„Ideea de patrie în literatura română” (HANTA 1976)

Al. Hanta, Ideea de patrie în literatura română, Minerva, București, 1976

Introducere
1.Conceptul de patrie. Conținutul, implicațiile și evoluția lui
2.Patriotismul - componentă esențială a literaturii de pretutindeni și dintotdeauna
3.Specificul fundamental patriotic al literaturii române

Capitolul I
1.Romantismul și trezirea sentimentului național. Consecințe asupra literaturii. Descoperirea creației populare
2.Sentimentul patriei în poezia folclorică

Capitolul II
1.Contribuția literaturii române vechi la întemeierea scrisului românesc și la asigurarea unității noastre spirituale
2.Literatura religioasă și cea cronicărească. Puncte de contact și diferențieri specifice. Conștiința responsabilității față de țară, prezent și viitorime. Umanismul. Grigore Ureche, Constantin Cantacuzino stolnicul, Miron Costin, I. Neculce, D. Cantemir. Promovarea ideii de latinitate, unitate etnică și teritorială. Cristalizarea principiilor unei istoriografii militante
3.Lauda țării în primele texte versificate

Capitolul III
1.Școala ardeleană: apariție, idealuri, realizări. Ivirea scriitorului tribun, angajat total în apărarea drepturilor poporului său. Considerarea culturii și literaturii ca mijloace de stimulare și promovare a conștiinței naționale
2.Traducerea de cărți „în limba românească pentru folosul tuturor românilor”
3.Caracterul patriotic al începuturilor poeziei române moderne. Nașterea școlii, teatrului și presei în limba națională, crearea asociațiilor cultural-literare. Unitatea de gândire și acțiune a oamenilor de cultură în promovarea idealurilor naționale

Capitolul IV
1.Pașoptismul - ideologie națională și literară. Trăsături distinctive
2.Literatura Unirii
3.Poezia ruinelor
4.Exaltarea frumuseții și bogățiilor patriei
5.Trecutul istoric și rolul său în mobilizarea energiilor patriei
6.Problematica patriotică în începuturile dramaturgiei noastre
7.Concluzii

Capitolul V
1.Patriotismul în gândirea literară din perioada marilor clasici. „Convorbiri literare”
2.Titu Maiorescu
3.Mihai Eminescu
4.I. L. Caragiale
5.Ion Creangă
6.I. Slavici
7.I. Negruzzi
8.Alte manifestări

Capitolul VI
1.Idei și tendințe literare la sfârșitul secolului XIX. Maturizarea și diversificarea idealurilor patriotice
2.„Contemporanul” - prima alternativă a conceptului junimist de artă și literatură
3.C. Dobrogeanu-Gherea
4.Patriotismul în literatura de la „Contemporanul” 
5.Al. Macedonski. „Literatorul”. Începuturile și afirmarea simbolismului românesc. Trăsături autohtone. Preocupări patriotice în activitatea literară a reprezentanților săi
6.La granița dintre două secole. Sămănătorismul, „Sămănătorul”. Alte publicații sămănătoriste. Atributele patriotismului promovat (înălțimi și limite)
7.Poporanimsul. „Evenimentul literar”. „Viața românească”. Ideologie și realizări practice.
8.Caracterul patriotic al literaturii epocii: G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, A, Vlahuță, O. Goga, Panait Cerna, N. Iorga, Spiridon Popescu, Alexandru Davila, Barbu Delavrancea, E. Gârleanu, Jean Bart, Duiliu Zamfirescu

Capitolul VII
1.Literatura română interbelică. Realități politice și orientări literare
2.Presa democratică - organ de difuzare a noilor concepții ideologice
3.Reformularea ideii specificității naționale. Dezbateri în jurul problemei. „Viața românească” și programul său după război
4.„Sburătorul”. E. Lovinescu
5.Gândirea și „Gândirismul”
6.Avangardismul
7.Patriotismul creației literare (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu)

Capitolul VIII 
1.Victoria insurecției naționale revoluționare din August 1944 și consecințele ei asupra culturii și literaturii noastre. Literatura și rezistența antifascistă din timpul dictaturii și războiului
2.Presa și contribuția ei la înfăptuirea idealurilor revoluționare și patriotice ale epocii contemporane. 
3.Literatura română în anii revoluției democrat-populare și ai construcției socialiste. Esența revoluționară și patriotică a realizărilor ei. Patriotismul socialist
4.Imaginea patriei în poezia contemporană: problematică, realizări, reprezentanți, perspective
5.Caracterul patriotic al prozei și dramaturgiei contemporane
6.Concluzii

„Când au venit Neagoe Vodă” (COPĂCIANU 1976)

 Emanoil Copăcianu, „Când au venit Neagoe Vodă”, Cartea Românească, București, 1976, 279 p.

