A. Ipsilanti - http://en.wikipedia.org |
Pandurii aveau atribuţii de poliţie şi grăniceri, zona lor de recrutare predilectă fiind Oltenia rurală. Erau organizaţi pe batalioane, iar acestea în căpitănii. Ofiţerii erau recrutaţi numai din rândurile pandurilor, între ei existând şi o adevărată tradiţie de familie. Instrucţia se făcea în tabere speciale, timp de şase luni.
Pandurii au fost implicaţi în trei conflicte desfăşurate pe teritoriul Ţării Româneşti la începutul secolului XIX: războaiele ruso-otomane din 1806-1812 şi 1828-1829 şi revoluţia lui Tudor Vladmirescu din 1821
Pandurii au fost implicaţi în trei conflicte desfăşurate pe teritoriul Ţării Româneşti la începutul secolului XIX: războaiele ruso-otomane din 1806-1812 şi 1828-1829 şi revoluţia lui Tudor Vladmirescu din 1821
II. Războiul ruso-otoman din 1806-1812
T. Vladimirescu - www.rightwords.ro |
Karagheorghe - http://ro.wikipedia.org |
Mai mult, pandurii vor traversa Dunărea, în Bulgaria otomană, luând poziţie în faţa Vidinului, pentru a fixa garnizoana inamică. Despre această misiune va povesti mai târziu comandantul Ioniţă Ceganu: ’’Muncă grea! Pentru că toată ziua eram atacaţi de arapi şi noaptea cădeau peste noi manafi, ca să ne scoată din meterezuri; dar noi aveam poruncă (...) morţi, tăieţi să nu părăsim locul.’’
După armistiţiul între Poartă şi Rusia din august 1807, s-a introdus un serviciu sanitar şi s-a stabilit ca urmaşii celor căzuţi să primească pensie. S-a realizat o restructurare, unitatea de bază devenind batalionul de 400 de panduri, organizat în 4 companii. S-a introdus şi un regulament, prin care se instituia instrucţia tragerii şi lupta tactică.
Haiduc Veliko - http://en.wikipedia.org |
În cursul anului 1810, pandurii ’’cari au trecut Dunărea din proprie iniţiativă’’ au cucerit Lom, Rahova, Kladovo, Bregova şi Nicopole. Mai mult, pandurii comandaţi de Tudor, între care se aflau Ioniţă Ceganu şi Ioan Solomon, au reuşit o incursiune la Plevna, inima Bulgariei, pentru a cărei respingere au fost mobilizaţi ’’toţi locuitorii musulmani’’ din zonă.
În martie 1811, pandurii ajunseseră la un efectiv de 6000, luptele continuând în zonele Calafat şi Craiova, fără ca vreo parte să înregistreze succes decisiv până la sfârşitul războiului.
III. Revoluţia lui Tudor Vladimirescu din 1821
http://www.agero-stuttgart.de |
Proclamaţia de la Padeş - www.stareanatiunii.com |
mănăstirea Cotroceni la 1860 - http://en.wikipedia.org |
După ce otomanii au trecut Dunărea pentru a reprima revoluţia, Tudor a decis să se retragă la mănăstirile fortificate din Oltenia. Între timp, în această zonă au început ciocnirile dintre pandurii lui Solomon şi otomani. El a trimis două companii comandate de Vasile Crăpatu şi Dumitru Buştean pentru a stopa incursiunile inamice în judeţul Mehedinţi. Aceştia au executat un atac de noapte la Bucura, respingând invadatorii peste Dunăre. Ulterior, luptele s-au intensificat, superioritatea numerică a otomanilor obligându-l pe Solomon să se retragă din Craiova spre Cozia. La Zăvideni a fost ajuns de turci. Conform amintirilor lui Solomon, ’’furia tinereţii lor şi voinicia pandurilor ce era pe acea vreme, ne-a pus în ambiţie de am ieşit singuri în câmpie înaintea turcilor pe scena războiului’’. Dar forţele erau inegale: 800 de panduri contra 3000 de otomani.’’Noi văzând această groază, ne-am deznădăjduit de scăparea vieţii, însă cu săbiile şi cu iataganele în mână am făcut drum prin ei şi ne-am dus iarăşi la locul nostru, în grădina cu pruni, câţi am scăpat cu viaţă; rămâind peste 200 de panduri morţi în loc.’’ Potrivit lui Solomon, pierderile otomanilor au fost de 400 militari. Apoi, comandantul de panduri a aflat de asasinarea lui Tudor de către eterişti la 27 mai, la Târgovişte. Ca urmare, a ţinut un consiliu de război, în care s-a decis ca pandurii să se întoarcă la casele lor, iar el a plecat în Ardeal, unde a fost arestat de autorităţile habsburgice.
