Tradiție versus modernitate la un preot anglican în perioada interbelică (GALSWORTHY 1931)

<
(...)
- Știi foarte bine ce vreau să spun: dumneata întrupezi întreaga veche tradiție: „la dispoziția dumneavoastră ”, și așa mai departe; și totuși așa de teribil de modern. și tolerant, și lipsit de prejudecăți...
- Hm! făcu Hillary, emițînd un rotocol de fum.
- Sînt sigură că dumneata crezi în controlul nașterilor.
- Mă rog, replică Hillary, poziția noastră, a preoților, în problema aceasta e cam ironică. Pe vremuri, a susține teza limitării populației era considerat drept o lipsă de patriotism. Dar în ziua de azi, cînd toate zborurile astea și gazele otrăvitoare hrănesc cu prisosință țărîna, cînd șomajul crește violent, mi-e teamă că e o lipsă de patriotism să nu susții limitarea populației din țara noastră. Cît despre principiile creștine - fiind patrioți, n-am ținut seama în timpul războiului* de principiul creștin „să nu ucizi” - tot așa și acum, fiind patrioți, nu putem aplica, în mod logic, principiul creștin „să nu limitezi”. Oricum, în ce privește mahalalele, controlul nașterilor e esențial.
- Apoi dumneata nu crezi nici în iad...
- Ba cred, ăsta a fost făurit.
- Ești un adept al duminicilor închinate jocurilor sportive, nu-i așa?
Hillary încuviință dînd din cap.
- Și al băilor de soare în pielea goală?
- Aș fi, dacă ar exista soare.
- Și al femeilor care poartă pijama și fumează.
- Dar nu tutun prost; sînt categoric împotriva tutunului prost.
- Găsesc că e nedemocratic.
- N-am ce-i face, Dinny. Adulmecă! Și pufăi o gură de fum în direcția ei.
Dinny trase pe nări.
- Are și latakia (1) în amestec, miroase bine; dar femeile nu pot să fumeze bine. presupun că avem cu toții, pe undeva, o idee fixă, și a dumitale e: „nu tutun prost!” În afara de asta însă, ești uimitor de modern, unchiule. Cînd mă aflam la tribunal și priveam la toate mumiile de acolo, mi s-a părut că unica față cu adevărat modernă e a dumitale.
- Ăsta-i un oraș conservator, cu catedrală, draga mea.
- Mă rog, cred că procentul de modernitate al oamenilor este mult supraestimat.
- Tu nu trăiești la Londra, Dinny.Totuși, într-un fel ai dreptate. Exprimarea francă a unor anumite lucruri nu înseamnă propriu-zis schimbare. Deosebirea dintre zilele tinereții mele și cele de azi se rezumă la o deosebire de exprimare. Și noi aveam îndoieli, curiozitate, dorințe, dar nu le exprimam. Acum toate acestea sînt exprimate. Cunosc o mulțime de tineri universitari - vin să lucreze la Maidane, știi... Ei bine, ăștia au fost învățați încă din leagăn să spună tot ce le trece prin cap - și spun, nu glumă! Noi tăceam, înțelegi; dar și nouă ne treceau prin cap exact aceleași aceleași lucruri. Asta-i toată deosebirea. Asta și automobilele.
- Atunci eu sînt încă demodată. Nu mă pricep deloc la exprimare.
- Din pricină că ai simțul umorului, Dinny. Acționează ca o frînă și te face să fii mereu sub autocontrol. Puțini tineri din ziua de azi par să mai aibă simțul umorului; au de multe ori spirit - dar nu-i același lucru. Tinerii noștri scriitori, pictori, muzicieni, crezi că ar putea să mai creeze dacă s-ar lua singuri în rîs? Pentru că asta e adevărata probă a umorului.

(1) O marcă de tutun foarte scump, produs în localitatea Latakia, lîngă Beirut.
(...)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherell, trad. A. Ralian, vol. I (În așteptare), ed. Miron, 1992, p. 240-242.

