Descoperirea fotografiei (CODĂUȘ 1977)

<
(...)
Se spue ecă însuși filozoful grec Aristotel (384-322 î.e.n.) cunoștea principiul camerei obscure, invenție care stă la baza fotografiei și cinematografiei. Fără să dea o explicație științifică, el făcea acum 2400 de ani o mare „descoperire” reușind „să prindă”, în camera unde se odihnea cu perdelele trase, imaginea răsturnată a unui om care se plimba afară, pe stradă. Intrigat de cele văzute, Aristotel descoperă că perdeaua de stofă avea o mică gaură, prin care se proiectau pe perete razele de lumină ale soarelui.
Fenomenul optic al formării imaginii într-o cameră obscură a fost folosit mult timp mai tîrziu, ca instrument de urmărire a fazelor eclipselor solare pînă cînd celebrul pictor și savant italian Leonardo da Vinci (1452-1519) îi dă o explicație științifică. El a observat că razele de lumină, care se propagă în linie dreaptă, își schimbă direcția atunci cînd trec prin orificiul din peretele camerei obscure (...).
Dacă se face cu vîrful unui ac de orificiu de cîteva fracțiuni de milimetru (0,5 - 0,6 mm) într-unul din pereții unei cutii de carton, prin deschiderea rotundă numită stenop (în grecește = ochi mic) se proiectează pe peretele opus, care trebuie să fie un geam mat sau o hîrtie de calc, o imagine răsturnată a cărei claritate și distanță depind de diametrul orificiului.
La 1550, fizicianul și profesorul de matematică italian Girolamo Cardano a reluat experiențele începute de Leonardo da Vinci și aplicînd structurile și caracteristicile ochiului omenesc, perfecționează camera obscură, folosind în locul stenopului o lentilă convexă. Așa s-au obținut imagini mai precise, mai clare și mai luminoase.
Cîțiva ani mai târziu, în anul 1558, fizicianul napolitan Giambatista Della Porta a construit un nou model de cameră obscură cu oglindă de pe care se reflecta imaginea pe un geam mat. Noul model de cameră, precursor al aparatelor foto-reflex de azi, era folosit de pictorii din acea vreme la realizarea de peisaje sau portrete pe o hîrtie făcută translucidă prin înmuierea ei într-o grăsime.
Iată cum lumina era folosită ca pictor  pe atunci. Adevărat fotografie (cuvînt grecesc format din „foto” = lumină și „grafein” = a scrie, așadar a scrie cu lumină) încă se lăsa așteptată.
Pentru efectuarea unei fotografii sînt necesare trei elemente și anume: subiectul de fotografiat, aparatul fotografic și materialul foto-sensibil pe care să se poată fixa imaginea. Mai lipsea ultimul factor - o substanță chimică degradabilă sub influența luminii. Așa se face că profesorul de anatomie I. H. Schultze, după asidue cercetări, în 1727 ajunge la concluzia că azotatul de argint se înnegrește sub acțiunea luminii. Mai tîrziu se descoperă că și clorura de argint se transformă în argint metalic sub acțiunea luminii, înnegrindu-se în mod diferențiat  la spectrul solar dat de o prismă.
Vestea noilor descoperiri se răspîndește repede și mulți folosesc acțiunea chimică a luminii asupra sărurilor de argint pentru a desena siluete pe hîrtie îmbibată cu nitrat de argint. Apăreau primele imagini permanente  fizica își dădea întâlnire cu chimia.
De la 1782, timp de aproape o sută de ani o serie întreagă de chimiști caută și imaginează diferite metode pentru a prinde și a fixa imaginea unui obiect pe un suport de hîrtie sau celuloid. Rezultatele nu au fost mulțumitoare pînă la 7 ianuarie 1839, data oficială a nașterii fotografiei, cînd la Academia de Științe din Paris se face o comunicare asupra descoperirii developării imaginii înregistrate (latente) formate prin lumină asupra iodurii de argint. Autorul noii metode, Nicephore Niepce folosea o placă de cupru argintată, bine lustruită și frecată cu o cîrpă înmuiată într-o soluție de iod. Aceast se expunea într-o cameră obscură, timp de 15-30 de minute și apoi se așeza deasupra un vas cu mercur încălzit. Vaporii de mercur degajați developau placa, albind părțile de iodură de argint pe care lumina le atinsese. Se „fixa” apoi placa cu o soluție de sare de bucătărie. Procedeul se numea „daguerotipie”. Deși imaginea apărea inversată și se observa greu, dimensiunea maximă a ei fiind  de 16/21 cm și nici nu putea fi copiată pe hîrtie, totuși atunci au fost puse bazele fotografiei.
Perfecționările ulterioare au constat în înlocuirea „daguerotipiei” pe metal cu cea pe hîrtie cu colodiu umed și bromură de argint, efectuîndu-se un „negativ” de pe care se puteau copia mai multe „pozitive” (Fox Talbot  1839). Se înlocuiește, la fixarea imaginii, sarea de bucătărie cu tiosulfatul de sodiu.
Prin inventarea în anul 1880, de către fotograful rus Voldîrev și de către George Eastman, în America, a unui suport elastic de celuloid  și mai înainte (1847) a plăcilor transparente de sticlă , pe care se întinde emulsia fotografică, știința și tehnica favorizează apariția a ceea ce numim azi „rolfilm” și fotografia face un impresionant salt.
Toate descoperirile făcute după această dată au legătură una cu alta , refrindu-se fie la perfecționarea opticii și mecanicii fotografice, fie la miniaturizarea aparaturii  fie la chimia fotografică.
(...)
Cinematografie înseamnă înscrierea mișcării (în grecește, kinema = mișcare și grafein = a scrie). Cu alte cuvinte este înregistrarea cu ajutorul luminii pe un suport material a unei succesiuni de imagini ale unui obiect aflat în mișcare și apoi reconstituirea sau sinteza mișcării prin proiecția acestor imagini.
(...)
>

