<
(...): puțină culoare și murdărie cu grămada, mai cu seamă cînd am pătruns în centrul orașului, îndreptîndu-ne încet către acel mare simbol de sticlă care este chiar sediul Națiunilor Unite*.
Consiliul de Securitate* își ține întrunirile într-o încăpere mult mai mică decît Adunarea Generală**. În centru se află o masă circulară, cu o deschizătură ca litera C, într-o parte; la mijloc, înăuntru, șade secretarul*** și funcționarii respectivi. membrii permanenți și cei temporari ai Consiliului își au locurile lor împrejur pe partea din afară. Fotoliile Delegaților sînt din piele, albastru închis la culoare. În spatele lor, patru fotolii albastru deschis sînt destinate membrilor delegației. În jur, situate sus pe pereții a numai trei laturi din sală, niște firide futuristice, despărțite de încăpere prin paravane de sticlă, adăpostesc translatori simultani, ziariștii și echipele de televiziune. În a patra latură a camerei, pe scaune așezate în rînduri, stă publicul obișnuit. (...) Din pricină că au avut loc cîteva incidente, gărzi de securitate în posturi fixate pe marginea exterioară a arenei Consiliului, stau în văzul tuturor.
În completarea decorației interioare, o frescă mare, de tip 1950-1960 stă așezată sus în spatele fotoliului președintelui. Înfățișează îndreptarea nedreptăților, oameni ce sînt eliberați din lanțuri, căi ce duc treptat în sus, către libertate, lumină și fericire.
(...)
La dreapta și la stînga, în jurul mesei, culoarea pielii delegaților nu trădează totdeauna identitatea țării pe care o reprezintă. La sediul Națiunilor Unite te afli antrenat într-un joc constant de-a ghicitul, dacă e să te iei după cei care cutreieră vestibulurile și coridoarele și, de cele mai multe ori, nu ieși din încurcătură decît cînd delegații își ocupă în sfîrșit locurile, în dosul etichetei de la masă, cu numele țării pe care o reprezintă. Expunerea la viața New Yorkului și constantul contact internațional de la Națiunile Unite pare să coloreze pigmenții pielii, dîndu-i o nuanță de negricios deschis universal. (... ) Sau să fie strălucirea lămpilor cu arc pe mocheta de culoarea noroiului, care produce asemena efect? Nici îmbrăcămintea nu te poate călăuzi.
(...) Totul se petrecea totuși la un nivel atît de scăzut. Aspectul general de indiferentă camaraderie în Consiul de Securitate și, de fapt, peste tot la Națiunile Unite, m-a izbit ca dezolant și șocant de sincer. De fapt, nu era decît o reflectare foarte nedramatică a problemelor reale de viață și Libertate de pe toată suprafața globului, dezbătute continuu aici cu impasibilitate, ca să nu spunem cu plictiseală. Delegații își îngăduiau să strige și să vorbească despre țările celorlalți în niște termeni simpli, îngrozitori. Dar, ca o ironie a soartei, speranța autentică și onestă pentru pacea viitoare a lumii se manifesta după aceea în numeroasele baruri din clădirea Națiunilor Unite, unde epitetele rostite la mînie erau uitate cînd se cinsteau rîndurile internaționale de băutură. Se bucura de o favoare deosebită, după cîte am desscoperit, băutura celui mai ne-rece-război: Bloody Mary***** (1).
(...) De îndată ce-am terminat de vorbit, de îndată ce-am văzut cum se distribuiau jur împrejur membrilor Consiliului de Securitate exemplarele multiplicate ale discursului meu și de cum i-am observat cum stau fiecare alături cu un teanc cît un munte al celorlalte discursuri, mi-am dat seama că toate sînt numai vorbe. Toți auziseră, dar nu ascultaseră. Asta face parte din joc. Emoțiile, mînia, mila, toate sînt izgonite din scenă. Dibăcia unuia sau altuia de a interpreta bine asemenea emoții e cel mult lăudată sau criticată ca în cronicile teatrale din ziare. Atîta tot.
(1) Sîngeroasa Mary (engl.).
(...)
>
SURSA
Michael Sinclair******, Pactul dolarului*******, trad. C. Popa, ed. Univers / col. Enigma, București, 1974, pp. 177-181.
NOTE M. T.
* Sediul central al ONU din New York (Manhattan) este un teritoriu internațional cu statut analog ambasadelor. Cele patru clădiri au fost construite între 1947 și 1950 de celebrul arhitect brazilian Oscar Niemeyer pe un teren cumpărat și donat de miliardarul american John Rockefeller. (http://www.artline.ro/Sediul-ONU-din-New-York-22119-1-n.html)
** Consiliul de Securitate al ONU adoptă rezoluții pentru menținerea păcii internaționale. Este format din reprezentanții a 15 țări, dintre care 5 permanenți cu drept de veto (SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și R. P. Chineză) și 10 nepermanenți aleși la fiecare doi ani de către blocuri regionale. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#5)
*** Adunarea Generală este formată din reprezentanții tuturor statelor membre. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#4)
**** Secretarul general al Națiunilor Unite este cel mai înalt funcționar al organizației și este numit de A.G. la recomandarea C. S. pentru un mandat de 5 ani. (http://www.dadalos.org/uno_rom/un-charta.htm#15)
***** Maria Tudor (1516-1558) = Fiica a regelui Henric VIII Tudor (1509-1547) și soră a regelui Eduard VI Tudor (1547-1553). Regină a Angliei ca Maria I în perioada 1553-1558. Prima suverană a Angliei. Porecla a derivat din arderea pe rug a 300 de protestanți. (https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/mary-cea-sangeroasa-prima-regina-a-angliei)
****** Michael Shea (pseudonim literar Sinclair) (1938-2009) = Scot who served as 'spin doctor' to the Queen, „Scotsman”,19 october 2009 (http://www.scotsman.com/news/obituaries/michael-shea-1-779536)
******* „Kirkus Reviews” (https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/michael-sinclair/the-dollar-covenant/)
Se afișează postările cu eticheta internațional. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta internațional. Afișați toate postările
vineri, 21 aprilie 2017
miercuri, 27 noiembrie 2013
Medalii românești la concursul de informatică „John Atanasoff” de la Shumen (Bulgaria) (22-24 noi. 2013) (LUMINA NEWS 2013)
Costin Banu, Turneul Internațional de Informatică din Bulgaria, „Lumina News”, 2013
Ediția din acest an a concursului internațional de informatică „John Atanasoff” din Shumen, Bulgaria, a reunit concurenți din șapte țări, seniori și juniori, iar pentru cei din urmă concursul este echivalent cu Balcaniada la Informatică pentru Juniori (JBOI).
România participat cu 32 de elevi, din care 18 din ICHB, care au obținut următoarele rezultate:
Seniori: Petcu Ioan Vlad - aur; Gheorghe Mihai - argint; Anghel Daniel - bronz, Marin Tiberiu - bronz, Gavrilescu Marius - bronz
Juniori (Shumen): Constantinescu Andrei - aur; Marian Darius - argint; Stanciu Andrei - argint
Juniori (JBOI): Marian Darius - argint; Stanciu Andrei - argint
Ediția din acest an a concursului internațional de informatică „John Atanasoff” din Shumen, Bulgaria, a reunit concurenți din șapte țări, seniori și juniori, iar pentru cei din urmă concursul este echivalent cu Balcaniada la Informatică pentru Juniori (JBOI).
România participat cu 32 de elevi, din care 18 din ICHB, care au obținut următoarele rezultate:
Seniori: Petcu Ioan Vlad - aur; Gheorghe Mihai - argint; Anghel Daniel - bronz, Marin Tiberiu - bronz, Gavrilescu Marius - bronz
Juniori (Shumen): Constantinescu Andrei - aur; Marian Darius - argint; Stanciu Andrei - argint
Juniori (JBOI): Marian Darius - argint; Stanciu Andrei - argint
luni, 21 octombrie 2013
Fotbalul în România comunistă a anului 1954
În România primul meci de fotbal a avut loc în 1902, fotbalul dezvoltându-se apoi în sistem profesionist.
După instaurarea regimului comunist în 1945-1947 de către armata sovietică, fotbalul a suferit transformări, ca și întreg domeniul sportiv, „pe principii noi, sănătoase, care urmăresc în primul rând întărirea sănătății oamenilor muncii și dezvoltarea lor multilaterală, pentru a deveni capabili să depună o muncă de înaltă productivitate și să apere cuceririle clasei muncitoare”.
Astfel, numărul de jucători a crescut de la 15.000 în perioada precomunistă la 115.000 în 1954, iar numărul echipelor de la 700 la 6.000. Multe echipe reprezentau instituții rurale: cooperative agricole de producție (GAP/CAP), întreprinderi agricole de stat (GAS/IAS), stațiuni de mecanizare și tractoare (SMT) și cămine culturale.
Din cele 33 de meciuri internaționale disputate în 1953, echipele românești au câștigat 20, au remizat 8 și a pierdut 5. „În aceste întâlniri, jucătorii au dat dovadă de un înalt patriotism și de o mare combativitate. Dezvoltarea calităților morale și de voință ale fotbaliștilor constituie o preocupare pricipală a antrenorilor. Aceasta face parte din întregul proces de instruire și antrenament - proces care se desăvârșește cu ajutorul experienței Uniunii Sovietice unde maeștrii sportului a ridicat această disciplină pe o treaptă superioară de dezvoltare. Întreaga activitate este fundamentată pe baze științifice.”
Competițiile de fotbal în Republica Populară Română erau reprezentate de campionate, organizate pe categorii, și de cupe.
Campionatele pentru juniorii de 16-18 ani erau similare cu cele pentru seniori, jucându-se tur-retur.
Prima treaptă era reprezentată de campionatele raionale și orășenești, organizate pe 1-2 serii de către comisiile raionale și orășenești de fotbal de pe lângă comitetele de Cultură Fizică și Sport raionale și orășenești. Căștigătoarele promovau în categoria superioară, respectiv campionatul regional.
Campionatele regionale erau organizate pe 1-3 serii de câte 8-12 echipe de către comisiile regionale de fotbal, supervizate de Comisia centrală de fotbal. Câștigătoarele seriilor jucau baraj titlul de campionă regiunii, iar acestea participau la campionatul de promovare în categoria B, jucat pe grupe în orașe neutre.
Categoriile B și A formau campionatul republican, fiind organizate direct de Comisia centrală de fotbal.. Categoria B desemna echipele ce promovau în A și cele ce retrogradau în campionatele regionale. Campionatul categoriei A cuprindea 14 echipe, care practicau un fotbal bazat pe „principiile jocului modern, adică pe mișcare permanentă și superioritate numerică în acțiuni”. Cîștigătoarea devenea campioana țării, iar ultimele clasate retrogradau în B.
Clasamentul se alcătuia pe baza următoarei reguli: 2 puncte pentru victorie, 1 punct pentru remiză și 0 puncte pentru înfrângere. Departajarea echipelor cu punctaj egal se făcea pe 3 trepte: I.) golaveraj: prin împărțirea numărului de goluri marcate la cel al golurilor primite; II.) număr de victorii; III.) rezultatele jocurilor dintre echipele comparate. Criteriile clasamentului erau stabilite de Comisia centrală de fotbal.
Numărul echipelor de seniori participante la Cupa României a crescut de la 156 în 1950 la 2330 în 1954, juniorilor fiindu-le rezervată Cupa orașelor. Aceste două competiții se disputau eliminatoriu, finalele jucându-se la București.
