„Hrană pentru șase miliarde” (CLUBUL DE LA ROMA 19830

Eugen Buciuman (ed.), Hrană pentru șase miliarde, Conferință a Clubului de la Roma septembrie 1983, Ed. Politică/Idei Contemporane, București, 1986 

5 prof. Tiberiu Mureșan & dr. Eugen Buciuman, Alimentația omenirii, problemă globală

19 Edouard Saouma (Director FAO), Prefață

23 Aurelio Pecei (primul președinte al Clubului de la Roma), Înțelepciunea epocii noastre

30 Janos Szentagothai (Ungaria), Noi priorități, noi valori

33 prof. dr. Todor Popov, (Bulgaria) Conținutul problemei globale a alimentației

47 acad. J. M. Gvișiani (URSS), Elemente ale strategiei de dezvoltare pe termen lung

59 Miguel Urrutia (prorector, Univ. ONU Tokyo), Politicile agricole naționale și foamea pe glob

77 dr. Eugen Buciuman (dir. adj. Centru de organizare și calcul al MIAPA), Pentru o economie alimentară și politic alimentare adecvate nevoilor populației

88 Mihajlo Mesarovic, Sărăcia globală: costul inacțiunii

95 Mohamed Kassas (Egipt), Biosfera globului: conservare pentru supraviețuire

108 Hartmut Bossel (RFG), Agricultura sustenabilă. Un proiect al INRIC

126 Jose Luis Pardos (Spania), De la cooperare la „participare la dezvoltare” în anii 80

132 Gunter A. Pauli (Danemarca), Piața alimentară: rolul central al valorii adăugate

135 Gabriel O. Martinez (Argentina), Participarea țărilor în curs de dezvoltare la eforturile alimentare colective

151 Romesh Thapar (India), Scenarii alimentare

156 prof. Tiberiu Mureșan (preș. Acad. de șt. Agricole și Silvice), Știința- factor decisiv al creșterii producției alimentare

167 Takahiko Haseyama (Japonia), Creșterea și stabilitatea producției alimentare pînă în anul 2000

175 Alberto Valdes (SUA), Situația alimentației în America Latină și perspectivele ei în contextul global

190 dr. Khalid Tahsin Ali (Kuweit), Situația din lumea arabă

198 Rene Lenoir (Franța), Lumea a treia se poate hrăni singură

210 Bertrand Schneider (Franța), Satele lumii a treia - centru al politicii de dezvoltare

214 Ferdinando Salleo (Italia), O inițiativă italienească pentru Sahel

218 Cu coșul de pîine gol? Proiectul „Cornul abundenței”

235 dr. Edward Passerini (SUA), Limitele producției alimentare a SUA

242 Jeno Vancsa (Ungaria), Resurse pentru dezvoltarea agriculturii

249 prof. dr. G. von Kortzfleisch (RFG) & dr. Y. Diarra & dr. G. P. Gupta, Efectele socioeconomice ale investițiilor în irigații pentru independența alimentară în țările în curs de dezvoltare

258 dr. Edward Passerini, Hrană de la arbori

262 dr. Hugo Thiemann (Elveția), Imbold pentru hrană mai multă și mai bună bazată pe leguminoase

267 Ferdnando de Elzaburu (Spania), Societatea informațională

270 Fermin A. Bernasconi (Italia), Informatica: o necesitate

274 Thomas Ronald Ide (Canada), Informatica și agricultura

Anexe

289 FAO, Situația alimenatră mondială și soluții

311 FAO, Declarația de la Roma cu privire la foame (16 oct. 1982)

316 Comitetul pentru securitate alimentară mondială, Raport cu privire la securitatea alimentară mondială (Roma, 13-20 apr. 1983)

330 Conferința Clubului de la Roma „Hrană pentru șase miliarde”, Concluzii (27-30 sep. 1983)

337 Lista autorilor

„Opera Pinocchio - o premieră românească” (STOENESCU 1983)

 Mirela Stoenescu, Opera Pinocchio - o premieră românească, „Tomis”, Constanța, 1983

Printre partiturile care fac ca repertoriul predilect pentru copii să fie îndrăgit de aceștia, s-a înscris în cursul acestei veri și opera „Pinocchio”, de Corneliu Cezar, care, în spectacolul prezentat de Teatrul Liric din Constanța, cu prilejul fazei finale a Festivalului Național „Cântarea României”, a îmbrăcat semnificațiile unei premiere absolute.

Cu subiectul deschis, așadar, din mirifica lume a jucăriilor însuflețite, menite să incite mereu fantezia celor mici, opera lui C. Cezar, chiar dacă nu inovează spectaculos, se dezvăluie drept un demers antrenant, străbătut de umor, capabil să-și poarte destinatarii într-un univers emoționant învăluit în farmec și sugestii.

Autorul regiei artistice, Cristian Mihăilescu, a urmărit riguros firul celebrei povestiri a lui Collodi - surprinsă cu căldură și cursivitate în libretul alcătuit de compozitor - punând în lumină atât latura feerică a basmului, cât și pe cea moralizatoare, și insistând asupra dinamismului, asupra spontaneității evoluțiilor scenice. Rezultatul s-a arătat mulțumitor, căci interpreții - fetița Cristina Groza (în rolul titular), Luminița Teleabă-Popa (Greierul), Florența Marinescu (Zâna), Radu Popescu (Cotoiul) și ceilalți - trecând peste unele stângăcii, au vădit autenticitate și prospețime în redarea personajelor, în reliefarea detaliată a fizionomiei și caracterului fiecăruia. 

Scenografia semnată de Cătălin Ionescu-Arbore a investit, și ea, cu forță și sugestie, atmosfera spectacolului, prin desen și culoare, prin joc de lumini, prin apelul la unele elemente de mișcare plastică, cu scopul de a însufleți expresivele imagini ale basmului.

Desfășurarea scenică a apărut cursivă, firească, adecvată și prin coregrafia realizată de Fănică Lupu, care a urmărit permanent unitatea și coerența mișcării, echilibrul dintre static și dinamic, în timp ce discursul muzical a fost impulsionat favorabil de Claudiu Negulescu, aflat la pupitrul dirijoral.

Demnă de subliniat este colaborarea orchestrei și soliștilor teatrului liric constănțean cu corul de copii „Voces Primavera” al Comitetului Municipal al UTC București, cor care, chiar dacă nu a avut totdeauna o emisie corectă și deplină stabilitate intonațională, a evoluat în consens cu cerințele stilistice, prin comunicativitate și maleabilitate în arcuirea fluxului vocal, prin simț armonic și puritate în glas, prin acea prospețime și vitalitate pe care numai niște copii pot să le confere unei interpretări.