SURSA
ing. D. Codăuș, Laboratorul foto-film, ed. Ion Creangă. București, 1977, pp. 7-10.

Proiectul ,,Severinul istoric’’: Acțiunea Conferința națională ,,Tradiții și obiceiuri ’’

      Se desfasoara in data de luni, 25.02.2013, ora 13¹⁰, in Amfiteatrul R. Schuman, Colegiul Naţional ,,Traian”, Drobeta Turnu Severin. Participarea la conferinta se face pe baza de confirmare de participare pana in data de 15.02.2013, la adresa de internet sau la prof.dr. N. Prună, Colegiul National ,,Traian’’.

      Participarea este gratuia si se face prin prezentarea unui obicei de catre un grup coordonat de persoana inscrisa la proiect sau un referat, maxim 1 pagina A4, ce va prezenta unul sau mai multe obiceiuri sau traditii. Se pot inscrie profesori, institutori, invatatori, educatori, elevi, etc. Pentru fiecare grup sau referat se aloca un timp de pana la 5 minute.

     Se pot elibera diplome de participare si se pot publica referatele in revistele de mai jos (contributie financiara). Va fi realizat un blog pentru acest eveniment. Pentru participanții din alte județe, diplomele vor fi trimise electronic, prin poștă sau se pot obține personal.

- Revistă de psihologie şi cultură şcolară (ISSN- 2066-3099)

- Cercul de istorie. Studii şi articole de istorie şi socio- umane (cu ISSN- 2066-4990)

- Cercul de română. Studii şi articole de limbă şi literatură. (cu ISSN- 2066-6342)

- Cercul de ştiinţe. Studii şi articole de fizică, chimie, biologie, matematică. (cu ISSN- 2066-5334)

Vă mulţumim,

Coordonator proiect: prof. dr. N. Prună

Revistă de psihologie şi cultură şcolară (ISSN- 2066-3099)

Articolele sunt din psihologie, proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15. 