mănăstirea Tismana - www.crestinortodox.ro |
Eteria - www.agero-stuttgart.de |
După înfrângerea revoluţiei, unii panduri au arestaţi şi condamnaţi la despăgubiri, căpitanul Oarcă numărându-se printre cei ucişi. Noile autorităţi au confiscat armele şi au interzis purtarea armelor cu excepţia poliţiei şi a instituit un regim de angajamente scrise din partea ţăranilor în vederea supravegherii foştilor panduri.
www.historygorj.wordpress.com |
IV. Războiul ruso-otoman din 1828-1829
La începutul războiului ruso-otoman din 1828-1829, forţele ruse au atins rapid linia Dunării în luna mai, intrând şi în Oltenia. Aici, comandant al forţelor domniei era Ioan Solomon. Acesta împreună cu alţi căpitani de panduri au decis la Craiova să constituie un corp de panduri care să lupte cu otomanii.
Apoi s-a deplasat la Bucureşti, unde spătarul Alexandru Ghica l-a însărcinat cu recrutarea a 4000 de voluntari care să acţioneze pe cheltuiala ţării în cooperare cu ruşii, conform orientării politice a Divanului Ţării Româneşti. S-au format şase batalioane de câtre patru companii şi un detaşament de 300 de călăreţi. Comandanţii de batalion au fost slugerul Mihalache Ciupagea, serdarul Nicoale Verbiceanu, şetrarul Ioan Roşianu, Teodor Mehedinţeanu, Enache Cacaveleţeanu, şi căpitanii Stanciu Grecescu şi Mihai Boboc. Pandurii au fost dispersaţi prin satele Olteniei şi s-au implicat în lupte la Băileşti, Cioroiu, Golenţi. Solomon îşi amintea despre încleştarea de la Golenţi din 26 iunie: ’’Turcii, îndată ce ne-au văzut, au ieşit pe loc afară la câmp o sumă foarte mare şi ne-am bătut toată ziua şi de trei–patru ori i-am înfrânt, până îi băgam în şanţurile lor.’’
G.Magheru - www.interferenţe.ro |
www.foaienationala.ro |
insula Ada Kaleh - www.drobetaturnuseverin.net |
Victoria ruşilor a favorizat în 1830 instituirea ’’Regulamentului ostaşesc pentru miliţia pământească a Principatului Valahiei’’, în baza căruia s-a organizat armata naţională pe principii moderne.
V. Bibliografie G. Cristache
A.).Izvoare:
1.***, Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, vol. I-V, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1959-1962
2.***, Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1980
1.***, Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, vol. I-V, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1959-1962
2.***, Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1980
3. Aricescu C.D., Acte justificative la istoria revoluţiunii române de la 1821, Craiova, 1874
4. Diculescu Vl., Viaţa cotidiană a Ţării Româneşti în documente. 1800-1848, Editura Dacia, Cluj, 1970.
5. Fotino Ilie, Tudor Vladimirescu şi Alecsandru Ipsilanti în revoluţia din anul 1821, supranumită Zavera, Bucureşti, 1874
