Istoria informaticii în secolul XX (MILOȘESCU 2000)

(...)
Apariția calculatorului și dezvoltarea tehnicii de calcul au dus la apariția unei noi științe - informatica - știință care, progresiv, a pătruns în toate domeniile vieții cotidiene. Prelucrarea informației este la fel de veche ca și scrierea. Noutatea tehnică a zilelor noastre constă în natura acestei prelucrări. Atunci când scriem pe o foaie de hârtie, înregistrăm o dată. Când adunăm prelucrăm o dată. Ceea ce se schimbă atunci când lucrăm cu un calculator este modul în care sunt înregistrate și prelucrate informațiile. Se poate spune că informatica este prelucrarea datelor prin mijloace electronice.
În dezvoltarea informaticii se pot distinge trei etape:
- Etapa 1946 - 1960,, în care informatica are caracter de noutate. Ea pătrunde în cercetare, învățământ și în final și în administrație.
- Etapa 1960 - 1970, în care informatica pătrunde în întreprinderi. Ea permite prelucrarea unui volum mare de informații, ajutându-i pe manageri să ia decizii rapide, informatica devine un sprijin în conducerea întreprinderii.
- Etapa 1970 până în prezent, în care informatica pătrunde în toate. domeniile de activitate invadând toate aspectele vieții cotidiene. Jocurile electronice, primul om pe Lună, roboții inteligenți, moneda electronică, scannerul medicului, rezervarea unui bilet la tren sau la avion, ... - totul devine informatică. (...) Informatica este prezentă în industre, în ferme, în bănci, în companiile de asigurări, în transporturi, în artă, în cinematografie (...), în științele sociale, în planificarea economiei naționale, în lingvistică, în biblioteci, în medicină, în edituri, în automobil, în casa noastră pentru a juca șah sau bridge, pe masa astrologilor pentru a face horoscoape. Informatica devine o problemă de societate.

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 286-287.

Sistemul info-documentar la Biblioteca Județeană Constanța (BJC 2006)

 Biblioteca Județeană Constanța, Cartea și lectura la Pontul Euxin, Constanța, 2006, p. 40-41

40 (...) catalogul presei dobrogene, catalogul Personalități dobrogene; fișierele tematice: Istoria Dobrogei, Istoria învățământului în Dobrogea, Portul Constanța; Lucrări bibliografice: Cărți (Comunicări și referate de bibliologie 1984, seria Contribuții la bibliografia Dobrogei; Seriale (anuarul Bibliografia Dobrogei, buletinul metodic și bibliografic trimestrial Cartea, buletinul metodic și bibliografic semestrial Mlădițe dobrogene); Alte modalități de informare bibliografică (bibliografii diverse la cerere pe teme de interes dobrogean, bibliografiile expozițiilor cu tematică dobrogeană, articolele publicate și comunicările bibliografilor constănțeni la diverse manifestări locale și naționale, articolele, prezentările cu tematică dobrogeană în presă și la radio).    

Paralel cu prelucrarea fondului documentar propriu s-a extins aria de investigație pentru identificarea, consemnarea și stocarea referințelor despre spațiul dobrogean.

Componenta informativă a manifestărilor culturale

Variatele manifestări culturale desfășurate de bibliotecă în această perioadă, ca principală inițiatoare sau în colaborare cu alte instituții culturale, de învățământ, unități economice se pot înscrie în sistemul informațional al bibliotecii, prin componenta lor informativă și documentară, detectabilă în informațiile transmise prin conținutul comunicărilor, bibliografiile și documentațiile însoțitoare, documentele din cadrul expozițiilor. Cu privirea critică necesară privind barierele și interdicțiile informaționale, balastul ideologic, putem detecta efortul, bibliotecii de a da sistemului info-documentar o dimensiune și o direcție compatibile cu tendința accentuării funcției informaționale a bibliotecii în societatea contemporană, de a se integra cu potențialul său informațional în sistemul național de informare și documentare. 