Cercul de istorie. Studii şi articole de istorie şi socio- umane

 ( ISSN- 2066-4990)

Articolele sunt din istorie, sociologie, economie, filosofie, psihologie, etc.  proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini/ articol sau 4 pagini/ studiu, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15. 

Cercul de română. Studii şi articole de

limbă şi literatură. ( ISSN- 2066-6342)

Articolele sunt din literatura română şi universală, limbi moderne şi clasice, critică literară, proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini/ articol sau 4 pagini/ studiu, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15.

Cercul de ştiinţe. Studii şi articole de fizică, chimie, biologie, matematică. ( ISSN- 2066-5334)

Articolele sunt din fizică, chimie, biologie, matematică, astronomie, anatomie, zoologie, etc. proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini/ articol sau 4 pagini/ studiu, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15.

Se va achita doar costul unui exemplar (15 lei) sau se vor achizitiona 10 exemplare/ revistă la prețul de 8 lei/ buc. (puteți adăuga comision 20%) in momentul predării articolului. Pentru studii, ne contactati.

Contact:  prof. dr. Nicolae Prună, e-mail pruna_nicolae@yahoo.com,

                                                                tel. Vodafone: 0724-806902.

Realizam carti de specialitate sau monografii, reviste, ziare, etc. la care pot participa profesori, invatatori, educatori, institutori, elevi, etc.

Se poate comercializa de dumneavoastră această lucrare (preț 13 lei/ ex.), cu un comision de 20 %.

N. PRUNĂ, Sinteze şi teste pentru   clasa a XII-a,  bacalaureat 2013, Academia de poliţie, S.N.S.P.A. şi S.N.P.A.P.

Prezentare carte

 Lucrarea de faţă este o sinteză pentru examenele de istorie a românilor, bacalaureat 2013, Academia de poliţie, S.N.P.A.P. Ea conţine sinteze din cele 9 lecţii din programa de bacalaureat 2013/ Academia de poliţie. Sintezele sunt din cele 7 manuale pentru clasa a XII-a, prezentarea lor fiind sub formă de sinteze narative.

Sinteze şi teste pentru clasa a XII-a, bacalaureat 2013, Academia de poliţie, S.N.S.P.A. şi S.N.P.A.P. a ajuns la a treia ediţie, an de an a fost verificată fiecare ediţie şi perfecţionată prin verificarea la clasă pentru a obţine versiunea care să ajute elevii în obţinerea performanţei. Şi această ediţie conduce elevul spre a obţine nota maximă.

Biografia fizicianului Musa Geavit LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)

 Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011

MUSA GEAVIT (n. 23.12.1931) - Fizician. S-a născut în com. Ovidiu - jud. Constanța. Absolvent al Universității București - Facultatea de Fizică, 1955; doctor în fizică, 1969. Întreprinde cercetări fundamentale și aplicative; ține cursuri în învățământul superior în domeniul fizicii plasmei la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației - Universitatea București, „Ovidius” Constanța; profesor asociat - Universitatea „Osman Gazi Eskisehir”, Turcia. Este director general IFA, între 1998-1999. Premii obținute: „Constantin Miculescu” al Academiei Române pentru Fizică, 1967 și locul I - Expoziția Națională de Brevete, 1978, 1982, 1989; al III lea în 1979, 1982, 1989. Are 300 lucrări științifice în reviste de specialitate; 27 brevete recunoscute de OSIM; 19 produse noi în România, recunoscute oficial, 20 noi tehnologii dezvoltate, fiind citat în 14 cărți și peste 160 de articole străine. Face studii de cercetare la universitățile din Dallas, Essen, Hokkaido. Membru în: Comitetul Științific Internațional al Conferinței Europene asupra Fizicii Atomice și Moleculare a unor Gaze Ionizate (1998-2004; responsabil partea română pentru cooperări internaționale; Societatea Română de Fizică; Colegiul Consultativ al Ministerului Cercetării și Tehnologiei; Consiliul Științific al IFTAR, Grupul Internațional de Legătură Conversie Termoionică CoNar - NATO, New York Academy of Science, Societatea Europeană de Fizică ESP, SPIE. Căsătorit cu Marcelia Musa; un copil.     