NOTĂ M.T.
* Primul Război Mondial (1914-1918)

Relațiile Est-Vest 1945-1991 (BONIFACE 1996)

 Pascal Boniface, Relațiile Est-Vest 1945-1991, trad. L. Săruleanu (fr. 1996), Institutul European/Memo-14- Istorie, Iași, 1998, 80 p. 

4 1. Lumea în 1945
A. Slăbirea Europei
a. Europa devastată
b. Imperii coloniale șubrezite și amenințate
c. Un continent depreciat
d. Conferința de la Yalta
B. URSS-Statele Unite, noii stăpâni ai lumii
a. URSS
b. Statele Unite 

9 2. Divizarea Europei
A. Construirea unui bloc sovietic
a. Expansiunea sovietică
b. „Cortina de fier”
c. Lovitura de la Praga
d. Eșecul în Iugoslavia și Finlanda
e. Doctrina Jdanov
B. Reacțiile occidentale
a. Doctrina Truman
b. „Îndiguirea”
c. Planul Marshall
C. Crearea alianțelor militare
a.NATO
b. Pactul de la Varșovia

16 3. Divizarea Germaniei
A. Germania, o miză între URSS și Statele Unite
a. Situația după război
b. Blocada de la Berlin
c. Sfârșitul blocadei
B. Cele două state germane
a. Împărțirea oficială
b. Integrarea RFG în tabăra occidentală

20 4. Conflictele războiului rece
A. Noțiunea de Război Rece
B. Războiul din Coreea
a. Originile războiului
b. Războiul
c. Lecțiile conflictului
C. Războiul Suez-ului (1956) 
a. Naționalizarea canalului
b. Operațiunile militare
c. Bilanțul

27 5.  Descurajarea nucleară
A. Apariția evenimentului nuclear
a. Planul Manhattan
b. Bombardarea orașelor Hiroshima și Nagasaki
B. Conceptul de descurajare nucleară
a. Bombardamentele strategice
b. O strategie de non-război
c. Cursa înarmărilor
C. Strategiile nucleare
a. Represalii masive
b. Riposta graduală
c. Strategia franceză

33 6. Criza din Cuba
A. Originea crizei
a. Castro la putere
b. Rachetele din Cuba
B. Desfășurarea crizei
a. Înfruntarea verbală
b. Negocierea secretă
c. Acordul sovieto-american

37 7. Destinderea 
A. Motivațiile destinderii
a. Pentru Statele Unite
b. Pentru URSS
c. „Realpolitik”
B. Bilanțul destinderii
a. Destinderea limitează rivalitatea
b. Ea nu pune capăt competiției

42 8. Controlul armamentelor 
A. Noțiunea de control al armamentelor
B. Tratatele multilaterale
a. Tratatul de interzicere parțiale a testelor nucleare
b. Tratatul de non-proliferare a armelor nucleare (TNP)
c. Celelalte tratate multilaterale
C. Acordurile SALT
a. Motivațiile 
b. Tratatul SALT I
c. Tratatul SALT II

47 9. Conflictele și crizele internaționale
A. Războiul din Vietnam
a. Angajamentul american
b. Un război criticat
c. Pacea
B. Războiul Kippourului 
C. Războiul din Afganistan
a. Intervenția sovietică
b. Eșecul sovietic
D. Bătălia eurorachetelor
a. Rachetele SS-20
b. Dubla decizie
c. Victoria occidentală 

52 10. Dificultățile statu-quo-ului în Europa 
A. Sciziunile din Est
a. Budapesta 1956
b. Primăvara de la Praga
c. Vara de la Gdansk
B. Ieșirea Franței din NATO
C. Ostpolitik și CSCE
a. Zidul Berlinului
b. Ospolitik
c. Acordurile de la Helsinki

58 11. Perestroika 
A. Slăbiciunile URSS
a. Izolarea diplomatică
b. Greutățile economice
B. Reformele lui Gorbaciov
a. Perestroika și Glasnost
b. Încântarea internațională

