Istoria informaticii în secolul XX (MILOȘESCU 2000)

(...)
Apariția calculatorului și dezvoltarea tehnicii de calcul au dus la apariția unei noi științe - informatica - știință care, progresiv, a pătruns în toate domeniile vieții cotidiene. Prelucrarea informației este la fel de veche ca și scrierea. Noutatea tehnică a zilelor noastre constă în natura acestei prelucrări. Atunci când scriem pe o foaie de hârtie, înregistrăm o dată. Când adunăm prelucrăm o dată. Ceea ce se schimbă atunci când lucrăm cu un calculator este modul în care sunt înregistrate și prelucrate informațiile. Se poate spune că informatica este prelucrarea datelor prin mijloace electronice.
În dezvoltarea informaticii se pot distinge trei etape:
- Etapa 1946 - 1960,, în care informatica are caracter de noutate. Ea pătrunde în cercetare, învățământ și în final și în administrație.
- Etapa 1960 - 1970, în care informatica pătrunde în întreprinderi. Ea permite prelucrarea unui volum mare de informații, ajutându-i pe manageri să ia decizii rapide, informatica devine un sprijin în conducerea întreprinderii.
- Etapa 1970 până în prezent, în care informatica pătrunde în toate. domeniile de activitate invadând toate aspectele vieții cotidiene. Jocurile electronice, primul om pe Lună, roboții inteligenți, moneda electronică, scannerul medicului, rezervarea unui bilet la tren sau la avion, ... - totul devine informatică. (...) Informatica este prezentă în industre, în ferme, în bănci, în companiile de asigurări, în transporturi, în artă, în cinematografie (...), în științele sociale, în planificarea economiei naționale, în lingvistică, în biblioteci, în medicină, în edituri, în automobil, în casa noastră pentru a juca șah sau bridge, pe masa astrologilor pentru a face horoscoape. Informatica devine o problemă de societate.

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 286-287.

Cele 5 generații de calculatoare dn secolul XX (MILOȘESCU 2000)

<
De la strămoșul său ENIAC*, calculatorul electronic a fost într-o continuă evoluție. El a fost ajutat de electronică, automatică și matematică aplicată. Etapele de dezvoltare a calculatoarelor electronice se numesc generații de calculatoare și, în general, ele corespund etapelor de dezvoltare a circuitelor electronice. (...) Calculatoarele fiind construite cu componente electronice, au urmat și ele aceeași evoluție:
- volumul și greutatea echipamentului devin din ce în ce mai mici,
- operațiile de instalare, întreținere și exploatare ale calculatorului sunt din ce în ce mai simple,
- fiabilitatea echipamentului crește,
- prețurile scad,
- performanțele (volumul de date stocate, viteza de calcul, timpul de acces la memoria internă, capacitatea memoriei interne) cresc.
(...)
Dezvoltarea tehnicii de calcul a însemnat atât dezvoltare hardware, cât și software. Un hardware dezvoltat a cerut programe din ce în ce mai complexe, ducând la dezvoltarea componentei software. Aceasta, dezvoltându-se la rândul său, a cerut echipamente din ce în ce mai performante, necesitând dezvoltare pentru hardware. Cele două componente au fost și sunt dependente una de alta.
>

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 282, 286.

Note M. T.
* ENIAC  (Electronic Numerical Integrator and Computer) = Primul calculator electronic a fost finalizat în 1946 de J. Mauchly și  J. Eckert de la universitatea din Pennsylvania, în baza unui contract cu armata SUA din al doilea război mondial. (http://www.anacronic.ro/primul-calculator-electronic-de-uz-general-recuperat-de-la-cosul-cu-gunoi/)

Furturi auto în SUA în 1978 (URSULEANU 1981)

<
(...) Numai în 1978, hoții din Statele Unite ale Americii au izbutit să deschidă peste 1 milion de broaște auto, furînd tot atîtea limuzine, ca să nu mai pomenim de alte cîteva milioane care n-au fost "decît" devalizate. Acest important succes al răufăcătorilor a costat statul american suma de 4 miliarde de dolari: 3 miliarde plătite păgubașilor de cåtre societățile de asigurări și 1 .miliard reprezentînd cheltuieli de anchetă și urmărire judiciară.
Riposta inventatorilor a fost energică. În toamna anului trecut, au început să iasă de pe banda de montaj primele automobile americane avînd în portiere broaște... electronice. Scumpe, dar asta e situația!
Pentru a pătrunde într-un asemenea automobil, șoferul trebuie să manevreze un cadran exterior, cu cifru.  Primele 5 cifre deschid ușa din partea volanului. A șasea desferecă toate celelalte portiere. A șaptea dă acces la portbagaj.(...)
>

Sursa
Dan Ursuleanu, Umor pe patru roți, ed. Sport - Turism / col.Cartea de vacanță, București, 1981, pp. 353-354.