Calendarul competițional se desfășura între jumătatea lui martie și începutul lui decembrie, cu o pauză în 15 iulie - 15 august.
SURSA
***, Fotbalul. Adnotări pe marginea regulamentului de joc, Cultură fizică și sport, București, 1954: 6-7,
După instaurarea regimului comunist în 1945-1947 de către armata sovietică, fotbalul a suferit transformări, ca și întreg domeniul sportiv, „pe principii noi, sănătoase, care urmăresc în primul rând întărirea sănătății oamenilor muncii și dezvoltarea lor multilaterală, pentru a deveni capabili să depună o muncă de înaltă productivitate și să apere cuceririle clasei muncitoare”.
Astfel, numărul de jucători a crescut de la 15.000 în perioada precomunistă la 115.000 în 1954, iar numărul echipelor de la 700 la 6.000. Multe echipe reprezentau instituții rurale: cooperative agricole de producție (GAP/CAP), întreprinderi agricole de stat (GAS/IAS), stațiuni de mecanizare și tractoare (SMT) și cămine culturale.
Din cele 33 de meciuri internaționale disputate în 1953, echipele românești au câștigat 20, au remizat 8 și a pierdut 5. „În aceste întâlniri, jucătorii au dat dovadă de un înalt patriotism și de o mare combativitate. Dezvoltarea calităților morale și de voință ale fotbaliștilor constituie o preocupare pricipală a antrenorilor. Aceasta face parte din întregul proces de instruire și antrenament - proces care se desăvârșește cu ajutorul experienței Uniunii Sovietice unde maeștrii sportului a ridicat această disciplină pe o treaptă superioară de dezvoltare. Întreaga activitate este fundamentată pe baze științifice.”
Competițiile de fotbal în Republica Populară Română erau reprezentate de campionate, organizate pe categorii, și de cupe.
Campionatele pentru juniorii de 16-18 ani erau similare cu cele pentru seniori, jucându-se tur-retur.
Prima treaptă era reprezentată de campionatele raionale și orășenești, organizate pe 1-2 serii de către comisiile raionale și orășenești de fotbal de pe lângă comitetele de Cultură Fizică și Sport raionale și orășenești. Căștigătoarele promovau în categoria superioară, respectiv campionatul regional.
Campionatele regionale erau organizate pe 1-3 serii de câte 8-12 echipe de către comisiile regionale de fotbal, supervizate de Comisia centrală de fotbal. Câștigătoarele seriilor jucau baraj titlul de campionă regiunii, iar acestea participau la campionatul de promovare în categoria B, jucat pe grupe în orașe neutre.
Categoriile B și A formau campionatul republican, fiind organizate direct de Comisia centrală de fotbal.. Categoria B desemna echipele ce promovau în A și cele ce retrogradau în campionatele regionale. Campionatul categoriei A cuprindea 14 echipe, care practicau un fotbal bazat pe „principiile jocului modern, adică pe mișcare permanentă și superioritate numerică în acțiuni”. Cîștigătoarea devenea campioana țării, iar ultimele clasate retrogradau în B.
Clasamentul se alcătuia pe baza următoarei reguli: 2 puncte pentru victorie, 1 punct pentru remiză și 0 puncte pentru înfrângere. Departajarea echipelor cu punctaj egal se făcea pe 3 trepte: I.) golaveraj: prin împărțirea numărului de goluri marcate la cel al golurilor primite; II.) număr de victorii; III.) rezultatele jocurilor dintre echipele comparate. Criteriile clasamentului erau stabilite de Comisia centrală de fotbal.
Numărul echipelor de seniori participante la Cupa României a crescut de la 156 în 1950 la 2330 în 1954, juniorilor fiindu-le rezervată Cupa orașelor. Aceste două competiții se disputau eliminatoriu, finalele jucându-se la București.
Calendarul competițional se desfășura între jumătatea lui martie și începutul lui decembrie, cu o pauză în 15 iulie - 15 august.
SURSA
***, Fotbalul. Adnotări pe marginea regulamentului de joc, Cultură fizică și sport, București, 1954: 6-7,
sâmbătă, 6 iulie 2013
miercuri, 29 mai 2013
joi, 4 noiembrie 2010
miercuri, 13 iunie 2007
Încheirea anului școlar 2006-2007 la Liceul Internațional de Informatică Constanța
Ceremonia de închidere a anului școlar clasele I-IV
Miercuri, 13 iunie, la Palatul Copiilor, începând cu ora 18,30, Liceul Internațional de Informatică a organizat „Ceremonia de încheiere” a anului școlar 2006-2007. La festivitate au fost invitați toți părinții elevilor claselor I-IV.
Festivitatea a început cu o prezentare a activităților din anul școlar 2006-2007 și cu discursul Domnului Director Ali Riza Karagoz. Fiecare clasă a pregătit câte un mic program pentru serbare. A fost un program încărcat unde elevii au putut să arate părinților cât de talentați sunt încă de la o vârstă fragedă. Ne-au încântat elevii clasei I care au pregătit o piesă de teatru în limba engleză, elevii clasei a II care au avut o costumație inedită, elevii clasei a III a care au recitat poezii și cântecele foarte frumos și elevii claselor a IV a care au arătat tuturor că sunt artiști adevărați.
Apoi a urmat premierea elevilor, începând cu clasa I până la clasa a IV a , elevii primind diplomele și cadourile pentru rezultatele bune la învățătură.
joi, 6 ianuarie 2000
„Victoria Gavrilescu” (STANCIU 2000)
Florica Stanciu, Victoria Gavrilescu, „Tomis”, Constanța, 2000
La cinci ani de la trecerea sa în neființă, omagiem un scriitor și un om de excepție. Dascăl neobosit și inițiator a nenumărate activități și instituții culturale, V. Gavrilescu a fost în primul rând un autor inspirat de literatură pentru copii. A dramatizat scrieri celebre din autori precum O. Wilde, E. T. Hoffman, Valdemar Bonsele, Jules Verne, I. L. Caragiale, piesele sale fiind jucate cu succes la teatrele de păpuși din Constanța, Arad sau Sibiu, în română sau germană, multe dintre ele primind elogii și premii la festivaluri naționale și internaționale. De asemenea, a pregătit pentru scenă câteva piese după cele mai reprezentative romane din literatura clasică și contemporană, precum și dramă originală: „Răpitorul de foc”. A prezentat dramatizări și la radio, în cadrul emisiunii „Înșiră-te mărgărite”. A scris până în ultima zi de viață, lăsând pe masa de lucru mai multe manuscrise. Pe 5 februarie anul acesta ar fi împlinit venerabila vîrstă de 97 de ani.
marți, 1 aprilie 1997
„Tratat practic de editare” (SCHUWER 1999)
Philippe Schuwer, Tratat practic de editare, ed. nouă, revăzută, întregită și adusă la zi, trad. D. Lică & B. Stanciu (fr. 1997), Amarcord, Timișoara, 1999
Cuprins
13 Prefață
15. I. Cele 5 funcții principale ale editorului
15 Descoperirea autorilor, a temelor și a formulelor de editare
21 Asigurarea și finanțarea realizării lucrărilor
23 Asumarea difuzării și distribuirii cărții
27 Promovarea fondului de carte al editurii
29 Obligativitatea unui rezultat
30 Situația în activitatea de editare
39 II. Dreptul de autor
39 De la convențiile internaționale la Codul proprietății intelectuale
39 Scurt istoric
41 Convenția de la Berna
44 Convenția universală privind dreptul de autor
46 „Revizuirile de la Paris 1971”
50 Concluziii provizorii privind jurisprudența internațională
51 De la „fotoplagiat” la dezvoltarea de noi tehnici
51 Codul proprietății intelectuale, 1992
53 Legea franceză privind reprografia
55 III. Principalele contracte cu autorii și colaboratorii
57 Contractul de editare. Principalele condiții negociabile
60 Durata proprietății literare și artistice
61 Opere ce țin de dispoziții speciale: opera de colaborare 62; opera colectivă 62; opera sub pseudonim sau anonimă 63; opera compozită 63; opera postumă 63; opera audiovizuală 64; contractul nui tîn regi autorului 65; contractul nuit pe din două 67; autorii salariați 67
68 Autorul editor
69 Despre negocierile contractului și relațiile autor-editor
75 Transferarea contractului de editare
(...)
514 Contractr cu cesiune a unei lucrări ilustrate sau contract de coeditare
524 Coeditarea cu cesiunea filemlor ilustrației
524 Pro sau contra coeditărilor?
527 3. Coproducțiile de lucrări ilustrate
527 Definiția și caracteristicile coproducției
529 Contract de coproducție internațională
534 Forme și împărțiri ale responsabilităților
535 Promovarea unei politici de coproducție
536 4. Târgurile internaționale de carte
537 Târgul de carte de la Frankfurt
540 Alte târguri internaționale de carte importante: Londra 540; Bologna 540; ABA și ALA 541; Libor 542; francofonie - Geneva, Bruxelles, Paris 543
545 XII. Cesiunile pentru editările în limba franceză
545 Ediția de buzunar. Cluburile și vânzarea prin corespondență. Curtajul
545 1. Cesiunile de cărți în format de buzunar
547 2. Cesiunile către cluburile cărții / vânzarea prin corespondență
550 Contract de cesiune al unui editor către un club al cărții
552 Cesiunile către un club sau ca vânzare prin corespondență a coeditărilor cumpărate în străinătate
553 3. Curtajul sau vânzarea la domiciliu
13 Prefață
15. I. Cele 5 funcții principale ale editorului
15 Descoperirea autorilor, a temelor și a formulelor de editare
21 Asigurarea și finanțarea realizării lucrărilor
23 Asumarea difuzării și distribuirii cărții
27 Promovarea fondului de carte al editurii
29 Obligativitatea unui rezultat
30 Situația în activitatea de editare
39 II. Dreptul de autor
39 De la convențiile internaționale la Codul proprietății intelectuale
39 Scurt istoric
41 Convenția de la Berna
44 Convenția universală privind dreptul de autor
46 „Revizuirile de la Paris 1971”
50 Concluziii provizorii privind jurisprudența internațională
51 De la „fotoplagiat” la dezvoltarea de noi tehnici
51 Codul proprietății intelectuale, 1992
53 Legea franceză privind reprografia
55 III. Principalele contracte cu autorii și colaboratorii
57 Contractul de editare. Principalele condiții negociabile
60 Durata proprietății literare și artistice
61 Opere ce țin de dispoziții speciale: opera de colaborare 62; opera colectivă 62; opera sub pseudonim sau anonimă 63; opera compozită 63; opera postumă 63; opera audiovizuală 64; contractul nui tîn regi autorului 65; contractul nuit pe din două 67; autorii salariați 67
68 Autorul editor
69 Despre negocierile contractului și relațiile autor-editor
75 Transferarea contractului de editare
(...)
514 Contractr cu cesiune a unei lucrări ilustrate sau contract de coeditare
524 Coeditarea cu cesiunea filemlor ilustrației
524 Pro sau contra coeditărilor?
527 3. Coproducțiile de lucrări ilustrate
527 Definiția și caracteristicile coproducției
529 Contract de coproducție internațională
534 Forme și împărțiri ale responsabilităților
535 Promovarea unei politici de coproducție
536 4. Târgurile internaționale de carte
537 Târgul de carte de la Frankfurt
540 Alte târguri internaționale de carte importante: Londra 540; Bologna 540; ABA și ALA 541; Libor 542; francofonie - Geneva, Bruxelles, Paris 543
545 XII. Cesiunile pentru editările în limba franceză
545 Ediția de buzunar. Cluburile și vânzarea prin corespondență. Curtajul
545 1. Cesiunile de cărți în format de buzunar
547 2. Cesiunile către cluburile cărții / vânzarea prin corespondență
550 Contract de cesiune al unui editor către un club al cărții
552 Cesiunile către un club sau ca vânzare prin corespondență a coeditărilor cumpărate în străinătate
553 3. Curtajul sau vânzarea la domiciliu
miercuri, 1 ianuarie 1997
Editare modernă (SCHUWER 1997)
Philippe Schuwer, Tratat practic de editare, trad. (1997) D. Lică & B. Stanciu, Amarcaord, Timișoara, 1999.