6. Holban Teodor, Documente româneşti din arhivele franceze. 1801-1812, Bucureşti, 1939
4. Diculescu Vl., Viaţa cotidiană a Ţării Româneşti în documente. 1800-1848, Editura Dacia, Cluj, 1970.
5. Fotino Ilie, Tudor Vladimirescu şi Alecsandru Ipsilanti în revoluţia din anul 1821, supranumită Zavera, Bucureşti, 1874
6. Holban Teodor, Documente româneşti din arhivele franceze. 1801-1812, Bucureşti, 1939
7. Hurmuzaki Eudoxiu, Documente privind istoria românilor, (serie nouă), Vol. II – III, Ed. Acad. RSR, Bucureşti 1967.
8. Isvoranu C., Istoria lui Tudor / N. Iorga, Izvoarele contemporane asupra mişcării lui Tudor Vladimirescu, Bucureşti, 1921
8. Isvoranu C., Istoria lui Tudor / N. Iorga, Izvoarele contemporane asupra mişcării lui Tudor Vladimirescu, Bucureşti, 1921
B). Lucrări:
1. Aricescu C.D., Istoria revoluţiunii române de la 1821, Craiova, 1874.
2. Atanasiu Ioan I., Oastea română de-a lungul veacurilor, Bucureşti, 1933.
3. Berindei Dan, Mutaşcu Traian (col. r.), Aspecte militare ale mişcării revoluţionare din 1821, Editura Militară, Bucureşti, 1873.
4. Bezviconi Gheorghe G., Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1962.
2. Atanasiu Ioan I., Oastea română de-a lungul veacurilor, Bucureşti, 1933.
3. Berindei Dan, Mutaşcu Traian (col. r.), Aspecte militare ale mişcării revoluţionare din 1821, Editura Militară, Bucureşti, 1873.
4. Bezviconi Gheorghe G., Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1962.
5. Ceauşescu Ilie (gen. mr. dr.), Războiul întregului popor pentru apărarea patriei la români, Editura Militară, Bucureşti, 1980.
6. Deaconu Luchian, Pospai Mircea, Tulnic peste veacuri. Monumentul de la Padeş, Editura Militară, Bucureşti, 1981.
7. Ghica Ion, Opere, vol. I, Editura pentru literatura şi artă, Bucureşti, 1956.
8. Giurescu Constantin C., Istoria Bucureştilor, ediţia a II a revăzută şi adăugită, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1979.
9. Iorga Nicolae, Situaţia agrară, economică şi socială a Olteniei în epoca lui Tudor Vladimirescu, Bucureşti, 1915.
10. Olteanu Constantin (gen. mr. dr.), Contribuţii la cercetarea conceptului de putere armată la români, Editura Militară, Bucureşti, 1979.
11. Pătrăşcanu Lucreţiu, Un veac de frământări sociale. 1821-1907, Editura Cartea Rusă, Bucureşti, 1945.
12. Romanescu Gheorghe, Oastea română de-a lungul veacurilor, Editura Militară, Bucureşti, 1976.
6. Deaconu Luchian, Pospai Mircea, Tulnic peste veacuri. Monumentul de la Padeş, Editura Militară, Bucureşti, 1981.
7. Ghica Ion, Opere, vol. I, Editura pentru literatura şi artă, Bucureşti, 1956.
8. Giurescu Constantin C., Istoria Bucureştilor, ediţia a II a revăzută şi adăugită, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1979.
9. Iorga Nicolae, Situaţia agrară, economică şi socială a Olteniei în epoca lui Tudor Vladimirescu, Bucureşti, 1915.
10. Olteanu Constantin (gen. mr. dr.), Contribuţii la cercetarea conceptului de putere armată la români, Editura Militară, Bucureşti, 1979.
11. Pătrăşcanu Lucreţiu, Un veac de frământări sociale. 1821-1907, Editura Cartea Rusă, Bucureşti, 1945.
12. Romanescu Gheorghe, Oastea română de-a lungul veacurilor, Editura Militară, Bucureşti, 1976.
13. Solomon Ioan (polcovnic), Amintiri, Craiova, 1933.
14. Stan Apostol, Vlăduţ Constantin, Gheorghe Magheru, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
15. Şotropa Valeriu, Proiecte de constituţie, programe de reforme şi petiţiile de drepturi în ţările române, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1976.