Evenimente la Universitatea „Ovidius” Constanța (LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)

 Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011

(...)

Institutul Româno-American de Studii Sociale, Politice și Juridice din cadrul Universității „Ovidius”, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, a organizat la 8 iulie o masă rotundă cu tema „International Partnership in Higher Education” susținută de cadre didactice și specialiști în domeniu de la Samford University din Alabama, SUA.

La începutul luni decembrie 2010, la Facultatea de Fizică, Chimie, Electronică și Tehnologia Petrolului au loc Zilele Porților Deschise, care anticipează marea campanie de prezentare a ofertei educaționale a Universității „Ovidius”, ce va avea loc în martie 2011. Evenimentul s-a desfășurat în două etape: o întânire cu elevii de liceu interesați de specializările Fizică ș Electronică și o a doua în care au fost prezentate specializările Chimie și Inginerie Chimică. „Sub cupola generoasă a aniversării semicentenarului Universității „Ovidius”, fiecare facultate încearcă să se prezinte în fața comunității. Am decis să deschidem porțile puțin mai devreme, pentru a-i informa din timp pe elevii de liceu asupra oportunităților pe care facultatea noastră le oferă. La întâlnirea cu elevii am prezentat preocupările de cercetare, parteneriatele cu angajatorii, urmată de o vizită în laboratoare, discuții cu studenții, astfel încât tinerii să poată lua contact direct cu Facultatea noastră”, precizează decanul Facultatea de Fizică, Chimie, Electronică și Tehnologia Petrolului, prof. univ. dr. Mihai Gîrțu. O manifestare de aceleași proporții a fost organizată și de către Facultate de Farmacie.

(...)

„Orientări estetice în muzica secolului XX...” (DOXAN & GRIGOROV 2000)

 Adrian Doxan & Maria Grigorov, Orientări estetice în muzica secolului XX și impactul ei asupra conștiinței artistice a ascultătorului. Fenomenul muzicii ușoare, Metafora, Constanța, 2000, 120 p.

5 Cuvânt înainte

Orientări estetice contemporane
9 Anticipația auditivă sau cum trebuie ascultată muzica nouă
12 Premise ale muzicii noi
15 Muzica concrectă
17 Futurism
18 Impresionism
19 Atonalitatea
21 Dodecacofonia
25 Expresionism
25 Muzica electronică și computerizată
29 Serialismul muzical
30 Aleatorismul
32 Entropia (S)
35 Fenomenul muzical din perspectiva criteriul ubicuității și izotropiei
37 Conceptul de metamuzică
38 Muzica conceptuală
43 Conceptualismul formal
44 Conceptualismul schematic
45 Muzica minimal repetativă
50 Muzica non-evolutivă
51 Muzica stochastică. Metode matematice de organizare a materialului sonor
55 Postmodernismul
57 Înnoirea necesară
60 Educația publicului
63 Un punct de vedere

69 Fenomenul muzicii ușoare în secolul XX
73 Muzica Folk
74 Muzica Country and Western
76 Blues-ul
78 Jazz-ul
83 Rock-ul
88 Muzica la zi
90 Teatrul muzical de divertisment
94 Muzica ușoară în România
96 Muzica ușoară și muzica cultă

99 Dicționar

101 Bibliografie

Coperta IV: 

Maria Grigorov - Absolventă a Institutului de Muzică Târgu Mureș. Profesoară la Școala nr. 3 Constanța.

