare! exclamă Lady Mont. Îți crește inima.
(...) Generalul scăpă ”The Times” din mîini. ”Vocea” vorbi iar:
- ... Partidul național liberal în avantaj față de partidu laburist... Partidul conservator număr neschimbat de voturi... Conservatorii în avantaj față de laburiști.
(...) Din cînd în cînd generalul scotea cîte un ”Pe Dumnezeul meu!” sau un ”Asta e ceva!”
Iar Dinny gîndea: ”Bieții laburiști!”
Și ”glasul paradisului” continua să se facă auzit.
- Copleșitor! zise Lady Mont. (...)
Ba chiar simpatiza cu laburiștii. însă era de părere că aceștia încă nu știu ce avea de făcut. De fapt era exact ce tînărul beat din piesă numește: ”un socialist conservator”.
- (...) A intrat în Parlament.
- O! A intrat?
- După toate probabilitățile. Dinny citi datele scrutinului. Obișnuita formidabilă opoziție liberală fusese știrbită de vreo cinci mii de voturi luate de laburiști.
- Cuvîntul ”național” a cîștigat alegerile. Pretutindeni, pe unde m-am dus în propagandă electorală, erau cu toții liberali. Dar cum pomeneam cuvîntul ”național”, picau cu toții.
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell****, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 128-131.
NOTE M. T.
* În urma alegerilor din 27 octombrie 1931, în timpul marii crize economice mondiale din 1929-1931, a fost format un guvern de coaliție din partidele laburist, conservator, liberal și național liberal, condus de laburistul Ramsay Macdonald, premier din 1929. (http://www.theguardian.com/politics/2005/apr/04/electionspast.past6)
** Insula Wight = Insulă britanică în Canalul Mânecii, lângă țărmul sudic al Angliei, organizată ca un comitat. (http://www.visitisleofwight.co.uk/explore)
*** Middlesex = Comitat istoric englez în apropierea Londrei. (http://www.britannica.com/place/Middlesex-historical-county)
**** ed. Miron - Clasici vechi si noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
sâmbătă, 28 noiembrie 2015
Cauzele marii crize economice mondiale din 1929-1933 în Anglia (GALSWORTHY 1933)
<
- (...) Cu ce te-ai ocupat în Ceylon*?
- Am condus o plantație de ceai. Dar s-au pus pe economii, au contopit trei plantații, așa că n-a mai fost nevoie de mine. Credeți că va avea loc vreo ameliorare a situației, domnule? Nu mă pricep la problemele economice.
- Nimeni nu se pricepe. Există zeci de cauze ale prezentei stări de lucruri, și lumea încearcă întotdeauna să le reducă la una singură. Să luăm de pildă Anglia: se poate vorbi de prăbușirea comerțului cu Rusia, de independența relativă a țărilor europene, de îngustarea simțitoare a comerțului cu India și China, de creșterea necesităților vieții interne de la război** încoace; apoi sporirea cheltuielilor naționale de la două sute de milioane la opt sute de milioane, ceea ce înseamnă un minus de aproape șase sute de milioane în posibilitățile de plată a mîinii de lucru. Cînd se afirmă că supraproducția ar fi cauza stării actuale, de bună seama că aceasta nu se aplică în cazul nostru. De mult n-am mai avut noi o producție atît de redusă ca acum. Și pe urmă e dumpingul***, și șocant de proasta organizare, și deficienta desfacere a puținelor bunuri alimentare pe care le producem. Și mai e deprinderea noastră de a gîndi că ”toate se aranjează peste noapte”, și atitudinea noastră de copil răsfățat. Mă rog, astea sînt cauze specifice Angliei, deși necesitățile de viață foarte ridicate și atitudinea de copil răsfățat sînt proprii și Americii.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell****, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, p. 126.
NOTE M. T.
* Insula Ceylon, situată lângă vârful peninsulei India, a fost colonie britanică în perioada 1795-1948, iar în 1972 și-a schimbat numele în Sri Lanka. (http://www.amosnews.ro/arhiva/4-februarie-ziua-nationala-statului-sri-lanka-04-02-2011)
** Primul Război Mondial (1914-1918)
*** DUMPING, dumpinguri, s. n. Vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât acelea de pe piața internă și mondială, practicată de unele țări în scopul înlăturării concurenților și al acaparării piețelor externe. [Pr.: dámping] – Din engl. dumping. Sursa: DEX '09 (2009)
**** ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
- (...) Cu ce te-ai ocupat în Ceylon*?
- Am condus o plantație de ceai. Dar s-au pus pe economii, au contopit trei plantații, așa că n-a mai fost nevoie de mine. Credeți că va avea loc vreo ameliorare a situației, domnule? Nu mă pricep la problemele economice.