După 1990, sistemul info-documentar modernizat și diversificat în deceniul anterior a fost în continuare funcțional. În mod necesar s-au operat intervenții structurale la nivelul subsistemelor și componentelor acestora, determinate de noile realități: desființarea cataloagelor cu acces limitat pentru Fondul special și transferarea fișelor în cataloagele generale pentru public, desființarea fișierelor tematice pentru formele de învățământ politic, dezactivarea instrumentelor de informare și documentare tehnică prin diminuarea solicitărilor, determinată de efectele tranziției economice, aplicarea strictă a normelor biblioteconomice pentru materialele de partid, excesiv reprezentate anterior, prin retragerea fișelor suplimentare din toate tipurile de cataloage, evidențierea prin divizionare a noilor solicitări informaționale: istorie cenzurată, scriitori din diaspora, memorii politice, religie, management, marketing, informatică.

41 Instrumente noi de informare: elaborarea unor fișiere tematice noi, de interes: noua legislație, protecția mediului, bibliografie școlară, abordarea unor direcții de cercetare bibliografică: Viața religioasă în Dobrogea, Cultura minorităților dobrogene, Aromânii în Dobrogene (fișiere tematice) 

Automatizarea sistemului info-documentar

Informatizarea unei biblioteci este un proces de mare complexitate și performanță pentru specialiști, întrucât biblioteca este o instituție a informației, cu documente, procese specifice de prelucrare complicate și activități variate a căror formalizare și transpunere în programe specifice au un grad ridicat de dificultate. Biblioteca este prin excelență o structură sistemică complexă, flexibilă și deschisă, autonomă, care se dezvoltă din interior cu noi componente conexe, necesare și în același timp un subsistem al vieții sociale, care receptează cerințele și mutațiile din exterior și răspunde adecvat laa acestea prin modalități specifice care-l îmbogățesc.   

Anul 1990 a găsit bibliotecile românești cu un bilanț modest în privința informatizării: câteva experimente la nivelul marilor biblioteci românești (BCS, actuala Bibliotecă Națională a României; bibliografia națională - cărți, albume, hărți, teze de doctorat din 1982, extrasele privind cartea tehnică destinată INID din 1983, indexurile catalogului colectiv - cărți străine și articole din 1987; BCU; baza de date BUINFOMAT pentru informarea documentară în matematică, o bază de date pentru psihologie).

În Biblioteca Județeană Constanța, problema informatizării s-a pus practic în 1991. Ceea ce părea un vis înainte de 1989 pentru bibliotecarii acestei instituții, acum se profila ca o posibilitate reală, mai mult chiar, ca o necesitate pentru o bibliotecă modernă. Interesul conducerii pentru problematica modernizării prin informatizare s-a concretizat printr-o succesiune de acțiuni, care se constituie în faza inițială, pregătitoare a procesului de informatizare: cunoașterea demersurilor altor biblioteci, participarea sau informarea asupra dezbaterilor din întâlnirile la nivel național pe această temă, informarea teoretică și practică în strategia de abordare a unui asemenea proces dificil sub toate aspectele (financiar, profesional, uman), contactarea unor specialiști de la Centrul de Calcul Constanța pentru testarea formatului de înregistrare, obținut ca model de la (...).

Sisteme de informare științifică (ATANASIU 1976)

Pia Atanasiu, Metode și tehnici de lucru pentru sisteme de informare științifică, Editura didactică și pedagogică, București, 1976, 171 p.