14. Stan Apostol, Vlăduţ Constantin, Gheorghe Magheru, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
15. Şotropa Valeriu, Proiecte de constituţie, programe de reforme şi petiţiile de drepturi în ţările române, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1976.
16. Xenopol A. D., Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. IX: Epoca fanarioţilor pînă la 1812, Iaşi, 1896.
17. ***, Istoria României, vol. III, Editura Academiei R. P. R., Bucureşti, 1964.
17. ***, Istoria României, vol. III, Editura Academiei R. P. R., Bucureşti, 1964.
C) Studii:
1. Antip Constantin (gen. mr.), Revoluţia din anul 1821 condusă de Tudor Vladimirescu - începutul epocii moderne în istoria României / File din istoria militară a poporului român, vol. 10, Editura Militară, Bucureşti, 1982.
2. Bălaşa D., Purcărescu P., Luptele pandurilor şi eteriştilor pe Valea Oltului (1821), ''Buridava'', 1970.
3. Constantiniu Florin (dr.), Premisele formării armatei române moderne (sec. XVIII - începutul secolului XIX) / File din istoria militară a poporului român, vol. 7, Bucureşti, Editura Militară, 1980.
4. Gollner Carol, Refugiaţii din Ţara Românească la Sibiu în anul 1821 / ''Muzeul Bruckenthal. Studii şi comunicări'', nr. 1, 1966
5. Ionescu Mihail E. (cpt.), Talpeş Ioan (cpt.), Forţele militare şi participarea lor la lupta de eliberare, la formarea conştiinţei naţionale a poporului român în secolul român în secolul al XVIII lea şi primele decenii ale secolului al XIX lea / File din istoria militară a poporului român, vol. 10. Editura Militară, Bucureşti, 1982.
6. Neacşu Ioan I., Cîteva date interne despre voluntarii polcovnicului I. P. Livadi din războiul ruso-turc (1828-1829), ''Studii şi materiale de istorie modernă'', vol. II, 1960.
7. Neacşu I., Lista cu numele pandurilor şi căpteniilor care au participat la răscoală sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (componenţa socială, completată cu date biografice) şi un extras statistic nominal cu componenţa socială a 116 căpetenii de panduri, ''Studii şi materiale de istorie modernă'', vol. I, 1957.
8. Neacşu Ioan I., Luptele locuitorilor din Oltenia cu turcii în ultima fază a răscoalei din 1821, ''Studii'', tom XV, nr. 5, 1962.
9. Neacşu Ioan I., Prima luptă a pandurilor români cu turcii la Drăgăşani (29 mai 1821), ''Studii'', tom XVIII, nr. 5, 1965.
10. Neacşu Ioan I., Participarea pandurilor la cea de a doua luptă de la Drăgăşani (7/19 iunie 1821), ''Studii'', vol. XXIV, nr. 1, 1971.
11. Nistor Ioan I., Organizarea oştilor pămîntene sub Regulamentul organic, ''Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice'', seria III, tom XXII, 1963.
12. Nistor I., Principatele române în preajma Tratatului de la Adrianopol, ''Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice'', seria III, tom XXIII, 1944.
13. Pascu Ştefan (acad.), Organizarea armatei române moderne şi rolul ei în desfăşurarea luptei de emancipare naţională (1821-1859), File din istoria militară a poporului român, vol. 7, Editura Militară, Bucureşti, 1980.
14. Platon Gheorghe, Unele mărturii documentare privind voluntarii din războiul ruso-turc (1828-1829), ''Analele ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi'', secţia III, tom IX, 1963.
15. Soutog F., Informaţii despr ecoul în Transilvania al mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu, ''Revista Arhivelor'', an X, nr. 2, 1967.
16. Velichi C. N., Emigrări la nord şi la sud de Dunăre în perioada 1828-1834, ''Romanoslavica'', vol. IX, 1965.
1. Antip Constantin (gen. mr.), Revoluţia din anul 1821 condusă de Tudor Vladimirescu - începutul epocii moderne în istoria României / File din istoria militară a poporului român, vol. 10, Editura Militară, Bucureşti, 1982.