Adrian Doxan - Absolvent al Conservatorului de Artă „George Enescu” Iași. Profesor la Liceul de Artă Constanța. Compozitor: autor de lucrări corale, instrumentale, romanțe, cântece pentru copii, muzică ușoară. Scriitor: autor al cărților Geniu împărat, Zoo cu tâlc, Cântec pentru Romanița, Bucurii pentru portativ, Iubire și speranță (povestiri), Vise de Fum (poeme și versuri).

Cartea la sfârșitul secolului XX (MUREȘAN 1995)

Dumitru Mureșan, [Cartea], „Tomis”, Constanța, XXX, 5 (298), mai 1995, p. 1.

Astăzi ca și ieri, printr-un straniu paradox, în contradicție cu aparențele multicolore ale standurilor și librăriilor, cartea este în multe privințe interzisă. Mai ales cărțile opoziției sunt socotite de-a dreptul indezirabile. Dar cartea este interzisă și de înseși prețurile ei piperate. Este interzisă de cavalcada evenimentelor, de agitația și fuga cotidiană care nu ne mai dă zăbava necesară lecturii. Privind ceea ce se întâmplă în interiorul organismului social grav bolnav, cartea pălește. Biblioteca altădată vie pare o colecție de obiecte frumoase, dar moarte. Amurgul „galaxiei Gutenberg” anunțat într-un best-seller în anii 60, ai optimismului științific pozitivist pentru „era electronică” de Marshall McLuhan pare să se confirme. (...)

„Mâine, în secolul următor” (UDROIU 1985)

 Neagu Udroiu, Mâine, în secolul următor, Albatros, București, 1985, 302 p.

11 Nihopolis
Florile lui Edo
Lacătele deschise și cheile încă în așteptare
Foamea de nemișcare
Logică secvențială?
Cursorul implacabil al bonurilor de ordine
Succesul în deplasare pregătit prin calitatea jocului acasă
Kabuki
Cât câștigăm? Cât cheltuim?
Ochii, cruciși, ai prietenului nu se văd, dar se uită
Taifunul din arhipeleag 
De ce nu l-am întâlnit pe domnul Doko
A citi, a scrie, a programa

75 Raliu pe autostrada stelelor
Unsprezece perechi de ochi
„Vrem să facem mașini iubite pe tot pământul”
Gândire bună, producție bună
Unul din zece
„Nu încerca niciodată să repeți aceeași greșeală”
„Exact la timp”
Jidoka
Kanban
Samuraiul
Un premiu pentru fiecare
Electronica printre semafoare
Ex-11 gata de plimbare
Înconjurul lumii pe două roți
A gândi pe dinăuntru
Ce fac, când robotesc, roboții?
„Nu putem sta pe scaun și să nu ne pese”
Luna de miere

117 Vrei să știi de ce am aripi?
Implacabil, strigătul rădăcinii
Lampioane, orez și căpșuni
Jocuri, pur și simplu?
Transpirație pentru terminale
La concurență cu Fuji 
IQ-3100
Logo
Toba de zi și de noapte
Una după alta, generațiile
Sabi și Wabi
Mini, mini...
Ofensiva video
Oameni cu ricșa
Memoria, incontestabilă, a memoriilor

157 Frumos este acolo unde punem propria noastră inimă
Ceea ce a fost dintotdeauna
Nevoia de concretețe
Sub clopot de sticlă, Oike
Rațe și lebede, printre peștii rătăcitori
Gion Corner
Precum apa în deșert
Bătrânețe, haine grele
Conformism și competiție
La fel de rapid ca și iepurele

184 Lumea văzută prin lentilele de la prora
Asul de cupă
Cu gândul la comandorul Perry
Căpitanii de cursă lungă
Ringi seido
Priceperea de a-ți alege amicii din umbră
Gulliver, nepăsător peste ani
Clientul are întotdeauna dreptate
Când profesorul este ocupat
De o mie de ori mai mult
În lipsă de altceva, creierul...
Noile frontiere
Mecatronica 
Pornind de la laser

217 Viața la etajul 21 
Zile domoale trecând, adunându-se...
Cotidianul la vârsta răsfățului
Cât de la alții, cât de la noi?
A economisi, economisi
Unde s-a ascuns colacul de salvare?
Pofta de adaptare
Petrolul și atomul
Personalitatea și influența dascălilor
Anul obligațiilor zero
Mâine, în secolul următor