Prezentare
1. Informarea științifică: originea, conținutul și locul ei în cadrula activității științifice
2. Nevoi și cerințe de informare - condiții de stasifacere a lor
2.1. Relații sistem de informare - beneficiari
2.2. Condiții de diferențiere și de satisfacere  a nevoilor și a cerințelor specifice de informare
a. Activitatea desfășurată de beneficiari
b. Scopul în care se folosesc informațiile
c. Domeniul de specialitate
d. Mediul de informare
e. Factori personali
2.3. Aspecte de calitate ale serviciilor de informare
2.4. Conlucrarea beneficiar - sistem de informare
3. Surse de informare
3.1. Documente primare
3.2. Documente secundare și terțiare
4. Sisteme de informare
4.1. Colectarea documentelor 
4.2. Selectarea informațiilor
4.3. Prelucrarea informațiilor cuprinse în documente
4.3.1. Condensarea informațiilor
a. Forme de condensare a unor lucrări individuale
b. Forme de condensare a ma multor documente
4.3.2. Sistematizarea informațiilor
a. Clasificare
b. Indexare pe subiecte
c. Indexare coordonată
5.
5.1.
5.2.
6.
Bibliografie
Tabele și figuri
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Index de subiecte
Cuprins

Sursele de informare documentară (INIDST 1973)

INSTITUTUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI DOCUMENTARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNICĂ, Identificarea, circulația, prelucrarea și folosirea surselor de informare documentară. Recomandare metodologică, București, 1973.

Cuprins
(3) Prezentare
(5) 1. Informarea științifică: originea, conținutul și locul ei în cadrul activității științifice
(13) 2. Nevoi și cerințe de informare - condiții de satisfacere a lor
(13) 2.1. Relații sistem de informare - beneficiari
(14) 2.2. Condiții de diferențiere și de satisfacere a nevoilor și a cerințelor specifice de informare
(14) a. Activitatea desfășurată de beneficiari
(18) b. Scopul în care se folosesc informațiile
(18) c. Domeniul de specialitate
(19) d. Mediul de informare
(19) e. Factori personali
(20) 2.3. Aspectele de calitate ale serviciilor de informare
(20) 2.4. Conlucrarea beneficiar - sistem de informare
(22) 3. Surse de informare
(22) 3.1. Documente primare
(30) 3.2. Documente secundare și terțiare
(37) 4. Sisteme de informare
(37) 4.1. Colectarea documentelor
(40) 4.2. Selectarea informațiilor
(42) 4.3. Prelucrarea informațiilor cuprinse în documente
(42) 4.3.1. Condensarea informațiilor
(43) a. Forme de condensare a unor lucrări individuale
(47) b. Forme de condensare a mai multor documente
(49) 4.3.2. Sistematizarea informațiilor
(49) a. Clasificare
(58) b. Indexare pe subiecte
(59) c. Indexare coordonată
(73) 4.4. Tipuri de sisteme de informare mijlocii și mici
(73) 4.4.1. Probleme generale ale înmagazinării și regăsirii informațiilor
(79) 4.4.2. Cataloage folosind drept purtători de informați fișe de catalog
(79) a. Cataloage ordonate după clasificarea zecimală universală
(82) b. Cataloage ordonate pe vedete de subiect
(83) 4.4.3. Sisteme de informare cu selecție manuală și semimecanizată folosind drept purtători de informație fișe perforate marginal
(96) 4.4.4. Sisteme cu selecție vizuală folosind drept purtători de informații fișe termen pentru selecție manuală și fișe cu selecție vizuală
(106) 5. Valorificarea în sisteme de informare mic și mijlocii a produselor marilor sisteme automatizate de informare
(106) 5.1. Tendințe de dezvoltare a sistemelor de informare mari bazate pe calculatoare electronice
(111) 5.2. Folosirea bazelor de informații difuzate sub formă de înregistrări magnetice pentru alimentarea sistemelor de informare mici și mijlocii
(114) Relații sistem de informare - bibliotecă
(118) Bibliografie
(123) Tabele și figuri
(149) Anexa 1: Standarde stat în domeniul informării
(151) Anexa 2: Periodice secundare
(153) Anexa 3: Exemple de surse de informare asupra diferitelor categorii de documente
(157) Index de subiecte
(170) Cuprins