Evenimente la Universitatea „Ovidius” Constanța (LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)

 Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011

(...)

Institutul Româno-American de Studii Sociale, Politice și Juridice din cadrul Universității „Ovidius”, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, a organizat la 8 iulie o masă rotundă cu tema „International Partnership in Higher Education” susținută de cadre didactice și specialiști în domeniu de la Samford University din Alabama, SUA.

La începutul luni decembrie 2010, la Facultatea de Fizică, Chimie, Electronică și Tehnologia Petrolului au loc Zilele Porților Deschise, care anticipează marea campanie de prezentare a ofertei educaționale a Universității „Ovidius”, ce va avea loc în martie 2011. Evenimentul s-a desfășurat în două etape: o întânire cu elevii de liceu interesați de specializările Fizică ș Electronică și o a doua în care au fost prezentate specializările Chimie și Inginerie Chimică. „Sub cupola generoasă a aniversării semicentenarului Universității „Ovidius”, fiecare facultate încearcă să se prezinte în fața comunității. Am decis să deschidem porțile puțin mai devreme, pentru a-i informa din timp pe elevii de liceu asupra oportunităților pe care facultatea noastră le oferă. La întâlnirea cu elevii am prezentat preocupările de cercetare, parteneriatele cu angajatorii, urmată de o vizită în laboratoare, discuții cu studenții, astfel încât tinerii să poată lua contact direct cu Facultatea noastră”, precizează decanul Facultatea de Fizică, Chimie, Electronică și Tehnologia Petrolului, prof. univ. dr. Mihai Gîrțu. O manifestare de aceleași proporții a fost organizată și de către Facultate de Farmacie.

(...)

Premiile Colegiului Național „Mircea cel Bătrân” Constanța la olimpiadele naționale din 1996

 Redacția, Rezultate calitativ superioare

În 1996, numărul elevilor din liceul nostru distinși la olimpiadele școlare naționale pe discipline de studiu e ceva mai mic decât la precedentele două ediții. Însă privind mai atent rezultatele,constatăm că numai trei au obținut mențiuni, iar toți ceilalți, premii, îndreptățindu-ne să vorbim despre o evidentă creștere calitativă, cu speranța că vom avea din nou mai mulți reprezentanți în echipele naționale și, ca de atâtea ori, premii la olimpiadele internaționale.

Matematică
Berbec Ioan, XI A, premiul I (prof. Gheorghe Andrei); Mihalache Ciurdea Nicolae, XI B, premiul I (prof. Constantin Caragea); Anton Ramona, XI A, premiul II (prof. Gheorghe Andrei); Secăreanu Monica, XI A, premiul III (prof. Gheorghe Andrei)

Fizică
Popa Lucian, X D, premiul I (prof. Lucian Oprea); Rotaru Cristian, IX A, premiul II (prof. Ion Băraru); Petrică Tiberiu, X D, premiul II (prof. Lucian Oprea); Petre Cristina, X B, premiul III (prof. Lucian Oprea); Cândea Marius, XI B, premiul III (prof. Marian Sârbu)

Chimie
Dumitrescu Cristina, XI B, mențiune (prof. Violeta Vasilescu); Lungu Florin, XI F, mențiune (prof. Mariana Doicescu)

Istorie
Trancă Ana Maria, XI B, premiul II (prof. Maria Wild); Iorgescu Cristian, XI F, premiul III (prof. Rodica Neacșu)

Filosofie
Moraru Radu, clasa XII C, premiul special (prof. Mircea Marica)

Germană
Belcea Mircea, IX G, mențiune (prof. Daniela Ignat)

Insula Șerpilor (CUCU & VLĂSCEANU 1991)

 Vasile Cucu & Gheorghe Vlăsceanu, Insula Șerpilor, Viața Românească/„Pământ românesc”, București, 1991, 64 p. 

3 Cuvânt înainte

5 În loc de prefață

7 1. „Un bulgăre de humă”
7 1.1. Așezare geografică
9 1.2. Dimensiuni
9 1.3. Cum s-a născut insula 
14 1.4. Aspecte fizico-geografice
16 1.5. Condiții climaterice
18 1.6. Solurile
19 1.7. Vegetația
21 1.8. Fauna

23 2. Pământ și ape, legendă și adevăr
23 2.1. Nume de legendă
27 2.2. Din nesecatele izvoare
30 2.3. Cercetători și cercetări
34 2.4. Primii pași

36 3. În urzeala istoriei
36 3.1. Timpul care trece
41 3.2. Insula șerpilor intră în derivă
48 3.3. Insula lui Ahile își așteaptă eroul 

60 Bibliografie
Brătescu C., Delta Dunării. Geneza și evoluția sa morfologică și cronologică, „Bul. Soc. Rom. Reg. Geogr.”, tom XLI, 1922, București.
Brătescu C., Oscilațiile de nivel ale apelor și bazinului Mării Negre în cuaternar,  „Bul. Soc. Rom. Reg. Geogr.”, tom LXI, 1943, București.
Brătianu Gh., Marea Neagră de la origini la cucerirea otomană, vol. I și II, Meridiane, București, 1988.
Borza A., Contribuțiuni la cunoașterea vegetației și florei Insulei Șerpilor, „Bul. Soc. St.”, Cluj, II, 1924.
Călinescu I. R., Insula șerpilor, schiță monografică, „Analele Dobrogei”, an XII, fasc. 1-12, București, 1931.
Enculescu P., Contribuțiuni la vegetația fanerogamică a Insulei Șerpilor, „Bul, Inf. Grăd. Muz. Bot., Univ. Cluj, IV, 1924 
Lăzărescu C. & Brătescu C., Două periple ale Mării Negre, „Arhivele Dobrogei”, II, 1919, București.
Meruțiu V., O excursie în Delta Dunării, „Lucr. Inst. Geogr. Univ. Cluj”, II, 1924-1925, Cluj
Murgoci G., Cercetări geologice în Dobrogea nordică cu privire specială la rocile paleozoice rupestre eruptive, „Anuarul Inst. Geol,. Rom.”, V, 1911, București.  
Popa G., Insula Șerpilor, „Rev. Ist. Arh. Filol.”, vol. VII, Socec, București.
***, Geografia României, I. Geografia fizică, 1983, Univ. Buc., Inst. Geogr., Ed. Academiei, București.

61 Lista figurilor 
Fig. 1 - Insula Șerpilor (după N. Celac, 1931). Cifrele reprezintă valoarea curbelor de nivel
Lista fotografiilor
Foto 1 - Vedere de ansamblu a Insulei Șerpilor (foto: Institutul de Geografie Cluj)
Foto 2, 3, 4 - Aspecte luate pe țărmul de nord al insulei (foto: Institutul de Geografie Cluj)
Foto 5, 6 , 7, 8 - Imagini ale țărmului și platoului din sudul insulei (foto: R. Călinescu; foto 7: R. Drost)   

coperta IV În fața unor forțe tenebroase, care au râvnit adesea nu numai străvechile pământuri românești, ci și înstrăinarea sufletului nostru, prin deznaționalizare, se impune mai mult decât oricând o temeinică cunoaștere și apărare a avuției noastre naționale și în primul rând a populației și a fiecărei palme de pământ românesc.  
Asemenea datorie de suflet ne-a îndemnat să deschidem colecția intitulată „Pământ românesc” cu un studiu monografic despre străvechiul cap de pod de la gurile Dunării - Insula Șerpilor, „Un bulgăre de humă” aruncat în apele Mării Negre.
Editura 

„Prima victorie a constănțenilor” („LITORAL” 1972)

 ***, Prima victorie a constănțenilor, „Litoral”, Constanța, 1972, august?

Pe teren propriu, Farul a obținut primele două puncte din actualul campionat, învingând pe CFR Cluj cu 1-0, prin golul înscris de Tufan. Din păcate, partida s-a situat în rare momente la un nivel tehnic bun, ambele formații încercând să suplinească unele deficiențe tehnice printr-o pregătire fizică bună. Farul a fost totuși superioară partenerei sale, obținând o victorie meritată

„Politica, o vocație și o profesie” (WEBER 1919)

 Max Weber, Politica, o vocație și o profesie, trad. (germ. 1919) I. Alexandrescu, Anima, 1992

(2)
Autorul
M. W. (1864-1920) a fost unul dintre întemeietorii sociologiei. Economist, sociolog și politician, a predat la universitățile din Freiburg, Heidelberg și Munchen. „De mai bine de o jumătate de secol, moștenirea weberiană continuă să furnizeze repere mereu pertinente cercetătorilor care nu au renunțat să asocieze viziunea amplă a istoriei comparate cu o analiză fină a instituțiilor și implicația personală cu detașarea metodică.” (Dictionnaire critique de la sociologie, PUF. Paris, 1990). Operele fundamentale ale lui M. W. sînt culegerea de studii privind sociologia religiilor - din care face parte și celebrul studiu Etica protestantă și spiritul capitalismului - și cartea Economie și societate. Lucrările sale, și în special cele două discursuri, Politica, o vocație și o profesie și Științei ca vocație și profesie, precum și studiul mai sus amintit, au fost traduse în numeroase limbi. Prima traducere în limba română din opera lui M. W. apare în cartea de față.

Cartea

În perioada tulburărilor revoluționare din Germania de după primul război mondial, cînd socialiștii și viitorii comuniști încercau să pună mîna pe putere prin mijloace politice și militare (ajungînd pînă la a instaura, pentru scurt timp o „republică sovietică” în Bavaria), M. W., cel mai reputat politolog din acea vreme, ține un discurs în fața studenților, foarte activi în acest mișcări sociale. Discursul conține, concis reprezentate, ideile de bază ale operei weberiene - definirea celor trei tipuri „pure” ale conducerii politice, descrierea celor două tipuri de etică politică, cea a convingerilor și cea a responsabilității etc - dar, în același timp, vrînd să servească drept ghid în viață celor care au intenția să de ocupe de politică, discursul conține și analize detaliate și imparțiale ale vieții politice din diferite timpuri și țări. Avînd dubla valoare de îndreptar pentru viitorii politicieni și de introducere în opera weberiană, scrierea de față este prima lucrarea a lui M. W. tradusă în limba română.

(5) Cuvînt înainte
Ideile scrierii de față au fost prezentate sub forma unei comunicări orale, în iarna revoluției din 1919, la inițiativa Uniunii studențești libere din Munchen, și poartă, de aceea, amprenta nemijlocită a cuvîntului rostit. Conferința, semeni Științei ca vocație, face parte din ciclul care a fost continuat de mai mulți oratori și care avea drept scop să slujească ca îndreptar , în diferite domenii de activitate bazate pe munca intelectuală, tinerilor de curînd demobilizați și profund marcați de experiența războiului și perioadei postbelice. Conferențiarul și-a completat expunerea ulterior, în vederea publicării, și ea a apărut în forma de față pentru prima oară în vara lui 1919.
Heidelberg, august 1926
Marianne Weber

coperta 4
„..statul este acea asociere umană care își arogă (cu succes) dreptul de a avea, în granițele unui anumit teritoriu...., monopolul asupra constrîngerii fizice legitime.”
„Instrumentul specific al constrîngerii legitime, aflat ca tare în mîinile grupărilor umane este ceea ce determină particularitățile tuturor problemelor etice ale politicii.”
„.... toate activitățile etic orientate pot fi puse sub semnul a două precepte fundamental diferite din punct de vedere etic și, indiscutabil, contrare: ele pot fi orientate după o <etică a convingerilor> sau după o <etică a responsabilității>.”