245 Viitorul, planeta pe care suntem datori s-o facem singuri
Sentimentul apropierii
Comeon
Technopolis
Marketing și tehnologie
Cu ochii pe cometa Halley
Catedra și ecranul
Cocoșul din bătătură pe care l-ai alunga cu plăcere
Cuiul din talpă, pus cu mâna ta
Grădina cu peonii
Nikon
Instinctul originar, orientare de grup
Ursul care nu acceptă să fie călcat pe coadă
Regina Sambei
Țipătul informației
Încă un complex supus demolării
Strada cu soare

Băncile (SIMON 1984)

 Claude Simon, Băncile, trad. C. Atudosei (Paris 1984), Humanitas / Economie - Reper - 10, București, 1993, 168 p.

5 Introducere

Partea Întâi: Istoria băncii

I. De la începuturi până în secolul XVIII: geneza lentă a băncilor
1. Banca a existat înaintea monedei?
2. Adevărata naștere a băncilor în Grecia și la Roma
3. Evul Mediu. Începuturile specializării bancare
4. Timpurile moderne (secolele XVI-XVIII): dezvoltarea piețelor financiare și apariția bancnotei

II. Secolele XIX și XX: dezvoltarea băncilor și a tutelei statului
1. Dezvoltarea aparatului bancar
2. Constituirea treptată a băncilor centrale
3. Instaurarea tutelei statului
Reglementarea în Franța
Noile tehnici de control

Partea a Doua: Sistemele bancare ale principalelor țări

I. Sistemul bancar britanic: succes și specializare
1. Factorii succesului
2. Specializarea bancară britanică

II. Sistemul bancar german: bănci universale „cu amănuntul” și „angro”
1. Rețele cooperatiste și populare
2. Băncile comerciale

III. Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii: descentralizat și specializat
1. Cauzele istorice ale descentralizării
2. Concurența așa ziselor cvasibănci

IV. Sistemul bancar francez: hibrid, concentrat și mai apropiat de stat decât de întreprinderi 
1. Conlucrarea dintre bănci și stat
Reformele anilor 60
2. Formalismul juridic al sistemului bancar francez
Instituțiile financiare

Partea a Treia: Gestiunea bancară

I. Activitățile bancare
1. Intermedierea
Distribuirea creditelor
Colectarea resurselor
2. Gestiunea mijloacelor d epaltă
3. Serviciile
4. Activitatea interbancară și financiară

II. Criteriile gestiunii bancare
1. Rentabilitatea
Formarea produsului bancar net
Cheltuielile de exploatere
2. Riscurile
3. Restricțiile reglementare
Securitatea depunerilor
Aplicarea politicii monetare

Partea a Patra: Băncile și economia

I. Băncile și moneda
1. Încadrarea creditului
2. Acțiunea asupra dobânzilor

II. Distribuirea creditelor și politica industrială

III. Internaționalizarea băncilor franceze
1. Cauzele
2. Formele 
3. Consecințele

Partea a Cincea: Băncile viitorului

I. Mutațiile tehnologice: către moneda electronică
1. Noile tehnici
2. Consecințele
Spre o tarifare a serviciilor bancare?

II. Viitorul raporturilor dintre bănci și stat
1. Diferitele funcții ale statului față de bănci
Statul - responsabil a economiei naționale
Statul - client al băncilor
Statul acționar
Statul perceptor
Statul tutore
2. Privatizarea
3. Noua lege bancară
Noua definiție a profesiunii bancare
Modernizarea instituțiilor
Redefinirea raporturilor dintre bănci și utilizatori

III. Sistemul bancar de mâine
1. Spre o dezintermediere?
2. Spre o bancă - industrie de servicii rentabile?
3. Spre o bancă - serviciu public?

159 Concluzii

163 Bibliografie

coperta IV

De când există băncile? În ce constă activitatea unei bănci? Care este puterea băncilor? Dominația creditului le permite să influențeze orientările economice? Cum se exercită tutela statului asupra băncilor? Este ea eficace? Criza financiară internațională amenință băncile franceze? Moneda electronica va revoluționa rolul băncilor? În ce constă noua lege bancară? Ce schimbări pot fi așteptate?

Claude Simon, profesor universitar și expert în domeniul contabilității, este membru al consiliilor d e administrație al celor mai mari bănci franceze.