- Nimeni nu se pricepe. Există zeci de cauze ale prezentei stări de lucruri, și lumea încearcă întotdeauna să le reducă la una singură. Să luăm de pildă Anglia: se poate vorbi de prăbușirea comerțului cu Rusia, de independența relativă a țărilor europene, de îngustarea simțitoare a comerțului cu India și China, de creșterea necesităților vieții interne de la război** încoace; apoi sporirea cheltuielilor naționale de la două sute de milioane la opt sute de milioane, ceea ce înseamnă un minus de aproape șase sute de milioane în posibilitățile de plată a mîinii de lucru. Cînd se afirmă că supraproducția ar fi cauza stării actuale, de bună seama că aceasta nu se aplică în cazul nostru. De mult n-am mai avut noi o producție atît de redusă ca acum. Și pe urmă e dumpingul***, și șocant de proasta organizare, și deficienta desfacere a puținelor bunuri alimentare pe care le producem. Și mai e deprinderea noastră de a gîndi că ”toate se aranjează peste noapte”, și atitudinea noastră de copil răsfățat. Mă rog, astea sînt cauze specifice Angliei, deși necesitățile de viață foarte ridicate și atitudinea de copil răsfățat sînt proprii și Americii.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell****, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, p. 126.
NOTE M. T.
* Insula Ceylon, situată lângă vârful peninsulei India, a fost colonie britanică în perioada 1795-1948, iar în 1972 și-a schimbat numele în Sri Lanka. (http://www.amosnews.ro/arhiva/4-februarie-ziua-nationala-statului-sri-lanka-04-02-2011)
** Primul Război Mondial (1914-1918)
*** DUMPING, dumpinguri, s. n. Vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât acelea de pe piața internă și mondială, practicată de unele țări în scopul înlăturării concurenților și al acaparării piețelor externe. [Pr.: dámping] – Din engl. dumping. Sursa: DEX '09 (2009)
**** ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
joi, 26 noiembrie 2015
Problema slujbei pentru o tânără dintr-o veche familie nobiliară englezească în timpul marii crize economice din 1929 (GALSWORTHY 1933)
<
(...) Dar avea nevoie de bani. Tremura, deși era învelită în blană. Clarul de lună părea s-o pătrundă pînă la os. Ah, casele astea vechi, fără încălzire centrală, pentru că nu le dădea mîna s-o instaleze. În momentul cînd se va termina cu alegerile o să plece la Londra, să facă investigații. S-ar putea ca Fleur să-i recomande ceva. Dacă modistele nu prea aveau perspective, ar putea să-și ia o slujbă ca secretară a unui om politic. Știa să bată la mașină, cunoștea bine limba franceză, avea un scris citeț. Putea să conducă mașina, să stăpînească un cal. Știa tot ce-i nevoie în legătură cu viața la țară, cu manierele, cu protocolul. Trebuie să existe o sumedenie de membri ai Parlamentului care să aibă nevoie de cineva de felul ei, cineva care să-i învețe cum să se îmbrace, cum să refuze un cutare sau cutare lucru fără să supere pe nimeni, și care, în general, să le rezolve toate dilemele. Și mai avea destulă experiență în creșterea cîinilor, și oarecare experiență în ce privește florile, se pricepe mai ales la aranjarea lor în vaze și cupe. Și dacă se punea problema unor noțiuni politice, le putea toci și pe acelea.
Și așa, în acel efemer clar de lună glacial, Clare nu-și imagina cum s-ar putea cineva dispensa de serviciile ei. Cu un salariu și cu venitul ei de două sute de lire pe an, s-ar descurca foarte bine. (...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 123-124.
NOTĂ M. T.
* ed. Miron - Clasici vechi si noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
(...) Dar avea nevoie de bani. Tremura, deși era învelită în blană. Clarul de lună părea s-o pătrundă pînă la os. Ah, casele astea vechi, fără încălzire centrală, pentru că nu le dădea mîna s-o instaleze. În momentul cînd se va termina cu alegerile o să plece la Londra, să facă investigații. S-ar putea ca Fleur să-i recomande ceva. Dacă modistele nu prea aveau perspective, ar putea să-și ia o slujbă ca secretară a unui om politic. Știa să bată la mașină, cunoștea bine limba franceză, avea un scris citeț. Putea să conducă mașina, să stăpînească un cal. Știa tot ce-i nevoie în legătură cu viața la țară, cu manierele, cu protocolul. Trebuie să existe o sumedenie de membri ai Parlamentului care să aibă nevoie de cineva de felul ei, cineva care să-i învețe cum să se îmbrace, cum să refuze un cutare sau cutare lucru fără să supere pe nimeni, și care, în general, să le rezolve toate dilemele. Și mai avea destulă experiență în creșterea cîinilor, și oarecare experiență în ce privește florile, se pricepe mai ales la aranjarea lor în vaze și cupe. Și dacă se punea problema unor noțiuni politice, le putea toci și pe acelea.
Și așa, în acel efemer clar de lună glacial, Clare nu-și imagina cum s-ar putea cineva dispensa de serviciile ei. Cu un salariu și cu venitul ei de două sute de lire pe an, s-ar descurca foarte bine. (...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 123-124.
NOTĂ M. T.
* ed. Miron - Clasici vechi si noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)