(13) Prefață (B. S.)
(15) I. Cele cinci funcții principale ale editorului
(15) Descoperirea autorilor, a temelor și a formulelor de editare
(21) Asigurarea și finanțarea realizării lucrărilor
(23) Asumarea difuzării și distribuirii cărții
(27) Promovarea fondului de carte al editurii
(29) Obligativitatea unui rezultat
(30) Situația în activitatea de editare
(39) II. Dreptul de autor (B. S.)
(39) De la convențiile internaționale la Codul proprietății intelectuale
(39) Scurt istoric
(41) Convenția de la Berna
(44) Convenția universală privind dreptul de autor
(46) „Revizuirile de la Paris 1971”
(50) Concluzii provizorii privind jurisprudența internațională
(51) De la „fotoplagiat” la dezvoltarea de noi tehnici
(51) Codul proprietății intelectuale, 1992
(53) Legea franceză privind reprografia
(55) III. Principalele contracte cu autorii și colaboratorii (B. S.)
(57) Contractul de editare. Principalele condiții negociabile
(60) Durata proprietății literare și artistice
(61) Opere ce țin de dispoziții speciale. Opera de colaborare. Opera colectivă. Opera sub pseudonim sau colectivă. Opera compozită. Opera postumă. Opera audiovizuală. Contractul numit în regia autorului. Contractul numit pe din două. Autorii salariați
(68) Autorul-editor
(69) Despre negocierile contractului și relațiile autor-editor
(75) Transferarea contractului de editare
(76) Propuneri de contracte tip
(77) Cerere de încheiere de contract
(79) 1. Contract de editare a unei opere de literatură generală
(91) Ediția a doua. Drept de preempțiune
(99) 2. Contract pentru crearea și editarea unei opere științifice, tehnice sau juridice (Contract de comandă)
(105) Drept de preempțiune
(106) 3. Contract de cesiune a drepturilor de adaptare audiovizuală a unei lucrări
(109) 4. Contract cu coordonatorul de colecție
(109) Contract nr. 1: colecție din inițiativa coordonatorului
(115) Contract cu un coordonator de colecție, autor al lucrărilor din colecția sa
(116) Contract nr. 2: colecție aparținând editorului, reluată de coordonatorul de colecție
(119) Contract nr. 3: colecție creată la inițiativa editorului
(121) 5. Contract pentru redactarea unei contribuții la o operă colectivă
(124) 6. Contract pentru traducerea unei opere de literatură generală
(136) 7. Contract încheiat cu un packager
(141) 8. Contract cu ilustratorul
(147) 9. Scrisoare-contract cu ilustratorul (contribuție la ilustrarea unei lucrări)
(149) Drepturi de reproducere pentru operele muzicale și multimedia
(151) Sancțiuni pentru atingerile aduse dreptului de autor
(152) Despre contrafacere și despre plagiat
(153) Piratarea la scară internațională
(154) Fotocopierea
(155) Împrumutul cu plată sau fără plată?
(157) Dreptul de informare: limite și sancțiuni
(157) Atingerea adusă (intimității) vieții private
(157) Deciziile Ministerului de Interne
(158) Provocările, defăimarea, injuria, ofensele și ultrajele
(159) Alte obligații ale editorului
(159) Depozitul legal sau Agenția Bibliografică Națională (1994)
(161) Menționarea ISBN sau ISSN
(161) Prețul unic (legea Lang)
(163) IV. Operele editate (B. S.)
(163) De la manuscrise propuse din proprie inițiativă la opere comandate.
Romanele contemporane. Romanele polițiste. Romanele sentimentale. Poezia. Operele teatrale și cinematografice. Novelizarea. Lucrările de critică și eseurile. Științele umane și sociale. Istoria și geografia. Religia. reportaje, documente și eseuri asupra realității. Cărțile științifice, tehnice, medicale și profesionale. Economia și gestiunea. Enciclopediile. Atlasele. Dicționarele. Operele de popularizarea. Lucrările școlare, extrașcolare și universitare. Cărțile practice. Ghidurile turistice. Albumele și cărțile pentru tineret. Benzile desenate. Albumele fotografice. Textele clasice și operele complete. Cărțile în format de buzunar. Traducerile. Agendele. Bibliofilia. Fasciculele.
(213) V. Personajele cheie ale editării (B. S.)
(214) Autorul
(218) Directorul literar sau directorul colecțiilor literare (redactorul-șef)
(221) Lectorul
(222) Traducătorul
(224) De la tehnoredactor la lectorul-corector
(226) Directorul editorial
(228) Responsabilul de ediție sau redactorul (editor)
(230) Secretarul de ediție
(230) Directorul artistic și asistenții săi
(233) De la iconografi la documentariști
(236) Ilustratorul
(238) Cartograful
(238) Fotograful
(239) Directorul tehnic, șeful de producție și tehnicienii
(242) Directorul de editare electronică și multimedia
(243) Packagerul
(247) Consultantul
(248) Relațiile sectorului editorial cu celelalte personaje cheie
(248) Președintele-director general (de la microfirmă la grup)
(255) Noua hartă strategică acelor două grupuri franceze
(258) De la directorul financiar la controlorul de gestiune
(259) Marketingul și serviciul comercial
(262) Serviciul de publicitate
(265) Serviciul de presă
(268) Serviciul de cesiuni de drepturi
(270) Juristul
(271) Direcția resurselor umane
(272) De la agentul literar la agenția pentru drepturi
(274) De la agentul artistic la agenția de ilustrație
(274) Agenți fotografică
(276) Producătorii de imagini în mișcare
(277) Muzeele, instituțiile și organismele culturale
(279) VI. De la devize la calculele de exploatare estimative
(279) Cererea de deviz
(281) Cereri de deviz (cărți cu text/ilustrate)
(285) Costurile de concepție și de realizare
(293) De la devizele estimative la cererile de ofertă
(294) Costurile fixe și costurile variabile
(294) Devizul definitiv
(299) Stabilirea prețului de cost
(300) De la contul de exploatare estimativ la prețul de vânzare estimat
(307) Contul de exploatare estimativ
(309) Contul „punctului mort”
(310) Prețul de vânzare public
(311) De la distrugere la vânzare cu preț redus
(313) VII. Noțiuni de fabricație
(313) O instruire continuă și permanentă
(316) Hârtia
(316) De ce atâtea formate de cărți?
(317) Aprovizionarea cu hârtie
(318) Principalele formate de hârtie disponibile
(319) Ce reprezintă formatul util?
(321) Alegerea hârtiei: ce criterii și ce sortimente?
(328) Comanda de hârtie
(331) Culegerea
(331) De la plumb la film
(332) Culegerea cărților
(333) Utilizarea cărților
(335) PAO
(340) Culegerea integrată la editor?
(341) De la bazele de date la culegere/gravură
(344) Fotogravura
(344) Clișeele de tipar înalt
(344) Clișeele de tipar adânc
(345) Filmele offset
(349) Scannerele
(350) Duplicarea filmelor pentru ilustrații
(352) Tipărirea
(352) I. Tipărirea offset
(353) Așezarea paginilor sau montajul, schema de așezare
(353) Ozalidul. Transferul sau copierea
(355) De pe calculator pe placă. Montajul plăcilor și tipărirea
(356) Presele offset
(357) Calități și limite ale offset-ului color
(358) II. Tiparul înalt
(358) Mașinile rotative de tipar înalt cu hârtia în bobine. Cameron sau presele rotative cu curele
(359) III. Microtirajele sau tirajele speciale
(360) Transmisia digitală
(361) Facsimilele sau reprinturile
(361) IV. Tiparul adânc
(362) Controlul tirajului pe prese
(362) Defectele de imprimare
(364) Stocarea unei părți a tirajului
(365) V. Domeniul bibliofiliei: tirajul gravurilor originale.
Serigrafia și șablonul. Stampa originală. Gravuri în lemn sau xilografia. Gravura în cupru. Litografia
(370) Finisarea
(370) Broșarea
(370) Fălțuirea, adunarea. colaționarea și alte operațiuni
(372) Broșarea cu cotor lipit
(373) Legarea
(373) Executarea copertelor (cărți cartonate sau legate)
(373) Legarea cu cotor lipit
(374) Poleirea copertelor, materialele de îmbrăcare a copertelor
(377) Introducerea blocului în scoarță
(377) Lăcuirea sau celofonarea
(378) Legarea cu inele sau spirale
(378) De la încărcarea pe sănii la livrarea volumelor finisate
(379) Costurile și condițiile de transport
(381) VIII. De la reimprimări la noile ediții
(381) Reimprimarea
(384) Economia reimprimării în alb-negru și în culori
(387) Noile ediții. Constrângerile tehnice
(391) IX. Preocupare și concepție tipografică
(391) Timp de mai multe secole a prevalat priceperea tipografilor
(393) Carta grafică
(394) Preliminarii la orice concepție grafică
(397) Tehnoredactarea și spațiul ei
(411) Linii, vignete și ornamente
(412) Colontitluri și coloncifre
(413) Notele
(413) Paginile liminare și paginile finale
(414) Variante de paginare a cărților ilustrate
(416) Coperta sau imaginea unei politici
(419) Legătura și ornamentarea
(423) X. Realizarea cărții
(423) Alegerea titlului sau al colecției
(424) Protejarea titlurilor. Cercetări și formalități prealabile
(426) „Fișa cărții”
(429) Textul
(429) Prezentarea manuscrisului. Lectura și revizuirea manuscrisului
(432) Tehnoredactarea manuscrisului și protocolul de culegere
(439) De la determinarea volumului la estimarea numărului de pagini
(440) Fișa de catalog
(441) Lectura tiparelor de probă și semnele de corectură
(447) Termene și întârzieri. Planning-ul editorial. Ședința de producție
(452) Ilustrațiile
(452) 1. Cărți ilustrate cu documente și fotografii
(452) Iconografia: alegerea autorului sau a editorului?
(453) Primele intervenții ale iconografului
(453) Economia iconografiei. Diverse etape și obligații ale căutării
(454) Riscurile deteriorării sau pierderii originalelor
(455) Măsuri de precauție pentru legendele ilustrațiilor: atingere la viața privată
(456) Administrarea dosarelor
(458) Realizarea documentelor gravate
(459) Codul uzanțelor în materie de ilustrare fotografică
(474) 2. Drepturi de reproducere a operelor de artă preexistente (ADAGP, SPADEM)
(476) 3. Comanda de ilustrații originale
Desene, scheme, diagrame în alb-negru/color. Scara de mărire/micșorare și micșorarea de grup. Amplasarea textelor pe desenele tehnice. Hărți geografice. Desene documentare în alb-negru și color. Noi concepții grafice. Desenele din cărțile de de ficțiune: de la albume la operele de ficțiune. Fotografiile și reportajele la comandă.
(489) Paginarea cărții ilustrate.
(489) Paginarea în PAO
(490) Paginarea „tradițională”
(491) De la gravare la bun de tipar
(494) Bunul de gravat al copertei/supracopertei
(494) Ultimele verificări
(495) Timpul de realizare a cărților
(496) Înainte și după lansarea cărții
(499) XI. Editările în limbi străine
(499) Traduceri, coeditări și coproducții. Târgurile internaționale de carte
(501) 1. Traducerile lucrărilor cu text
(503) Contract de cesiune a drepturilor de publicare în limbă străină
(507) 2. Coeditările de lucrări ilustrate
(508) Definiția și caracteristicile coeditării
(509) Co-tipărirea. Obligațiile coeditorului
(510) Economia coeditării
(514) Contract de cesiune a unei lucrări ilustrate sau contract de coeditare
(524) Coeditarea cu cesiunea filmelor ilustrației
(524) Pro sau contra coeditărilor?
(527) 3. Coproducțiile de lucrări ilustrate
(527) Definiția și caracteristicile coproducției
(529) Contract de coproducție internațională
(534) Forme și împărțiri ale responsabilităților
(535) Promovarea unei politici de coproducție
(536) 4. Târgurile internaționale de carte
(537) Târgul de carte de la Frankfurt
(540) Alte târguri internaționale de carte importante
Londra. Bologna. ABA și ALA. Liber. De partea francofonilor: Geneva, Bruxelles, Paris.
(545) XII. Cesiunile pentru editările în limba franceză
(545) Ediția de buzunar. Cluburile și vânzarea prin corespondență. Curtajul
(545) I. Cesiunile de cărți în format de buzunar
(547) II. Cesiunile către cluburile cărții / vânzarea prin corespondență
(550) Contract de cesiune al unui editor către un club al cărții
(552) Cesiunile către un club sau ca vânzare prin corespondență a coeditărilor cumpărate în străinătate
(553) III. Curtajul sau vânzare la domiciliu
(555) XIII. De la editarea electronică la multimedia
(555) Apariția unei memorii electronice
(556) De la bazele de date la CD-ROM și CD-I
(561) Ce parteneri și ce colaboratori?
(562) Difuzarea / distribuția
(563) Informații on-line
(564) Internet
(566) Cartea față în față cu noile media
(569) XIV. Instituții, organisme, societăți, asociații, sindicate, învățământ și instruire
(591) Principalele periodice de specialitate
(595) Indexul Codului proprietății intelectuale
(607) Indexul general al lucrării
(13) Prefață (B. S.)
(15) I. Cele cinci funcții principale ale editorului
(15) Descoperirea autorilor, a temelor și a formulelor de editare
(21) Asigurarea și finanțarea realizării lucrărilor
(23) Asumarea difuzării și distribuirii cărții
(27) Promovarea fondului de carte al editurii
(29) Obligativitatea unui rezultat
(30) Situația în activitatea de editare
(39) II. Dreptul de autor (B. S.)
(39) De la convențiile internaționale la Codul proprietății intelectuale
(39) Scurt istoric
(41) Convenția de la Berna
(44) Convenția universală privind dreptul de autor
(46) „Revizuirile de la Paris 1971”
(50) Concluzii provizorii privind jurisprudența internațională
(51) De la „fotoplagiat” la dezvoltarea de noi tehnici
(51) Codul proprietății intelectuale, 1992
(53) Legea franceză privind reprografia
(55) III. Principalele contracte cu autorii și colaboratorii (B. S.)
(57) Contractul de editare. Principalele condiții negociabile
(60) Durata proprietății literare și artistice
(61) Opere ce țin de dispoziții speciale. Opera de colaborare. Opera colectivă. Opera sub pseudonim sau colectivă. Opera compozită. Opera postumă. Opera audiovizuală. Contractul numit în regia autorului. Contractul numit pe din două. Autorii salariați
(68) Autorul-editor
(69) Despre negocierile contractului și relațiile autor-editor
(75) Transferarea contractului de editare
(76) Propuneri de contracte tip
(77) Cerere de încheiere de contract
(79) 1. Contract de editare a unei opere de literatură generală
(91) Ediția a doua. Drept de preempțiune
(99) 2. Contract pentru crearea și editarea unei opere științifice, tehnice sau juridice (Contract de comandă)
(105) Drept de preempțiune
(106) 3. Contract de cesiune a drepturilor de adaptare audiovizuală a unei lucrări
(109) 4. Contract cu coordonatorul de colecție
(109) Contract nr. 1: colecție din inițiativa coordonatorului
(115) Contract cu un coordonator de colecție, autor al lucrărilor din colecția sa
(116) Contract nr. 2: colecție aparținând editorului, reluată de coordonatorul de colecție
(119) Contract nr. 3: colecție creată la inițiativa editorului
(121) 5. Contract pentru redactarea unei contribuții la o operă colectivă
(124) 6. Contract pentru traducerea unei opere de literatură generală
(136) 7. Contract încheiat cu un packager
(141) 8. Contract cu ilustratorul
(147) 9. Scrisoare-contract cu ilustratorul (contribuție la ilustrarea unei lucrări)
(149) Drepturi de reproducere pentru operele muzicale și multimedia
(151) Sancțiuni pentru atingerile aduse dreptului de autor
(152) Despre contrafacere și despre plagiat
(153) Piratarea la scară internațională
(154) Fotocopierea
(155) Împrumutul cu plată sau fără plată?
(157) Dreptul de informare: limite și sancțiuni
(157) Atingerea adusă (intimității) vieții private
(157) Deciziile Ministerului de Interne
(158) Provocările, defăimarea, injuria, ofensele și ultrajele
(159) Alte obligații ale editorului
(159) Depozitul legal sau Agenția Bibliografică Națională (1994)
(161) Menționarea ISBN sau ISSN
(161) Prețul unic (legea Lang)
(163) IV. Operele editate (B. S.)
(163) De la manuscrise propuse din proprie inițiativă la opere comandate.
Romanele contemporane. Romanele polițiste. Romanele sentimentale. Poezia. Operele teatrale și cinematografice. Novelizarea. Lucrările de critică și eseurile. Științele umane și sociale. Istoria și geografia. Religia. reportaje, documente și eseuri asupra realității. Cărțile științifice, tehnice, medicale și profesionale. Economia și gestiunea. Enciclopediile. Atlasele. Dicționarele. Operele de popularizarea. Lucrările școlare, extrașcolare și universitare. Cărțile practice. Ghidurile turistice. Albumele și cărțile pentru tineret. Benzile desenate. Albumele fotografice. Textele clasice și operele complete. Cărțile în format de buzunar. Traducerile. Agendele. Bibliofilia. Fasciculele.
(213) V. Personajele cheie ale editării (B. S.)
(214) Autorul
(218) Directorul literar sau directorul colecțiilor literare (redactorul-șef)
(221) Lectorul
(222) Traducătorul
(224) De la tehnoredactor la lectorul-corector
(226) Directorul editorial
(228) Responsabilul de ediție sau redactorul (editor)
(230) Secretarul de ediție
(230) Directorul artistic și asistenții săi
(233) De la iconografi la documentariști
(236) Ilustratorul
(238) Cartograful
(238) Fotograful
(239) Directorul tehnic, șeful de producție și tehnicienii
(242) Directorul de editare electronică și multimedia
(243) Packagerul
(247) Consultantul
(248) Relațiile sectorului editorial cu celelalte personaje cheie
(248) Președintele-director general (de la microfirmă la grup)
(255) Noua hartă strategică acelor două grupuri franceze
(258) De la directorul financiar la controlorul de gestiune
(259) Marketingul și serviciul comercial
(262) Serviciul de publicitate
(265) Serviciul de presă
(268) Serviciul de cesiuni de drepturi
(270) Juristul
(271) Direcția resurselor umane
(272) De la agentul literar la agenția pentru drepturi
(274) De la agentul artistic la agenția de ilustrație
(274) Agenți fotografică
(276) Producătorii de imagini în mișcare
(277) Muzeele, instituțiile și organismele culturale
(279) VI. De la devize la calculele de exploatare estimative
(279) Cererea de deviz
(281) Cereri de deviz (cărți cu text/ilustrate)
(285) Costurile de concepție și de realizare
(293) De la devizele estimative la cererile de ofertă
(294) Costurile fixe și costurile variabile
(294) Devizul definitiv
(299) Stabilirea prețului de cost
(300) De la contul de exploatare estimativ la prețul de vânzare estimat
(307) Contul de exploatare estimativ
(309) Contul „punctului mort”
(310) Prețul de vânzare public
(311) De la distrugere la vânzare cu preț redus
(313) VII. Noțiuni de fabricație
(313) O instruire continuă și permanentă
(316) Hârtia
(316) De ce atâtea formate de cărți?
(317) Aprovizionarea cu hârtie
(318) Principalele formate de hârtie disponibile
(319) Ce reprezintă formatul util?
(321) Alegerea hârtiei: ce criterii și ce sortimente?
(328) Comanda de hârtie
(331) Culegerea
(331) De la plumb la film
(332) Culegerea cărților
(333) Utilizarea cărților
(335) PAO
(340) Culegerea integrată la editor?
(341) De la bazele de date la culegere/gravură
(344) Fotogravura
(344) Clișeele de tipar înalt
(344) Clișeele de tipar adânc
(345) Filmele offset
(349) Scannerele
(350) Duplicarea filmelor pentru ilustrații
(352) Tipărirea
(352) I. Tipărirea offset
(353) Așezarea paginilor sau montajul, schema de așezare
(353) Ozalidul. Transferul sau copierea
(355) De pe calculator pe placă. Montajul plăcilor și tipărirea
(356) Presele offset
(357) Calități și limite ale offset-ului color
(358) II. Tiparul înalt
(358) Mașinile rotative de tipar înalt cu hârtia în bobine. Cameron sau presele rotative cu curele
(359) III. Microtirajele sau tirajele speciale
(360) Transmisia digitală
(361) Facsimilele sau reprinturile
(361) IV. Tiparul adânc
(362) Controlul tirajului pe prese
(362) Defectele de imprimare
(364) Stocarea unei părți a tirajului
(365) V. Domeniul bibliofiliei: tirajul gravurilor originale.
Serigrafia și șablonul. Stampa originală. Gravuri în lemn sau xilografia. Gravura în cupru. Litografia
(370) Finisarea
(370) Broșarea
(370) Fălțuirea, adunarea. colaționarea și alte operațiuni
(372) Broșarea cu cotor lipit
(373) Legarea
(373) Executarea copertelor (cărți cartonate sau legate)
(373) Legarea cu cotor lipit
(374) Poleirea copertelor, materialele de îmbrăcare a copertelor
(377) Introducerea blocului în scoarță
(377) Lăcuirea sau celofonarea
(378) Legarea cu inele sau spirale
(378) De la încărcarea pe sănii la livrarea volumelor finisate
(379) Costurile și condițiile de transport
(381) VIII. De la reimprimări la noile ediții
(381) Reimprimarea
(384) Economia reimprimării în alb-negru și în culori
(387) Noile ediții. Constrângerile tehnice
(391) IX. Preocupare și concepție tipografică
(391) Timp de mai multe secole a prevalat priceperea tipografilor
(393) Carta grafică
(394) Preliminarii la orice concepție grafică
(397) Tehnoredactarea și spațiul ei
(411) Linii, vignete și ornamente
(412) Colontitluri și coloncifre
(413) Notele
(413) Paginile liminare și paginile finale
(414) Variante de paginare a cărților ilustrate
(416) Coperta sau imaginea unei politici
(419) Legătura și ornamentarea
(423) X. Realizarea cărții
(423) Alegerea titlului sau al colecției
(424) Protejarea titlurilor. Cercetări și formalități prealabile
(426) „Fișa cărții”
(429) Textul
(429) Prezentarea manuscrisului. Lectura și revizuirea manuscrisului
(432) Tehnoredactarea manuscrisului și protocolul de culegere
(439) De la determinarea volumului la estimarea numărului de pagini
(440) Fișa de catalog
(441) Lectura tiparelor de probă și semnele de corectură
(447) Termene și întârzieri. Planning-ul editorial. Ședința de producție
(452) Ilustrațiile
(452) 1. Cărți ilustrate cu documente și fotografii
(452) Iconografia: alegerea autorului sau a editorului?