2. Bălaşa D., Purcărescu P., Luptele pandurilor şi eteriştilor pe Valea Oltului (1821), ''Buridava'', 1970.
3. Constantiniu Florin (dr.), Premisele formării armatei române moderne (sec. XVIII - începutul secolului XIX) / File din istoria militară a poporului român, vol. 7, Bucureşti, Editura Militară, 1980.
4. Gollner Carol, Refugiaţii din Ţara Românească la Sibiu în anul 1821 / ''Muzeul Bruckenthal. Studii şi comunicări'', nr. 1, 1966
5. Ionescu Mihail E. (cpt.), Talpeş Ioan (cpt.), Forţele militare şi participarea lor la lupta de eliberare, la formarea conştiinţei naţionale a poporului român în secolul român în secolul al XVIII lea şi primele decenii ale secolului al XIX lea / File din istoria militară a poporului român, vol. 10. Editura Militară, Bucureşti, 1982.
6. Neacşu Ioan I., Cîteva date interne despre voluntarii polcovnicului I. P. Livadi din războiul ruso-turc (1828-1829), ''Studii şi materiale de istorie modernă'', vol. II, 1960.
7. Neacşu I., Lista cu numele pandurilor şi căpteniilor care au participat la răscoală sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (componenţa socială, completată cu date biografice) şi un extras statistic nominal cu componenţa socială a 116 căpetenii de panduri, ''Studii şi materiale de istorie modernă'', vol. I, 1957.
8. Neacşu Ioan I., Luptele locuitorilor din Oltenia cu turcii în ultima fază a răscoalei din 1821, ''Studii'', tom XV, nr. 5, 1962.
9. Neacşu Ioan I., Prima luptă a pandurilor români cu turcii la Drăgăşani (29 mai 1821), ''Studii'', tom XVIII, nr. 5, 1965.
10. Neacşu Ioan I., Participarea pandurilor la cea de a doua luptă de la Drăgăşani (7/19 iunie 1821), ''Studii'', vol. XXIV, nr. 1, 1971.
11. Nistor Ioan I., Organizarea oştilor pămîntene sub Regulamentul organic, ''Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice'', seria III, tom XXII, 1963.
12. Nistor I., Principatele române în preajma Tratatului de la Adrianopol, ''Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice'', seria III, tom XXIII, 1944.
13. Pascu Ştefan (acad.), Organizarea armatei române moderne şi rolul ei în desfăşurarea luptei de emancipare naţională (1821-1859), File din istoria militară a poporului român, vol. 7, Editura Militară, Bucureşti, 1980.
14. Platon Gheorghe, Unele mărturii documentare privind voluntarii din războiul ruso-turc (1828-1829), ''Analele ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi'', secţia III, tom IX, 1963.
15. Soutog F., Informaţii despr ecoul în Transilvania al mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu, ''Revista Arhivelor'', an X, nr. 2, 1967.
16. Velichi C. N., Emigrări la nord şi la sud de Dunăre în perioada 1828-1834, ''Romanoslavica'', vol. IX, 1965.
17. Vîrtosu Emil, Cu privire la panduri, ’’Arhivele Olteniei’’, an XIII, 1934.
18. Vîrtosu Emil, Despre corpul de voluntari eleni creat la Bucureşti în 1807, ''Studii şi materiale de istorie medie'', vol. V, 1962.
18. Vîrtosu Emil, Despre corpul de voluntari eleni creat la Bucureşti în 1807, ''Studii şi materiale de istorie medie'', vol. V, 1962.
SURSĂ:
Gheorghe Cristache (col. dr.), Formaţiuni populare militare româneşti 1800-1830, Ed. Militară, Bucureşti, 1982, 104 p.
