Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 31 decembrie 1975

Pontica 1975 la Constanța

 (...)

*

La fabrica de celuloză și hârtie Palas, caracterul direct al dezbaterii „Realitatea și imaginea plastică” s-a prelungit de-a lungul discuției, încheiată cu vizita pe care grupul de critici și artiști plastici a făcut-o în câteva dintre secțiile întreprinderii. S-a urmărit nu numai procesul de producție, ci și mediul ambiant, odihnitor, plin de lumină și cu calități estetice deosebite, ceea ce a explicat în bună măsură exigența formulată în întrebările referitoare la procesul reflectării realității în opera de artă, la opțiunea pentru peisajul înnoită și figura omului contemporan, la sinteza artă-gust, creație-producție sau la binomul creație-receptare a operei de artă.

*

Clubul DNM a fost gazda întâlnirii grupului de critici și artiști plastici cu tineretul UTC din port în discuția „Omul muncii în fața operei de artă”. Noțiunile de accesibilitate, receptare, artă angajată, ca și indicațiile Programului partidului privind „promovarea creației artistice cu un înalt conținut educativ militant, cât și educarea estetică a maselor”, au format nucleul intervențiilor invitaților, desfășurate ca un expozeu.

(...)

*

Simpozionul „Lucian Grigorescu”, susținut la Medgidia, în muzeul reorganizat care îi dedică o sală omagială pictorului născut în acest oraș, cu participarea unui numeros public și a organelor locale de partid, a beneficiat de intervențiile criticilor de artă Ion Frunzetti și P. Oprea și ale pictorilor S. Chintilă și M. Ionescu, care au evocat personalitatea, biografia, modul de lucru și atmosfera  atelierului artistului. M. I., care a călătorit refăcând itinerariul artistului la Cassis, unde aceasta a poposit în anii 30, a reconstituit ambianța în care L. G. a trăit mai bine de 10 ani.

Printr-un amplu exemplu, I. F. a circumscris datele biografiei interioare a artistului, a subliniat etapele evolutive ale creației sale, ca și caracterele esențiale ale operei lui L. G.

*

Acțiunile culturale Pontica 75 susținute cu artiștii plastici au subliniat faptul că arta contemporană face parte din edificiul societății socialiste, că ea se dezvoltă în strânsă legătură cu evoluția socială, că se împărtășește din caracterul întregului peisaj al țării, în neoprită construcție. Perspectivele nebănuite deschise spiritului creator de revoluția socialistă, de gândirea și practica contemporană captează atenția creatorilor de frumos, declanșează armonii ale creației lor, conexate frumosului vieții și asigură astfel caracterul realist al unei arte legată de popor și patria socialistă, căci - după cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu - „...arta este cu adevărat valoroasă când omul, ascultând-o, citind-o, privind-o, simte că ea îi devine necesară, indispensabilă, îl transformă, îl educă, îi lărgește orizontul spiritual”.

luni, 22 decembrie 1975

„Bulgăre de aur în piele de taur” (NICULESCU 1975)

 Radu Niculescu (ed.), Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, Minerva, București, 1975

V Prefață - Ghicitoarea. Spirit și poezie

XLV Notă asupra ediției

3 I. Omul (1-68)

20 II. Casa (69-141)

37 III. Bucătăria (142-206)

53 IV. Fire, țesături, cusătorie (207-234)

60 V. Satul, obștea (235-297)

75 VI. Îndeletniciri, unelte, arme (298-335)

86 VII. Drumuri, cărăușie, comunicații (336-376)

96 VIII. Muncile câmpului, morăritul (377-426)

108 IX. Grădina, livada, via (427-495)

124 X. Animale crescute de om (496-540)

135 XI. Animale slobode (541-619)

154 XII. Între animale (620-645)

163 XIII. Pădurea, stepa, balta (646-669)

169 XIV. Relieful, geologicul (670-677)

171 XV. Condiția cunoașterii (678-697)

176 XVI. Elementele fundamentale (698-711)

180 XVII. Lumină, întuneric (712-721)

182 XVIII. Ziua, noaptea (722-725)

183 XIX. Meteorologie (726-765)

190 XX. Cerul, soarele, luna, stelele (754-765)

193 XXI. Confruntările și înfruntările elementelor (766-771)


195 Bibliografie

205 Index bibliografic





duminică, 15 iunie 1975

„Expoziția de filatelie tematică Tomis 75” („TOMIS” 1975)

 ?, Expoziția de filatelie tematică Tomis 75, „Tomis”, Constanța, 1975

Expoziția filatelică organizată de filiala AFR Constanța cu participarea unor filateliști din două orașe înfrățite - Boulogne sur Mer (Franța) și Turku (Finlanda) - și din Gdansk, Odessa și Varna, la care se adaugă filateliști din București și din 10 centre județene, este unul din cele mai remarcabile fapte de cultură din bogatul program al acestui sezon estival.