(453) Primele intervenții ale iconografului
(453) Economia iconografiei. Diverse etape și obligații ale căutării
(454) Riscurile deteriorării sau pierderii originalelor
(455) Măsuri de precauție pentru legendele ilustrațiilor: atingere la viața privată
(456) Administrarea dosarelor
(458) Realizarea documentelor gravate
(459) Codul uzanțelor în materie de ilustrare fotografică
(474) 2. Drepturi de reproducere a operelor de artă preexistente (ADAGP, SPADEM)
(476) 3. Comanda de ilustrații originale
Desene, scheme, diagrame în alb-negru/color. Scara de mărire/micșorare și micșorarea de grup. Amplasarea textelor pe desenele tehnice. Hărți geografice. Desene documentare în alb-negru și color. Noi concepții grafice. Desenele din cărțile de de ficțiune: de la albume la operele de ficțiune. Fotografiile și reportajele la comandă.
(489) Paginarea cărții ilustrate.
(489) Paginarea în PAO
(490) Paginarea „tradițională”
(491) De la gravare la bun de tipar
(494) Bunul de gravat al copertei/supracopertei
(494) Ultimele verificări
(495) Timpul de realizare a cărților
(496) Înainte și după lansarea cărții
(499) XI. Editările în limbi străine
(499) Traduceri, coeditări și coproducții. Târgurile internaționale de carte
(501) 1. Traducerile lucrărilor cu text
(503) Contract de cesiune a drepturilor de publicare în limbă străină
(507) 2. Coeditările de lucrări ilustrate
(508) Definiția și caracteristicile coeditării
(509) Co-tipărirea. Obligațiile coeditorului
(510) Economia coeditării
(514) Contract de cesiune a unei lucrări ilustrate sau contract de coeditare
(524) Coeditarea cu cesiunea filmelor ilustrației
(524) Pro sau contra coeditărilor?
(527) 3. Coproducțiile de lucrări ilustrate
(527) Definiția și caracteristicile coproducției
(529) Contract de coproducție internațională
(534) Forme și împărțiri ale responsabilităților
(535) Promovarea unei politici de coproducție
(536) 4. Târgurile internaționale de carte
(537) Târgul de carte de la Frankfurt
(540) Alte târguri internaționale de carte importante
Londra. Bologna. ABA și ALA. Liber. De partea francofonilor: Geneva, Bruxelles, Paris.
(545) XII. Cesiunile pentru editările în limba franceză
(545) Ediția de buzunar. Cluburile și vânzarea prin corespondență. Curtajul
(545) I. Cesiunile de cărți în format de buzunar
(547) II. Cesiunile către cluburile cărții / vânzarea prin corespondență
(550) Contract de cesiune al unui editor către un club al cărții
(552) Cesiunile către un club sau ca vânzare prin corespondență a coeditărilor cumpărate în străinătate
(553) III. Curtajul sau vânzare la domiciliu
(555) XIII. De la editarea electronică la multimedia
(555) Apariția unei memorii electronice
(556) De la bazele de date la CD-ROM și CD-I
(561) Ce parteneri și ce colaboratori?
(562) Difuzarea / distribuția
(563) Informații on-line
(564) Internet
(566) Cartea față în față cu noile media
(569) XIV. Instituții, organisme, societăți, asociații, sindicate, învățământ și instruire
(591) Principalele periodice de specialitate
(595) Indexul Codului proprietății intelectuale
(607) Indexul general al lucrării
vineri, 29 decembrie 1995
„Ce știm și ce nu știm despre alegeri...” (LADO 1995)
Liga Apărării Drepturilor Omului, Ce știm și ce nu știm despre alegeri..., 1995
5 De ce o broșură despre alegeri?
7 I. Necesitatea unor alegeri libere și corecte. Cerințe pentru desfășurarea unui scrutin liber și corect
11 II. Sistemul electoral din România
11. Secțiunea I. Drepturile electorale ale cetățenilor români
13 Secțiunea II. Organizarea și administrarea alegerilor
1.Stabilirea datei alegerilor
2.Stabilirea numărului, delimitarea și numerotarea circumscripțiilor electorale
3.Întocmirea listelor electorale
4.Birourile electorale
5.Secțiile de votare
6.Propunerea candidaturilor
7.Buletinele de vot. Semnele electorale. Ștampilele electorale
28 Secțiunea III Campania electorală
Mass-media și campania electorală
Nereguli semnalate în campania electorală
41 Secțiunea IV Desfășurarea votării
44 Nereguli constatate în ziua votării
48 Stabilirea rezultatelor votării
A. Stabilirea rezultatelor votării la secția de votare
B. Stabilirea rezultatelor votării la circumscripțiile electorale
C. Rolul Biroului Electoral Central și al birourilor electorale de circumscripție în stabilirea rezultatelor votării
Nereguli constatate după închiderea votării
Opinii cu privire la desfășurarea procesului electoral în 1992
59 Secțiunea V Atribuirea mandatelor
A. Atribuirea mandatului de Președinte al României
B. Atribuirea mandatelor pentru Camera Deputaților și Senat
C. Alegerile parțiale
64 Secțiunea VI Rolul observatorului în procesul electoral
Justificarea necesității observării alegerilor
Statutul observatorilor
Participarea LADO la alegerile de până acum
Observatori străini la alegerile din 1992
Declarații ale observatorilor internaționali
11. Secțiunea I. Drepturile electorale ale cetățenilor români
13 Secțiunea II. Organizarea și administrarea alegerilor
1.Stabilirea datei alegerilor
2.Stabilirea numărului, delimitarea și numerotarea circumscripțiilor electorale
3.Întocmirea listelor electorale
4.Birourile electorale
5.Secțiile de votare
6.Propunerea candidaturilor
7.Buletinele de vot. Semnele electorale. Ștampilele electorale
28 Secțiunea III Campania electorală
Mass-media și campania electorală
Nereguli semnalate în campania electorală
41 Secțiunea IV Desfășurarea votării
44 Nereguli constatate în ziua votării
48 Stabilirea rezultatelor votării
A. Stabilirea rezultatelor votării la secția de votare
B. Stabilirea rezultatelor votării la circumscripțiile electorale
C. Rolul Biroului Electoral Central și al birourilor electorale de circumscripție în stabilirea rezultatelor votării
Nereguli constatate după închiderea votării
Opinii cu privire la desfășurarea procesului electoral în 1992
59 Secțiunea V Atribuirea mandatelor
A. Atribuirea mandatului de Președinte al României
B. Atribuirea mandatelor pentru Camera Deputaților și Senat
C. Alegerile parțiale
64 Secțiunea VI Rolul observatorului în procesul electoral
Justificarea necesității observării alegerilor
Statutul observatorilor
Participarea LADO la alegerile de până acum
Observatori străini la alegerile din 1992
Declarații ale observatorilor internaționali
71 III. Propuneri de îmbunătățire a legilor electorale
79 IV. Concluzii
81 Bibliografie
duminică, 31 iulie 1994
„Doi copii constănțeni în vacanță de zece zile la Yokohama” (199?)
L. B., În cadrul concursului internațional de „Carte ilustrată”, doi copii constănțeni în vacanță de zece zile la Yokohama, 199?
În august, se va organiza la Yokohama cea de a treia ediție a concursului internațional de „Carte ilustrată” de copii, din orașele înfrățite: San Diego, Lyon, Bombay, Manila, Vancouver, Odessa, Shanghai și Constanța. menționăm că, la edițiile precedente, până în prezent două consecutive, câte doi copii din Constanța au fost invitați la Yokohama, pentru un sejur de zece zile. La această manifestare pot participa numai copii între 9 și 15 ani. Procurarea formularelor și relații suplimentare, în sediul Primăriei, camera 118, tel. 615591.
luni, 2 august 1993
„Un mare festival de operă” (MUNTEANU 1993)
Ana Maria Munteanu, Un mare festival de operă, „Tomis”, Constanța, XXVIII, 281-282, aug-sep. 1993
Oricât de puțin binevoitoare ar fi poziția celui care emite judecata asupra faptului artistic singular sau asumat, ca valoare emoțională și estetică, un lucru este incontestabil: ultima ediție, a XIX a, a Festivalului Internațional de Operă și Balet de la Constanța va rămâne un reper în peisajul operetic național. Din multe și variate motive.
Principala calitate a acestei ediții este de natură managerial-artistică și reflectă o gestionare superioară a valorilor și mijloacelor obținând rezonanță și efecte social-culturale.
Un mare director de operă, Bernard Lafort (o perioadă director al Operei din Paris) din constelația Rudolf Bing de la Met și Liebermann de la Opera din Hamburg, nota în caietele sale publicate de Laffont: „Opera ca meserie este amestec de vis și mit”.
Așadar, ne vom limita la retrospectiva elementului strălucitor lăsat în urmă, dar care, grație camerei video, poate oricând proba dacă și câr avem dreptate.
Festivalul a fost inaugurat la 30 mai cu un spectacol șocant din Potsdam în interpretarea Teatrului de Operă cu opera Erendira de Violeta Dinescu, compozitoare de origine română stabilită în Germania. Bariera neîncrederii a căzut ușor grație fascinație literaturii lui Gabriel Garcia Marquez, nuvela sa fiind sursa libretului. A contat și argumentul cosmopolit suveran în operă, faptul că autoarea reprezintă o autoritate în muzica germană; fantastul și fantezia montării semnate de Bernd Weissig, reușind să spulbere convențiile vetuste ca și maniera compoziției personajelor (remarcabilă, uriașă creația Alenkei în rolul bunicii), rigoarea muzicală a dirijorului. Dhieter Noll și a orchestrei. Muzica și spectacolul contemporan de operă s-au vădit inteligibile și captivante. Afișul, fidel unei exigențe care respectă unitatea și cronologia operei verdiene, a grupat trei reprezentații: Trubadurul, Rigoletto, Traviata.
Curba valorică a atins punctul de maxim cu spectacolul Traviata. Interpreta Violetei, soprana absolută Felicia Filip, Violeta, așa cum a gândit-o Verdi sau cum a visat-o, în jurul căreia a conceput situații, scene și personaje uluitor de vii. Centru de greutate al dramei și al reprezentației muzicale, F. F. duce belcantoul în sfera sublimului. De aceea, ea este invitată pe scene ca Opera de Stat din Viena, Covent Garden, Basel, Toulon, Montreal, de aceea prezența ei la Constanța onorează așteptările de extraordinar ale publicului căruia i s-au făcut mari promisiuni (direcția muzicală remarcabilă semnată de Gh. Stanciu). Promisiunile au fost onorate de Mioara Cortez David de la Opera din Iași, o Leonora de mare clasă, de Hirokko Danoda (Japonia), Azucana plină de mister și forța tragică; un alt debutant format la vestita școală spaniolă de canto Lyceo de Barcelona, Carlos Bergassa, a reușit să existe scenic și să se impună în relația cu F. F. și Ionel Voineag - o performanță meritorie.