5 Un jurământ pe fazan și o poveste de dragoste la Glogova

20 Un tânăr, dar nu ca oricare altul

49 La Retezeni, pe apa Râmnicului

74 Feciorul armașului Drăcea

100 Vlăduț...

114 „Io, Neagoe Basarab”...

127 Domnie...

143 „Și mult s-au mai minunat ei, văzând-o...”

167 ...Căile domnului...

187 Târnosirea

214 Griji și supărări domnești

241 „Când au murit Neagoe-vodă”

265 Destin...

„Valori expresive în literatura română veche” (ROTARU 1976)

 Ion Rotaru, Valori expresive în literatura română veche, vol. I, Minerva, București, 1976, 320 p.

Cuprins
7 Cuvînt lămuritor
11 Idei despre scris și scriitori în literatura română veche
57 Întîia realizare a limbii române în proza cultă: Cronica lui Grigore Ureche
147 Miron Costin și cronica sa
193 Ion Neculce cronicarul artist
275 Anexă: Dicționar stilistic al cronicii lui Grigore Ureche
309 Resume
313 Indice de nume

coperta 4: Izvorîtă dintr-o relativ îndelungată practică profesorală, lucrarea își propune în acest prim volum „recitirea” marilor cronicari moldoveni sub un unghi de privire nou, eliberat de încărcătura factologică devenită tradițională. Tendința autorului, expresă pe alocuri, sperăm și îndreptățită, este de a integra organic literatura cronicărească fluxului general al dezvoltării prozei românești. Mijloacele puse în lucru sînt diverse, în lumina unui eclectism luminat atent, fără paradă de erudiție, supunerea la obiect primînd înainte de orice. A precumpănit ceea ce am putea denumi, fără pretenții anume, critica lingvistică și stilistică. Aceasta pentru că autorul acordă un rol hotărîtor limbii ca factor de cultură. În același sens vine și primul capitol al lucrării, tratînd despre ideile celor vechi în legătură cu rosturile scrisului. Aproape nici unul dintre scriitorii cei vechi nu s-a gîndit să facă beletristică în sensul modern. Și cu toate acestea, astăzi nu se mai îndoiește nimeni, arta cuvîntului s-a manifestat în scrisul lor, în certe cazuri, pe deplin.

Aztecii (SIMONI-ABBAT 1976)

 

MIREILLE SIMONI-ABBAT, Aztecii, trad. (fr. 1976) C. Toescu, Meridiane/Biblioteca de artă. Arte și civilizații 257, București, 1979, 143 p.

Cuprins

5 Notă la ediția românească

8 Preambul

10 Topiltzin / Quetzalcoatl sau prima înfrîngere

20 Acamapichtli sau moștenirea toltecă

27 Tlaloc sau ritmul anotimpurilor

45 Motecuzoma cel tînăr sau conducătorul de drept divin

67 Huitzilopochtli sau voința de voința de învinge

91 Tezcatlipoca/Quetzalcoatl sau copilul-chezășie

99 Quetzalcoatl sau destinul regîndit

104 Cortez sau iluzia divină

114 Malinche sau dilema

125 Note

127 Cronologie

130 Index

140 Bibliografie

 

Preambul

(8) „În adevăr, niciodată miturile – privitoare la geneză sau la escatologie – nu fuseseră mai constrîngătoare și niciodată o societate nu-și sacrificase devenirea pe altarul zeilor săi.”

 

Topiltzin / Quetzalcoatl sau prima înfrîngere

(15) „Rareori mitul și istoria se îmbină atît de strîns ca în scurta existență a acestui popor.”

 

Tlaloc sau ritmul anotimpurilor

(31) „Dar, ca și în alte părți, valorile perene se află în apropierea pămîntului.”