Amploarea participării a dus la dimensiunile cu adevărat impresionante ale expoziției - unică până azi în țară - care a ocupat întregul spațiu al sălii sporturilor din complexul Flămânda. Vizitatorul a fost atras însă nu atât de cantitate, cât de bogăția și diversitatea tematică, de valoarea documentară și artistică a exponatelor și mai ales de bunul gust și pasiunea colecționarilor și organizatorilor. Pentru că numai o nobilă pasiune, dublată de o la fel de nobilă dorință de a cunoaște, pot susține stăruința pentru completarea colecției, atenția selecționării și clasării mărcilor și a ilustratelor, migala așezării în cartoanele albumelor, grija pentru ferirea lor de agenții care le-ar putea degrada. Cândva, am crezut că filatelia e un fel de avară tezaurizare de bunuri cu care s-ar putea face afaceri rentabile. Acum m-am convins că acest hobby este o treabă foarte serioasă, care deschide larg orizonturi către surprinzător de variate domenii de cunoaștere.

miercuri, 1 ianuarie 1975

„România de astăzi” (RAȚIU 1975)

Ion Rațiu, România  de astăzi. Comunism sau independență?, ediția 2, Expres, 1991, 196 p.

Cuprins

V Prefață la ediția 2
VI Explicație
VIII Cuvântul autorului
IX Prefața ediției românești

Partea întâi - Comunismul la putere
1 I. PCR - o notă falsă a „Rapsodiei române”
4 II. Un mit  - trecutul de luptă al comuniștilor români
9 III. Gheorghe Gheorghiu Dej
13 IV. Canalul morții
17 V. În vârful piramidei
21 VI. Și a fost ziua a doua : industrializarea
24 VII. Lumina vine de la răsărit

Partea a doua: Pe panta naționalismului
29 I. Gura păcătosului adevăr grăiește
33 II. Prima confruntare
36 III. Duelul
40 IV. Șansă și abilitate
48 V. Naționalismul - aliatul uitat
56 VI. Chinezerii
60 VII. Incidentul Valev
64 VIII. Reconcilierea
67 IX. Ruptura

Partea a treia: Ceaușescu
75 I. Regele a murit! Trăiască regele!
77 II. Hai să dăm mînă cu mînă
81 III. Toate drumurile duc spre Vest
91 IV. Minirevoluția culturală
97 V. O atmosferă apăsătoare
103 VI. Cultul personalității
107 VII. Recuperări istorice
111 VIII. Exilații - o primejdie
119 IX. Misionarii partidului
122 X. Tribuna ipocriziei
124 XI. Reevaluări reciproce
130 XII. Întoarcerea fiului rătăcitor
136 XIII. Comis-voiajorul comunismului mondial
141 XIV. „Independența”: o afacere profitabilă
147 XV. Lozinci și spionaj

Partea a patra: Un stat totalitar
151 I. Vasalitate
156 II. Cezarul
164 III. Noua oligarhie: ștabii
169 IV. Tehnocrații
175 V. Supușii
181 VI. Geniul românesc
185 VII. Concluzii

coperta 4: I. R. aparține unei familii care a dat diplomați, oameni politici, prelați și cărturari. 
S-a născut la Turda în 1917 și a studiat la universitățile din Cluj, Munchen și Cambridge, dobândind două licențe, în drept și științe economice, precum și un doctorat în științe politice.
Diplomat, gazetar, activ în transporturi maritime și constrcuții imobiliare, președinte al Asociației Culturale a Românilor din Anglia ( 1965-1985), președinte al Uniuni Mondiale a Românilor Liberi de la înființare în 1984, I. R. este și autorul unor lucrări cu caracter juridic, politic și literar.
„România de astăzi”, apărută în engleză, franceză și poloneză în 1975, este o analiză obiectivă a regimului comunist instaurat în România după al doilea război mondial, până la data publicării cărții.
Nici o etapă sau fapt semnificativ din istoria acelor trei decenii - industrializarea, lupta pentru putere în sânul conducerii PCR, aservirea rusească, minirevoluția culturală, cultul personalității lui Ceaușescu - nici un aspect pregnant al politicii externe a guvernului dela București nu este neglijat.
Problema principală în dezbatere este „independența” României comuniste. A existat ea cu adevărat?  Dacă da, cum s-a explicat reintegrarea progresivă a țării în CAER și în Pactul de la  Varșovia din acei ani? Și dacă nu a existat, cum a fost posibil ca România să întrețină strînse relații economice și chiar politice cu Occidentul? Este tocmai ce încearcă să explice volumul de față.

„Bucureștii în legende și povestiri” (MITRU 1975)

 Alexandru Mitru, Bucureștii în legende și povestiri, Ed. Sport-Turism/Locuri și legende, București, 1975, 188 p.

4 Cuvînt înainte

9 București
12 Dîmbovița
20 Temnița
34 Ali-beg
49 Pedeapsa
55 Clopotele bat
71 Mihai -Vodă
77 Nunta
86 Sarea pămîntului
96 La Radu Vodă
103 Clucerul
114 Dascălul Florea
123 Datoria
130 Mugur, Mugurel
140 Fulgere îndepărtate
146 Soarele dimineții
153 Răsplata
163 Oborul
172 Libertate! ... Dreptate! ...