63 12. Sfârșitul imperiului sovietic
A. Sfârșitul imperiului internațional
a. Retragerea din lumea a treia
b. Eliberarea Europei de Est
c. Prăbușirea regimurilor comuniste
B. Sfârșitul Uniunii Sovietice
a. Eșecul lui Gorbaciov
b. Lovitura de stat din august 1991
c. Sfârșitul URSS

68 13. Reunificarea Germaniei
A. Marșul spre reunificare
B. Noua Germanie

71 14. Dezarmarea
A. Dezarmarea bilaterală
a. Tratatul asupra forțelor nucleare de rază medie
b. Acordurile START
B. Dezarmarea multilaterală
a. Limitarea armelor clasice
b. Dezarmarea chimică

74 Cronologie

77 Bibliografie
Boniface Pascal, Atlas des relations internationales, Iris, Dunod, 1993.
Colard Daniel, Les relations internationales de 1945 a nos jours, Masson, 1993.
Moreau-Defarges Phillippe, La Politique internationale, Hachette, 1990.
Nouschi Marc, Le XXe siecle, Armand Colin, 1995.
Vaisse Maurice, Les Relations internationales depuis 1945, Armand Colin, 1995.
Zorghibe Charles, Histoire des relations internationales, Hachette / Pluriel-Reference, 1994, t. III.
Fontaine Andre, Histoire de la guerre froide, Seuil / Points Histoire, 1983, t. I-II.
(...)
Funk Arthur, 1945, de Yalta a Potsdam: des illusions a la guerre froide, Complexe / La memoire du siecle, 1995.
Laloy Jean, Yalta aujourd hui, demain, Robert Laffont, 1988
Marcou Lilly, 1947, la guerre froide, l engrenage, Complexe, 1987.
Badie Bertrand & Smouts MArie-Claude, Le Retorunement du monde: sociologie de la scene internationale, Dalloz / Amphitheatre, 1992.
Delmas Phillippe, Le Bel Avenir de la guerre, Gallimard / NRF Essais, 1995.
Grosser PIerre, Les Temps de la guerre froide, Complexe, 1995.
Laidi ZAiki, Un monde prive de sens, Fayard, 1994.
Lellouche Pierre, Le Nouveau Monde: de l ordre de Yalta au desordre des nations, Gasset, 1992.
Levseque Jacques, La fin de l Empire, Presses de la FSNP, 1995.
Parmentier Guillaume, Le Retour d el histoire: strategie et relations internationales pendant et apres la guerre froide, Complexe / Questions au XXe siecle, 1993

79 Bibliografia editorului

Berg Eugene, Chronologie internationale 1945-1977, Paris, Presses Universitaires de France, 1979, 127 p.

Bogdan Corneliu & Preda E., Sferele de influență, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1986, 324 p.

(...)
Campus Eliza, State mici și mijlocii din centrul și sud-estul Europei în relațiile internaționale, București, Editura Politică, 1988, 328 p.
(...)
Dobrinescu Valeriu, România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, Editura Academiei RSR, 1988, 267 p.
(...)
Fischer-Galați Stephen, Europa de Est și Războiul Rece. Percepții și perspective, trad. L. Pârvu, D. Popescu și F. Tecuceanu, Institutul European, Iași, 1996, 139 p. 
(...) 

Jouve Edmond, Relations internationales, Presses Universitaires de France, 1992, 478 p.

Martens Wilfried, O Europă și cealaltă. Discursuri europene 1990-1994, prefață H. Kohl, București, Metropol, 1995, 241 p.
Loth Wilfried, Împărțirea lumii: istoria războiului rece 1941-1955, trad. din lb. germ. de A. M. Josup, Saecolum I. O., București, 1997, 316 p.
Organizația Tratatului de la Varșovia. 1955-1975. Documente, Editura Politică, București, 1976, 264 p.