(34) „Vînătoarea animalelor mari constituia pentru nobili un fel de joc, de distracție, un mijloate poate de canalizare a energiilor cînd războiul nu era de ajuns.”

(37) „Comună tuturor – nobili sau oameni simpli – era curățenia personală care, ca în unele civilizații din bazinul mediteraneean, ținea totdeauna de igiena corporală și de curățenie morală.”

(38) „Este de la sine înțeles ca într-o țară și într-un timp în care zeii erau mereu prezenți, originea bolilor erau în general atribuită mîniei vreunei divinități.”

 

Huitzilopochtli sau voința de voința de învinge

(68) „Binele și răul, valori morale, nu pot fi niciodată escatologice.”

 „Mai tîrziu, preoții călugări predicatori care au sosit în Noua Spanie – și printre ei primul veritabil etnolog american Fra Bernardino de Sahagun – s-au pasionat de această civilizație. Dar pentru el `celălalt~ era anticristul...”

(79) „(...), războaiele erau înscrise în mit și ascultau de reguli foarte stricte. Rezultatul lor depindea de voința divină, era întrucîtva asemănătoare cu ordaliile evului nostru mediu: învingătorul dovedea dreptul său și acordul său cu divinitatea.”

(86) „În ochii oamenilor secolului XX, unul din paradoxurile vieții aztece care frapează cel mai mult este fără îndoială diferența dintre o lume extrem de morală și moralizatoare și o lume de apoi lipsită de orice valori morale.”

(88) „Popoarele din nord, nomade, trebuiau în mod logic să-și ardă morții, iar cele sedentare să-i îngroape.”

(90) „Virtuile care permit unei societăți stricte să funcționeze sînt fără îndoială aceleași pretutindeni. Beția, adulterul, sperjurul, furtul constituie pretutindeni cauze de dezordine care nu pot fi acceptate într-o lume în care transgresiunea formalizatoarea riscă repună întreaga cosmogonie.”

Tezcatlipoca/Quetzalcoatl sau copilul-chezășie

(97) „Ca și în alte religii, femeia pare să simbolizeze persistența, vechile valori și vechile culte, dar această revendicare este poate una din noutățile epocii aztece: Teteoinnan, ea însăși vechea zeiță-mamă, este ornată cu atributul războiului. Pe cînd înainte vreme feminitatea fusese legată de apă, de lașitate, în prezent, în cursul călătoriei sufletului în jurul Soarelui, femeile moarte în timp ce nășteau preluau la zenit cursa războnicilor morți în luptă.”

Cortez sau iluzia divină

(104-105) „Rareori în istorie ciocnirea între 2 lumi a fost atît de violentă ca cea între lumea spaniolă și cea aztecă..”

Sisteme de informare științifică (ATANASIU 1976)

Pia Atanasiu, Metode și tehnici de lucru pentru sisteme de informare științifică, Editura didactică și pedagogică, București, 1976, 171 p.

Prezentare
1. Informarea științifică: originea, conținutul și locul ei în cadrula activității științifice
2. Nevoi și cerințe de informare - condiții de stasifacere a lor
2.1. Relații sistem de informare - beneficiari
2.2. Condiții de diferențiere și de satisfacere  a nevoilor și a cerințelor specifice de informare
a. Activitatea desfășurată de beneficiari
b. Scopul în care se folosesc informațiile
c. Domeniul de specialitate
d. Mediul de informare
e. Factori personali
2.3. Aspecte de calitate ale serviciilor de informare
2.4. Conlucrarea beneficiar - sistem de informare
3. Surse de informare
3.1. Documente primare
3.2. Documente secundare și terțiare
4. Sisteme de informare
4.1. Colectarea documentelor 
4.2. Selectarea informațiilor
4.3. Prelucrarea informațiilor cuprinse în documente
4.3.1. Condensarea informațiilor
a. Forme de condensare a unor lucrări individuale
b. Forme de condensare a ma multor documente
4.3.2. Sistematizarea informațiilor
a. Clasificare
b. Indexare pe subiecte
c. Indexare coordonată
5.
5.1.
5.2.
6.
Bibliografie
Tabele și figuri
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Index de subiecte
Cuprins