O voce amplă cu tehnică naturală, dar prea puțină subtilitate, tenorul Hysan Kocia din Albania, Manrico din Trubadurul.
În distribuția aceleiași opere am apreciat calitățile actoricești ale baritonului Eugen Fomenco, contele de Luna, și, mai puțin ca altădată, culoarea întunecată a vocii și dezinvoltura primului bas al teatrului gazdă, Ghirea Tirea.
Acesta a fost primul modul al Festivalului. A urmat spectacolul de miniaturi coregrafice prezentat de baletul din Varna. Prin comparație, se poate vorbi de nivelul internațional al orașului nostru în arta baletului, căci suntem un fel de Marsilia a estului (Marsilia a fost a doua patrie a lui Rudolf Nureev). Constanța are un fel de monopol în baletul clasic și încearcă mai puțin timid ca altădată să lanseze coregrafi și dansatori de balet contemporan.
Ambele tendințe au fost minunat ilustrate de gala finală de balet.
Concertul de arii sub genericul „Splendori ale belcantoului italian” nu a fost pe măsura acelei dorințe de senzațional a publicului festivalier. Fără noutăți, s-au cântat arii din repertoriul de operă cântat în stagiune. Două mari, frumoase și tinere artiste au reușit să îmbrace această puținătate a surprizelor. Emilia Oprea în partea întâi și din nou F. F. în partea a doua a concertului Tatiana Peciura, solistă a teatrului Balșoi, a reușit să egaleze arta româncelor.
O cronică mondenă nu ar omite eleganța rochiilor de seară desenate probabil de Yves Saint Laurent, mai mult decât un accesoriu la o seară de operă în concert...
Opera Tosca de Pucini a beneficiat de o distribuție echilibrată: Ludmila Aga, interpreta rolului Floria Tosca, și Mihai Munteanu, Mario, au venit de la Chișinău, Dan Șerban, Scarpia, de la Cluj, dirijorul Orlando Pulin de la Bologna și Bari; așadar o veritabilă producție internațională.
Momentul Nabucco, deși surprins și video de a o echipă a televiziunii, ne-a convins mai puțin. Nabucco, interpretat de Vladimir Dragoș de la Opera din Chișinău, a fost o prezență monumentală în primul rând scenic și abia apoi vocal.
Fluviul muzical impresionant, pe alocuri eclectic și naiv (așa cum spun criticii, Nabucco este o operă de tinerețe) a prilejuit corului să ilustreze nivelul cel mai bun din ultima vreme, datorat unui program de repetiții sever, dar și maestrului său Lucian Sârbu.
Triunghiul de forțe din construcția spectacolului reprezentat de Nabucco/Abigaile/Marele Preot Zaccaria și-a găsit un punct de sprijin în creația basului Pompei Hărăsteanu care a încântat prin dimensiunea vocalității, emoției, prin relieful și ocaziunea care a știut să o transmită reprezentației. Spectacolul, deși inegal, a atins pragul tragediei și a impresionat.
Gala finală de balet a adus la rampă o trup dornică să se acrediteze - baletul teatrului liric, dimpreună cu o coregrafă care și-a relevat puterea și imaginația, Rodica Raicu Uretu; invitați de la Chișinău, de la Opera din București, de la Teatrul de balet clasic și contemporan, au creat o atmosferă de mare sărbătoare de câțiva ani apusă.
sâmbătă, 2 ianuarie 1993
„Istoria Evului Mediu” (MANOLESCU 1993)
prof. dr. Radu Manolescu, Istoria Evului Mediu, vol. I Europa apuseană, partea II Sfârșitul evului mediu și începutul epocii moderne (secolele XVI-XVII), Universitatea București/Facultatea de Istorie, București, 1993, 143 p.
3 Introducere
Note
Bibliografie selectivă
Note
Bibliografie selectivă
5 Economie și societate în secolele XVI-XVII
Condițiile istorice ale evoluțiilor relațiilor capitaliste în secolele XVI-XVII
Tehnica
Populația
Piața internă
Piața externă
Declinul relațiilor feudale
Forța de muncă
Acumularea de capital
Statul absolutist și formarea relațiilor capitaliste
Reforma, revoluția burgheză și relațiile capitaliste
Domenii de activitate
Mineritul
Industria
Producția manufacturieră
Industria textilă
Șantierele navale
Industria alimentară
Industria hârtiei și tiparului
Comerțul
Activitatea bancară
Poziția „oamenilor de afaceri” și a statului față de dobândă
Economia agrară
Pescuitul
Trăsături specifice ale evoluțiilor relațiilor capitaliste în secolele XVI-XVII
Italia
Țările de Jos. Provinciile Unite (Olanda)
Anglia
Germania
Franța
Peninsula Iberică
Note
Bibliografie selectivă
Condițiile istorice ale evoluțiilor relațiilor capitaliste în secolele XVI-XVII
Tehnica
Populația
Piața internă
Piața externă
Declinul relațiilor feudale
Forța de muncă
Acumularea de capital
Statul absolutist și formarea relațiilor capitaliste
Reforma, revoluția burgheză și relațiile capitaliste
Domenii de activitate
Mineritul
Industria
Producția manufacturieră
Industria textilă
Șantierele navale
Industria alimentară
Industria hârtiei și tiparului
Comerțul
Activitatea bancară
Poziția „oamenilor de afaceri” și a statului față de dobândă
Economia agrară
Pescuitul
Trăsături specifice ale evoluțiilor relațiilor capitaliste în secolele XVI-XVII
Italia
Țările de Jos. Provinciile Unite (Olanda)
Anglia
Germania
Franța
Peninsula Iberică
Note
Bibliografie selectivă
49 Marile descoperiri geografice
Imaginea lumii înainte de marile descoperiri geografice
Condițiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Descoperirile portugheze. Descoperirea căii din Europa spre India prin circumnavigația Africii
Formarea imperiului colonial portughez
Explorările spaniole. Descoperirea Americii
Expediția Magellan în jurul lumii
Formarea imperiului colonial spaniol
Explorările englezilor, francezilor și olandezilor în regiunile nordice
Explorările rușilor. Cucerirea Siberiei
Formarea imperiului colonial olandez. Explorările olandeze în regiunile australe
Urmările marilor descoperiri geografice
Note
Bibliografie selectivă
Imaginea lumii înainte de marile descoperiri geografice
Condițiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Descoperirile portugheze. Descoperirea căii din Europa spre India prin circumnavigația Africii
Formarea imperiului colonial portughez
Explorările spaniole. Descoperirea Americii
Expediția Magellan în jurul lumii
Formarea imperiului colonial spaniol
Explorările englezilor, francezilor și olandezilor în regiunile nordice
Explorările rușilor. Cucerirea Siberiei
Formarea imperiului colonial olandez. Explorările olandeze în regiunile australe
Urmările marilor descoperiri geografice
Note
Bibliografie selectivă
65 Reforma
Condițiile istorice ale Reformei
Germania în ajunul Reformei
Reforma luterană
Reforma populară a lui Thomas Munzer
Războiul țărănesc german
Comuna din Munster
Reforma după războiul țărănesc german
Reforma în țările nordice
Confederați elvețiană în ajunul Reformei
Reforma zwingliană
Reforma calvinistă
Reforma în Franța
Reforma în Anglia
Reforma în Italia și în țările iberice
Urmările Reformei
Reforma catolică (Contrareforma)
Note
Bibliografie selectivă
Condițiile istorice ale Reformei
Germania în ajunul Reformei
Reforma luterană
Reforma populară a lui Thomas Munzer
Războiul țărănesc german
Comuna din Munster
Reforma după războiul țărănesc german
Reforma în țările nordice
Confederați elvețiană în ajunul Reformei
Reforma zwingliană
Reforma calvinistă
Reforma în Franța
Reforma în Anglia
Reforma în Italia și în țările iberice
Urmările Reformei
Reforma catolică (Contrareforma)
Note
Bibliografie selectivă
83 Monarhie absolută în Franța, Anglia, Spania în secolele XVI-XVII
Condițiile istorice ale formării monarhiei absolute
Caracterul monarhiei absolute
Atributele monarhiei absolute
Monarhia absolută în Franța / Formarea monarhiei absolute și apogeul ei - Criza absolutismului în timpul „războaielor religioase” (civile) (1562-1598) - Restaurarea absolutismului în timpul lui Henric IV - Progresele absolutismului în timpul domniei lui Ludovic XIII și al conducerii cardinalului Richelieu - Instituțiile monarhiei absolute franceze
Monarhia absolută în Anglia / Instaurarea monarhiei absolute de către Henric VII - Monarhia absolută și Reforma în timpul lui Henric VIII - Incertitudini în evoluția monarhiei absolute și a Reformei - Consolidarea absolutismului în timpul Elisabetei I
Monarhia absolută în Spania / Spania în timpul lui Carol Quintul - Spania în timpul lui Filip II - Spania în prima jumătate a secolului XVII - Instituțiile monarhiei absolute spaniole
Note
Bibliografie selectivă
Condițiile istorice ale formării monarhiei absolute
Caracterul monarhiei absolute
Atributele monarhiei absolute
Monarhia absolută în Franța / Formarea monarhiei absolute și apogeul ei - Criza absolutismului în timpul „războaielor religioase” (civile) (1562-1598) - Restaurarea absolutismului în timpul lui Henric IV - Progresele absolutismului în timpul domniei lui Ludovic XIII și al conducerii cardinalului Richelieu - Instituțiile monarhiei absolute franceze
Monarhia absolută în Anglia / Instaurarea monarhiei absolute de către Henric VII - Monarhia absolută și Reforma în timpul lui Henric VIII - Incertitudini în evoluția monarhiei absolute și a Reformei - Consolidarea absolutismului în timpul Elisabetei I
Monarhia absolută în Spania / Spania în timpul lui Carol Quintul - Spania în timpul lui Filip II - Spania în prima jumătate a secolului XVII - Instituțiile monarhiei absolute spaniole
Note
Bibliografie selectivă
105 Diviziunea politică în Germania și Italia în secolele XVI-XVII
Germania / Condiții istorice generale - Autoritatea imperială, principii teritoriali și orașele
Italia / Condiții istorice generale - Regimurile social-politice italiene - Posesiunile spaniole
Note
Bibliografie selectivă
Germania / Condiții istorice generale - Autoritatea imperială, principii teritoriali și orașele
Italia / Condiții istorice generale - Regimurile social-politice italiene - Posesiunile spaniole
Note
Bibliografie selectivă
113 Revoluția din Țările de Jos. Provinciile Unite în secolul XVII
Țările de Jos înainte de revoluție
Cauzele revoluției
Forțele sociale participante
Desfășurarea revoluției
Provinciile Unite la sfârșitul secolului XVI și în secolul XVII
Note
Bibliografie selectivă
Țările de Jos înainte de revoluție
Cauzele revoluției
Forțele sociale participante
Desfășurarea revoluției
Provinciile Unite la sfârșitul secolului XVI și în secolul XVII
Note
Bibliografie selectivă
120 Relațiile internaționale în secolele XVI-XVII
Condiții istorice ale evoluției relațiilor internaționale în secolele XVI-XVII
Zone și etape ale relațiilor internaționale ale Europei apusene în secolele XVI-XVII
„Războaiele italiene”
„Monarhia universală” a lui Carol Quintul
Lupta pentru preponderență în Europa apuseană (1519-1559)
Relațiile anglo-spaniole în secolul XVI
Relațiile franco-spaniole la sfârșitul secolului XVI
Războiul de 30 de ani
Note
Bibliografie selectivă
Condiții istorice ale evoluției relațiilor internaționale în secolele XVI-XVII
Zone și etape ale relațiilor internaționale ale Europei apusene în secolele XVI-XVII
„Războaiele italiene”
„Monarhia universală” a lui Carol Quintul
Lupta pentru preponderență în Europa apuseană (1519-1559)
Relațiile anglo-spaniole în secolul XVI
Relațiile franco-spaniole la sfârșitul secolului XVI
Războiul de 30 de ani
Note
Bibliografie selectivă
131 Cultura în secolele XVI-XVII
Renașterea
Umanismul erudit și critic
Istoriografia umanistă
Filosofia
Lucrările utopice
Literatura
Științele naturii
Arta în epoca Renașterii, în a doua jumătate a secolului XVI și în prima jumătate a secolului XVII
Însemnătatea Renașterii și culturii în secolele XVI-XVII
Note
Bibliografie selectivă
Renașterea
Umanismul erudit și critic
Istoriografia umanistă
Filosofia
Lucrările utopice
Literatura
Științele naturii
Arta în epoca Renașterii, în a doua jumătate a secolului XVI și în prima jumătate a secolului XVII
Însemnătatea Renașterii și culturii în secolele XVI-XVII
Note
Bibliografie selectivă
sâmbătă, 30 mai 1992
„Parlamentari constănțeni: Nicolae Rahău senator” (TOMIS 1992)
***, Parlamentari constănțeni: Nicolae Rahău senator, „Tomis”, Constanța, 1992
Într-o perioadă de doi ani de activitate, primul parlament al României a reușit să realizeze un număr impresionant de legi, aproximativ 130, dintre care cea mai importantă este, bineînțeles, Constituția. În ciuda criticilor aduse, aceasta este o constituție modernă, apreciată în mod foarte favorabil pe plan internațional și dată drept model țărilor care-și elaborează o nouă constituție. Legile vizând restructurarea întregii vieți economice a țării sunt legi bune, în ciuda carențelor și criticilor referitoare la Legea 18, spre exemplu, Legea fondului funciar, din păcate mai puțin corect înțelese și aplicate.
Sunt lucruri pe care Parlamentul nu a reușit să le facă și, din păcate, nu sunt puține. Nu e suficient să faci legi, trebuie să vezi și cum se aplică. Unul dintre organele care trebuia să vegheze la respectarea legilor e tocmai poliția. N-am reușit să stabilim un statut al polițistului. Legea este lege și ea trebuie respectată, iar cel care o aplică, polițistul, trebuie apărat. La ora actuală poliția are încă rezerve față de aplicarea legilor pentru că poate să-și spună: „dacă se schimbă legea, mâine mă condamnă pentru că am aplicat-o”. Nu este singurul exemplu de neîmplinire. În ansamblu, cred totuși că am făcut mai multe lucruri bune decât rele.
Grupul parlamentar FSN a fost motorul acestei activități legislative, deși nu s-a realizat un consens în toate problemele care s-au discutat, membrii acestui grup nefiind obligați să adopte o atitudine comună, unitară, totalitaristă, dacă vreți.
(...)
sâmbătă, 6 ianuarie 1990
„Despre o plagă a secolului XX: stressul” (KELLER)
Liliana Zamfir & John Keller, Despre o plagă a secolului XX: stressul, „Tomis”, Constanța
L. Z. - Domnule J. K., sunteți un sociolog de primă mărime și ați fost de curând cooptat în cadrul unui important proiect internațional de studiu și combatere a stressului. Poate ne faceți o introducere în sfera preocupărilor dv.
J. K. - Considerat cu câțiva ani în urmă „la modă”, stressul a devenit în prezent, într-o măsură tot mai mare, o problemă nu numai medicală, dar și o chestiune sociologică de prim rang. Drept factori stresanți au fost identificați de-a lungul timpului nu numai ritmul trepidant al vieții moderne, ci și monotonia, densitatea metropolelor, izolarea, suprasolicitarea ori subsolicitarea, condițiile meteorologice, zgomotul, conflictele la locul de muncă sau în familie etc. Toate acestea sunt susceptibile de declanșa un număr impresionat de așa-numitele „boli ale civilizației”, de la depresiuni, ulcer gastric, infecții până la infarctul miocardic și cancer. În realitate, noua maladie a secolului, cum a fost denumit stressul de Organizația Mondială a Sănătății, nu este nicidecum un fenomen tipic societății industriale moderne, dimpotrivă. Întemeietorul stresologiei, meciul canadian Hans Selye, care introduce în 1950 noțiunea de „stress” din domeniul tehnicii în cel al psihofiziologiei, definea stressul drept un principiu universal căruia specia umană îi datorează existența ca una speciile cele mai apte de supraviețuire.
L. Z. - Ce v-a determinat să vă ocupați de acest domeniu?
J. K. - Întâmplarea a făcut ca soția mea să fie medic și să studieze modificările pe care stressul le induce în organismul uman și felul în care acesta și-a creat un formidabil mecanism biologic de apărare, care mobilizează toate energiile în momentul primejdiei; e vorba despre unul din cele mai hotărâtoare în complexa corelație dintre om și ambianță, fenomen care a degenerat într-un proces patogen abia în cursul evoluției civilizației. Ideea m-a interesat și am făcut împreună un studiu, pe care l-am prezentat anul trecut într-o conferință la Heidelberg.
L. Z. - Ce este stressul și cum se manifestă la nivel organic? Ne puteți da definiție pe înțelesul tuturor?
J. K. - Selye îl definește ca fiind „răspunsul nespecific al organismului la toate solicitările la care este expus”. Cu alte cuvinte, o lovitură dureroasă sau un sărut pasionat pot comporta aceeași solicitare, față de care organismul prezintă aceleași reacții biochimice înscrise de milioane de ani în programul genetic al tuturor animalelor superioare, pentru ale permite adaptarea la o exigență brusc sporită. Cât despre schema după care se desfășoară de fiecare dată această alarmă, ea ar putea părea ceva mai complicată profanilor, deși unele cunoștințe minimale din timpul orelor de anatomie din școala generală ar fi suficiente pentru înțelegerea ei. Iată cum se desfășoară acest important și interesant mecanism declanșat în organismul nostru: o informație din mediul înconjurător, fie ea cât de neînsemnată, este semnalizată de organul senzorial al diencefalului. De acolo, excitația nervoasă este transmisă sistemului neuro-vegetativ, în special sistemului simpatic, care comandă medulosuprarenalei o descărcare sporită a hormonilor adrenalină și non-adrenalină. Aceasta are ca urmare accelerarea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, eliberarea de glucide și lipide din ficat și țesuturi, care sunt puse la dispoziția mușchilor ca rezerve de energie suplimentare. Concomitent sporește alimentarea cu oxigen ca urmare a creșterii numărului de celule roșii în sânge. Între timp,.hipofiza produce hormonul de comandă specific ACTH care declanșează eliberarea hidrocortizonului din corti-suprarenală. Factorul de coagulare (asigurând închiderea rapidă a eventualelor răni), toate procesele care nu sunt necesare în momentul primejdiei sunt inhibate. Digestia și funcțiile sexuale intră temporar în repaus, sinteza proteinelor este întreruptă, releurile specifice la nivelul creierului sunt blocate pentru a împiedica reflecțiile inutile, care nu constituie decât o pierdere de timp. În felul acesta, toate energiile sunt concentrate pentru a face față primejdiei. Acest plan de alarmă biologic este perfect programat, asigurând nu numai supraviețuirea omului preistoric, ci și salvarea omului modern în situații extreme. Dar în timp ce sistemul de avertizare codificat în organism îl determina pe strămoșul nostru să treacă fulgerător la atac sau să-și caute scăparea prin fugă, omul contemporan nu este confruntat decât relativ rar cu situații care îi ameninț nemijlocit viața. În cea mai mare parte a timpului, el este supus unei avalanșe de stimuli mult mai subtili și, din moment ce nu sunt percepuți decât sub-conștient, teribil de primejdioși. Factori stresanți de tipul zgomotului, monotoniei, agitației se însumează formând o succesiune de reacții de alarmă care depășesc la un moment dat adaptabilitatea organismului. Întrucât organismul continuă să mobilizeze (ca și în urmă cu milioane de ani) energii uriașe ce rămân nefolosite, stressul menit să conserve existența se transformă în „distress”, se pervertește, devenind un proces de patologic. Ingeniosul mecanism de apărare degenerează într-un instrument de auto-distrugere. Acizii grași nefolosiți se convertesc în colesterol, care se depune pe pereții vaselor sanguine accelerând apariția aterosclerozei. Sistemul hormonal se dezechilibrează, apar perturbări în sistemul vegetativ, sporirea indicelui de coagulare accentuează riscul trombozelor (obturarea arterelor sau venelor cu cheaguri de sânge) și infarctului. Apărarea imunologică scade, favorizând instalarea infecțiilor, chiar și proliferarea necontrolată a celulelor. Nervozitatea permanentă se transformă în agresivitate, într-n comportament patologic din punct de vedere social.
L. Z. - Cum se previne stressul?
J. K. - Prevenirea și combaterea stressului modern se află de mai mulți ani în obiectivul cercetătorilor, care au ajuns la concluzii interesante. Nu vă spun nimic nou cu afirmația că „armele farmaceutice”, medicamentele psihotrope de orice fel, nu constituie un remediu adecvat. printre principalii factori antistresanți se numără satisfacția profesională, orice ocupație de natură să contribuie la autorealizarea individului, apoi relaxarea, dar și activitățile fizice. Stressul nu trebuie confundat cu efortul muscular, cum se poate auzi destul de des; el apare, dimpotrivă, în urma imposibilității de canalizare a energiilor mobilizate. În afară de acestea,oamenii de știință pledează pentru stimularea potențialului creator, terapia comportamentului, metoda autogenă „bioantrenamentul”, cu ajutorul căruia individul învață să-și controleze procesele psihosomatice. Nu în ultimul rând, e necesară înlăturarea monotoniei la locul de muncă - una din temele abordate la recentul congres al stressologilor, unde s-a pus la punct și un proces de cercetare MESA (Metode de evaluare a comportamentului de stress în sistemele de muncă), la care am fost cooptat. Definit ca un aport la umanizarea universului muncii, aceste proiect se deosebește de proiectele de cercetare tradiționale atât prin caracterul său interdisciplinar - printre colaboratori numărându-se biologi, medici, psihologi, sociologi, informaticieni, matematicieni, fiziologi și ergonomi - cât și prin obiectivul său strâns legat de practică. Se dorește întocmirea unei ample sinteze a cercetărilor medicale, comportamentistice și ergonomice, care să includă, depășind cadrul strict teoretic și experimentul de laborator, întregul context social. Prin interpretarea datelor concrete din universul muncii, individul va apărea pentru prima oară ca subiect în complexul ansamblu de corelații sociale, în interdependența dintre condițiile de viață și de muncă.
L. Z. - Se va putea cuantifica stressul în același fel cum ne măsurăm temperatura?
J. K. - Da, printre finalitățile proiectului figurează, pe lângă întocmirea unei vaste documentații cu privire la investigarea stressului, elaborarea unui instrumentar de metode, modele și tehnici de măsurat, punerea la punct a unor procedee de analiză a factorilor psihici și sociali asupra sănătății, ca și a unor metode de determinare a vârstei biologice a individului (din cauza stressului - sau și din cauza lui - unii dintre noi sunt, la aceeași vârstă, mult mai bătrâni decât ceilalți). Sperăm să putem oferi în locul terapiei axate pe eliminarea simptomelor, tratamente care să înlăture cauzele acestei „plăgi a secolului nostru”.
marți, 28 martie 1989
„Terorismul” (MAXIM 1989)
Ioan V. maxim, Terorismul. Cauze, efecte și măsuri de combatere, Ed. Politică, București, 1989, 237 p. ISBN 973-28-0016-X
Cuprins
5 Introducere
13 I.Terorismul. Fapte care acuză!
34 II.Ce este terorismul?
64 III.Despre cauzele terorismului
78 IV.Terorismul în doctrina occidentală
89 V.Mișcările de eliberare națională și terorismul
112 VI.Terorismul în dreptul internațional
165 VII.Terorismul internațional în dezbaterile ONU
177 VIII.Poziția României cu privire la terorism
191 Anexe
1.Principalele organizații, mișcări și grupuri care au desfășurat sau desfășoară activități teroriste (Edward Micklus, Trends in International Terrorism)
2.Rezoluția 3034 (XXVII) a Adunării Generale a ONU, 18 decembrie 1972
3.Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului, Geneva, 16 noiembrie 1937
4.Răspunsul guvernului RSR în problema terorismului internațional, 16 august 1973
5.Convenția de la Geneva (IV) privind protecția populației civile pe timp de război, 12 august 1949
6.Protocol Adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate care nu au caracter internațional (Protocolul II), 8 iulie 1977
7.Convenție privind prevenirea și reprimarea actelor teroriste, Washington, 2 februarie 1971
8.Convenție asupra prevenirii și reprimării infracțiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecție internațională, inclusiv agenții diplomatici, adoptată de Adunarea Generală a ONU, New York, 14 decembrie 1973
9.Convenție privind și reprimării infracțiunile și alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, Tokyo, 14 septembrie 1963
10.Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, Haga, 16 decembrie 1970
11.Convenția pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile, Montreal, 23 septembrie 1971
12.Convenția internațională împotriva luării de ostatici, 13 decembrie 1979
13.Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977
14.Convenție privind statutul refugiaților, Geneva, 28 iuie 1951
15.Convenție referitoare la statutul de apatrid, New York, 28 septembrie 1954
16.Declarația privind azilul teritorial adoptată de Adunarea Generală a ONU, 14 decembrie 1967
1.Principalele organizații, mișcări și grupuri care au desfășurat sau desfășoară activități teroriste (Edward Micklus, Trends in International Terrorism)
2.Rezoluția 3034 (XXVII) a Adunării Generale a ONU, 18 decembrie 1972
3.Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului, Geneva, 16 noiembrie 1937
4.Răspunsul guvernului RSR în problema terorismului internațional, 16 august 1973
5.Convenția de la Geneva (IV) privind protecția populației civile pe timp de război, 12 august 1949
6.Protocol Adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate care nu au caracter internațional (Protocolul II), 8 iulie 1977
7.Convenție privind prevenirea și reprimarea actelor teroriste, Washington, 2 februarie 1971
8.Convenție asupra prevenirii și reprimării infracțiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecție internațională, inclusiv agenții diplomatici, adoptată de Adunarea Generală a ONU, New York, 14 decembrie 1973
9.Convenție privind și reprimării infracțiunile și alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, Tokyo, 14 septembrie 1963
10.Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, Haga, 16 decembrie 1970
11.Convenția pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile, Montreal, 23 septembrie 1971
12.Convenția internațională împotriva luării de ostatici, 13 decembrie 1979
13.Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977
14.Convenție privind statutul refugiaților, Geneva, 28 iuie 1951
15.Convenție referitoare la statutul de apatrid, New York, 28 septembrie 1954
16.Declarația privind azilul teritorial adoptată de Adunarea Generală a ONU, 14 decembrie 1967
vineri, 1 ianuarie 1988
„Comerțul internațional” (RAINELLI 1988)
Michel Rainelli, Comerțul internațional, trad. C. Atudosei (Paris 1988), Humanitas/Repere - Economie 6, București, 1992, 160 p.
5 Introducere
11 I. Comerțul internațional în secolele XIX și XX
12 Secolul al XIX lea și dominația Regatului Unit.
12 Secolul al XIX lea și dominația Regatului Unit.
Repartiția geografică a schimburilor
Structura schimburilor pe produse
16 Secolul al XX lea și apariția unei noi națiuni dominante
Perioada interbelică
Perioada 1945-1980
Repartiția geografică a schimburilor; repunerea în cauză a predominanței nord-americane
Structura schimburilor pe produse; creșterea ponderii produselor minerale, dominația produselor industriale
27 Politicile comerciale
32 II. Comerțul internațional în anii 80
32 Evoluția exporturilor.
32 Evoluția exporturilor.
40 Dezechilibre naționale
Polarizarea balanțelor
„Soldul soldurilor” ar trebui să fie egal zero
Schimburile de servicii
48 Politicile comerciale
Oțelul și protecționismul american față de Europa
Automobilul și relațiile dintre SUA și Japonia
Aeronautica și rivalitatea dintre Europa și SUA
54 III. Principalele teorii ale comerțului internațional
56 Teoriile bazate pe diferențele internaționale în domeniul costurilor
56 Teoriile bazate pe diferențele internaționale în domeniul costurilor
Teoria ricardiană
Modelul HOS
Verificările statistice
65 Teoriile bazate pe diferențele internaționale în domeniul tehnologiei
Baza teoriilor
Verificările empirice
70 Diferențe sau similitudini între bunurile care constituie obiectul schimburilor internaționale
73 Diferențe internaționale în modul de acumulare a capitalului
79 IV: Structurile industriale și comerțul internațional
80 Adaptarea la cererea mondială
80 Adaptarea la cererea mondială
85 Polii de competitivitate
92 Diviziunea internațională a proceselor de producție
97 V. Protecționismul și liberul schimb
98 Mijloacele de acțiune asupra fluxurilor comerciale
98 Mijloacele de acțiune asupra fluxurilor comerciale
Protecția efectivă
106 Compararea avantajelor liberului schimb și ale protecționismului
114 Reînvierea tezelor protecționiste
121 VI. Cursurile de schimb și fluxurile comerciale
122 Devalorizare, depreciere și balanță comercială
129 Prețurile de export și fluctuația cursurilor de schimb
133 Protecționismul și cursurile de schimb
122 Devalorizare, depreciere și balanță comercială
129 Prețurile de export și fluctuația cursurilor de schimb
133 Protecționismul și cursurile de schimb
138 VII. Firmele și comerțul internațional
139 Rolul marilor firme naționale
139 Rolul marilor firme naționale
Crearea avantajelor
Bunurile intermediare și competitivitatea firmelor
144 Firmele multinaționale și schimburile internaționale
Locul firmelor multinaționale în cadrul schimburilor
Comerțul intrafirme
152 Concluzii
154 Bibliografie
Surse statistice
Referințe istorice
Manuale generale
Lucrări de specialitate
Surse statistice
Referințe istorice
Manuale generale
Lucrări de specialitate
coperta IV
Cum a evoluat comerțul internațional în ultimul secol?
Teoriile tradiționale pot trasa aceste evoluții?
Care este rolul statului în determinarea fluxurilor comerciale?
Schimburile internaționale influențează politicile economice ale statelor?
Deciziile firmelor, naționale și multinaționale, sunt suficiente pentru explicarea comerțului internațional?
Fluctuațiile cursului de schimb influențează exporturile și importurile?
Teoriile tradiționale pot trasa aceste evoluții?
Care este rolul statului în determinarea fluxurilor comerciale?
Schimburile internaționale influențează politicile economice ale statelor?
Deciziile firmelor, naționale și multinaționale, sunt suficiente pentru explicarea comerțului internațional?
Fluctuațiile cursului de schimb influențează exporturile și importurile?
Michel Ranielli este profesor la Facultatea de Științe Economice de la Aix-Marseille II și conferențiar la Universitatea din Nisa. Este membru la două laboratoare asociate Centrului Național de Cercetări Științifice, specializate în analiza finanțelor internaționale (CEFI) și a aparatului de producție (LATAPSES).
luni, 4 noiembrie 1985
„Complexul atomic” (GOLDSCHMIDT 1980)
Bertrand Goldschmidt, Complexul atomic. O istorie politică a energiei nucleare, trad. R. Chiculescu & V. Goian (Paris, 1980), Editura Politică, București, 1985
8 Cuvânt înainte
9 Partea întâi: Explozia
13 Actul întâi: Alianța, 1919-1945
13 1.Decizia supremă
30 2.Pionierii
39 3.O tovărășie ciudată
13 1.Decizia supremă
30 2.Pionierii
39 3.O tovărășie ciudată
63 Actul al doilea: Clubul. 1945-1964
63 1.Ultima șansă
75 2.Pierderea monopolului
87 3.Superbomba
63 1.Ultima șansă
75 2.Pierderea monopolului
87 3.Superbomba
102 4.Franța, Europa și Alianța atlantică
130 5.Experiențele chinezești
131 Actul al treilea: Renunțările. 1963-1981
131 1.Limitarea testelor nucleare
150 2.Abținerea de la armă
179 3.Echilibrul terorii
131 1.Limitarea testelor nucleare
150 2.Abținerea de la armă
179 3.Echilibrul terorii
Partea a doua: Energia
201 Actul întâi: Speranța. 1945-1954
215 Actul doi: Euforia. 1954-1964
217 1.Progresul tehnologic
234 2.Controlul asupra energiei nucleare
244 3.Colaborarea europeană și Euroatomul
256 4.Comerțul cu reactori
217 1.Progresul tehnologic
234 2.Controlul asupra energiei nucleare
244 3.Colaborarea europeană și Euroatomul
256 4.Comerțul cu reactori
266 Actul al treilea: Expansiunea industrială. 1964-1974
268 1.Evoluția tehnologică
276 2.Electricitatea nucleară
300 3.Ciclul combustibilului
316 4.Organizațiile internaționale
268 1.Evoluția tehnologică
276 2.Electricitatea nucleară
300 3.Ciclul combustibilului
316 4.Organizațiile internaționale
327 Actul al patrulea: Confuzia. 1974-1981
329 1.Conflictul plutoniului
354 2.Dezbaterea nucleară
378 3.Anii 80 - perioadă crucială pentru energia nucleară
394 4.Încheiere
329 1.Conflictul plutoniului
354 2.Dezbaterea nucleară
378 3.Anii 80 - perioadă crucială pentru energia nucleară
394 4.Încheiere
luni, 19 noiembrie 1984
„Raportul CC cu privire la activitatea PCR în perioada dintre Congresul XII și Congresul XIII...” (CEAUȘESCU 1984)
Nicolae Ceaușescu, Raportul CC cu privire la activitatea PCR în perioada dintre Congresul XII și Congresul XIII și activitatea de viitor a partidului în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1986-1990 și, în perspectivă, până în anul 2000, a României, Editura Politică, Buucrești, 1984, noiembrie 1984
8 Bilanțul îndeplinirii hotărârilor Congresului XII și Conferinței Naționale ale partidului
16 Direcțiile de dezvoltare economico-sociale în cincinalul 1986-1990
33 Orientările de perspectivă privind dezvoltarea economico-socială a României până în anul 2000
41 Perfecționarea activității statului și organelor sale, a întregului sistem de conducere democratică a vieții economice și sociale
50 Creșterea rolului conducător al partidului în societate în organizarea și desfășurarea întregii opere de construcție socialistă
56 Activitatea politico-ideologică de ridicare a conștiinței socialiste și formare a omului nou
72 Situația internațională, politica externă a partidului și statului nostru
Abonați-vă la:
Postări (Atom)