„Manualul NATO (ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD 1995)

 Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Manualul NATO. Parteneriat și cooperare, Oficiul de Informații și Presă al NATO, Bruxelles, 1995, trad. C. Unteanu, Nemira, București 1997

5 Țările membre

7 Cuprins

13 Editor, Prefață, decembrie 199

19 Ce este NATO?
20 Sarcinile fundamentale ale Alianței
22 Originile Alianței
23 NATO, azi

I.Transformarea Alianței
33 Fundamentele noului concept al securității în Europa
40 O viziune globală asupra arhitecturii de securitate
42 Conceptul strategic al Alianței
44 Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic
52 Parteneriatul pentru Pace
60 Rolul NATO în menținerea păcii
72 Interacțiunea între Alianță și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)
75 Identitatea Europeană de Securitate și Apărare
78 Controlul armamentelor 
85 Problema proliferării
91 Mediterana

II.Principiile de funcționare a NATO
95 Structura și modul de funcționare
105 Mecanismul de cooperare
107 Principii esențiale de funcționare
108 Luarea de decizii în comun
109 Consultarea politică
112 Gestionarea crizelor
113 Dimensiunea de apărare
115 Politica nucleară
116 Cooperarea economică
119 Informarea publică
121 Programul de Investiții pentru Securitate al NATO (Infrastructura comună)
122 Sprijinul logistic
123 Cooperarea în materie de armamente
125 Planificarea armamentelor
125 Standardizarea
127 Sisteme de comunicații și informatică
128 Apărarea antiaeriană
128 Planificarea pentru situații de urgență civilă
131 Coordonarea între civili și militari în domeniul controlului traficului aerian
133 Cooperarea științifică și problemele de mediu

III.Organizare și structuri
139 Cartierul General al NATO
139 Reprezentanți permanenți și delegațiile naționale
139 Secretariatul Internațional
141 Secretarul General
141 Cabinetul Secretarului General
142 Biroul Secretarului General
142 Secretariatul Executiv
143 Biroul de Informare și Presă
143 Biroul pentru Securitatea NATO
144 Departamentul pentru problemele politice
144 Direcția politică
146 Direcția economică
146 Departamentul pentru planificarea politicii de apărare
146 Departamentul pentru planificarea forțelor armate
147 Direcția pentru planificarea nucleară
147 Departamentul pentru sprijinul apărării
148 Statul Major pentru politică și coordonare
148 Direcția de planificare, programe și cercetare în domeniul armamentelor
149 Direcția de comandă, control și telecomunicații
149 Direcția de sisteme de apărare antiaeriană
150 Departamentul infrastructură, logistică și planificare pentru situații de urgență civilă
150 Direcția pentru infrastructură
150 Direcția de logistică
151 Direcția de planificare pentru situații de urgență civilă
152 Departamentul pentru probleme științifice și de mediu
153 Oficiul administrativ
153 Oficiul pentru control financiar
153 Oficiul Președintelui Comitetelor pentru buget
153 Colegiul internațional al comisarilor de conturi
154 Noile structuri
155 Organizații de producție și de logistică
157 Reprezentanții militari naționali 
157 Comitetul Militar
158 Statul Major Internațional
159 Organizarea Statului Major militar internațional
162 Rolul forțelor armate aliate
165 Noile structuri de forțe
166 Reducerea forțelor armate
166 Caracteristicile forțelor armate în noua structură
167 Compunerea forțelor armate
168 Disponibilitatea și nivelul de pregătire al forțelor armate
169 Structura integrată de comandă a NATO
170 Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR)
171 Comandamentul Aliat din Europa (ACE)
174 Statul Major pentru Planificarea Forței de Reacție a ACE (ARFPS)
174 Statul Major al Forței Aeriene de Reacție (RFAS)
174 Forța Aeriană NATO pentru Supraveghere Îndepărtată (NAEWF)
175 Corpul de Reacție Rapidă al ACE (ARRC)
176 Forțele de Reacție Imediată (navale)
177 Forța mobilă a ACE (AMF)
178 Comandantul Suprem Aliat al Atlanticului (SACLANT)
178 Comandamentul Aliat al Atlanticului (ACLANT)
180 Grupul regional de planificare Canada - Statele Unite
180 Agenții și organisme militare
180 Grupul consultativ pentru cercetări și realizări aerospațiale (AGARD)
180 Agenția Militară de Standardizare (MAS)
180 Comitetul Consultativ al NATO pe problemele războiului electronic (NEWAC)
180 Grupul pentru instruire (NTG)
181 Comitetul Șefilor Serviciilor Medicale Militare  din NATO (COMEDS)
181 Grupul meteorologic al Comitetului Militar (MCMG)
181 Agenții de telecomunicații specializate în comunicații și informații militare
182 Centrul Tehnic al SHAPE (STC)
182 Centrul de Cercetări Submarine al SACLANT (SACLANTCEN)
183 Colegiul de Apărare al NATO
183 Școala NATO (SHAPE)
185 Școala NATO pentru Sisteme de Comunicații și Informatică

IV.Un cadru instituțional mai larg
189 OSCE
194 UE
198 UEO
205 EUROGRUP și Grupul European Independent de Programe (IEPG)
205 Consiliul Europei

V.Organizații nonguvernamentale
209 Adunarea Atlanticului de Nord (NAA)
212 Asociația Tratatului Atlantic (ATA)
214 Confederația Interaliată a Ofițerilor în Rezervă (CIOR)

Anexe
219 I.Membrii Consiliului Atlanticului de Nord
220 II.Secretarii Generali ai NATO
221 III.Membrii Comitetului Militar
222 IV.Principalele oficialități din Secretariatul Internațional
223 V.Comandanții Supremi
224 VI.Principalele oficialități din Statul Major Internațional
225 VII.Principalele agenții 
229 VIII.Tratatul Atlanticului de Nord
233 IX.Conceptul Strategic al Alianței
251 X.Programul de lucru pentru 1994-1995 al NACC pentru dialog, parteneriat și cooperare
271 XI.Parteneriatul pentru Pace - Invitație
273 Parteneriatul pentru Pace: Document Cadru
277 XII.Declarația șefilor de stat și de guvern participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord la sediul NATO din Bruxelles, între 10 și 11 ianuarie 1994
285 XIII.Principalele tratate și acorduri asupra controlului armamentelor  (1963-1994)
293 XIV.Abrevieri uzuale
307 XV. Cronologia evenimentelor (1945-1994)
389 XV.Date economice și financiare privind apărarea NATO
403 Serviciul Integrat de Date al NATO (NIDS)

Scheme
97 Structura civilă și militară a NATO
99 Principalele comitete ale NATO
103 Principalele comitete care se ocupă de activitățile NACC și PfP
140 Secretariatul Internațional al NATO
161 Structura militară a NATO
161 Statul Major Militar Internațional al NATO

„Complexul atomic” (GOLDSCHMIDT 1980)

 Bertrand Goldschmidt, Complexul atomic. O istorie politică a energiei nucleare, trad. R. Chiculescu & V. Goian (Paris, 1980), Editura Politică, București, 1985

8 Cuvânt înainte

9 Partea întâi: Explozia

13 Actul întâi: Alianța, 1919-1945
13 1.Decizia supremă
30 2.Pionierii
39 3.O tovărășie ciudată

63 Actul al doilea: Clubul. 1945-1964
63 1.Ultima șansă
75 2.Pierderea monopolului
87 3.Superbomba 

102 4.Franța, Europa și Alianța atlantică

130 5.Experiențele chinezești

131 Actul al treilea: Renunțările. 1963-1981
131 1.Limitarea testelor nucleare
150 2.Abținerea de la armă
179 3.Echilibrul terorii

Partea a doua: Energia

201 Actul întâi: Speranța. 1945-1954

215 Actul doi: Euforia. 1954-1964
217 1.Progresul tehnologic
234 2.Controlul asupra energiei nucleare
244 3.Colaborarea europeană și Euroatomul
256 4.Comerțul cu reactori

266 Actul al treilea: Expansiunea industrială. 1964-1974
268 1.Evoluția tehnologică
276 2.Electricitatea nucleară
300 3.Ciclul combustibilului
316 4.Organizațiile internaționale

327 Actul al patrulea: Confuzia. 1974-1981
329 1.Conflictul plutoniului
354 2.Dezbaterea nucleară
378 3.Anii 80 - perioadă crucială pentru energia nucleară
394 4.Încheiere