SURSE SUPLIMENTARE INTERNET
1) ***, Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (1821-1918) / 1.2.Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi revenirea la domniile pământene, ''Scritube'' / Istorie, http://www.scritube.com/istorie/STATUL-ROMAN-MODERN-DE-LA-PROI54328.php
2) ***, Moştenitorii lui Tudor Vladimirescu contribuie la dezvoltarea turismului gorjan, ''eComunitate'' / Cultură, 16.02.2010, http://www.ecomunitate.ro/Mostenitorii_lui_Tudor_Vladimirescu_contribuie_la_dezvoltarea_turismului_gorjean_%2819114%29.html
3) ***, Casa memorială Tudor Vladimirescu - comuna Vladimiri, judeţul Gorj, ''Muzeul Gorjului'', Târgu Jiu, http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=46&Itemid=40
4) ***, Casa memorială Tudor Vladimirescu - sat Vladimir, comuna Vladimir, judeţ Gorj, ''Muzeul Judeţean Gorj'' / Case memoriale, http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/fcasa_vladimirescu.htm
5) ***, Tudor Vladimirescu, ''JudeţulGorj.info'', http://www.judetulgorj.info/personalitati-gorj/721-tudor-vladimirescu-.html
6) ***, Tudor Vladimirescu, ''Enciclopedia României'', http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Tudor_Vladimirescu
7) Rădulescu Mihai Sorin, Genealogii / Ecouri dinspre neamul lui Tudor Vladimirescu, ''Ziarul Financiar / Ziarul de Duminică'', Bucureşti, 23 aprilie 2009, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/genealogii-ecouri-dinspre-neamul-lui-tudor-vladimirescu-4235881/
8) ''Administraţia domeniului public şi dezvoltare urbană Sector 6'' / Descriere sector, http://www.adpdu6.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=46&Itemid=56
9) ''Dicţionar explicativ al limbii române'' / Pandur, http://www.dexro.ro/definitii/lista/18/p
10) Wikipedia, Categoria: Panduri (Panduri. Haiduci şi panduri din Oltenia. Ionică Lambru. Petrache Poenaru. Marius Pârv. Tudor Vladimirescu), http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Panduri
SURSE SUPLIMENTARE INTERNET
1) ***, Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (1821-1918) / 1.2.Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi revenirea la domniile pământene, ''Scritube'' / Istorie, http://www.scritube.com/istorie/STATUL-ROMAN-MODERN-DE-LA-PROI54328.php
2) ***, Moştenitorii lui Tudor Vladimirescu contribuie la dezvoltarea turismului gorjan, ''eComunitate'' / Cultură, 16.02.2010, http://www.ecomunitate.ro/Mostenitorii_lui_Tudor_Vladimirescu_contribuie_la_dezvoltarea_turismului_gorjean_%2819114%29.html
3) ***, Casa memorială Tudor Vladimirescu - comuna Vladimiri, judeţul Gorj, ''Muzeul Gorjului'', Târgu Jiu, http://www.muzeulgorjului.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=46&Itemid=40
4) ***, Casa memorială Tudor Vladimirescu - sat Vladimir, comuna Vladimir, judeţ Gorj, ''Muzeul Judeţean Gorj'' / Case memoriale, http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/fcasa_vladimirescu.htm
5) ***, Tudor Vladimirescu, ''JudeţulGorj.info'', http://www.judetulgorj.info/personalitati-gorj/721-tudor-vladimirescu-.html
6) ***, Tudor Vladimirescu, ''Enciclopedia României'', http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Tudor_Vladimirescu
7) Rădulescu Mihai Sorin, Genealogii / Ecouri dinspre neamul lui Tudor Vladimirescu, ''Ziarul Financiar / Ziarul de Duminică'', Bucureşti, 23 aprilie 2009, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/genealogii-ecouri-dinspre-neamul-lui-tudor-vladimirescu-4235881/
8) ''Administraţia domeniului public şi dezvoltare urbană Sector 6'' / Descriere sector, http://www.adpdu6.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=46&Itemid=56
9) ''Dicţionar explicativ al limbii române'' / Pandur, http://www.dexro.ro/definitii/lista/18/p
10) Wikipedia, Categoria: Panduri (Panduri. Haiduci şi panduri din Oltenia. Ionică Lambru. Petrache Poenaru. Marius Pârv. Tudor Vladimirescu), http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Panduri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu