Cele mai mari secrete ale României. Adevăruri care ne-au fost ascunse de-a lungul anilor

”REALITATEA.NET”, București, 5 iunie 2015

Misterele originii monumentului de la Adamclisi. A fost construit de Traian sau de Burebista?
Cuget Liber 28 octombrie 2013

Proiectul ,,Severinul istoric’’: Acțiunea Conferința națională ,,Tradiții și obiceiuri ’’

      Se desfasoara in data de luni, 25.02.2013, ora 13¹⁰, in Amfiteatrul R. Schuman, Colegiul Naţional ,,Traian”, Drobeta Turnu Severin. Participarea la conferinta se face pe baza de confirmare de participare pana in data de 15.02.2013, la adresa de internet sau la prof.dr. N. Prună, Colegiul National ,,Traian’’.

      Participarea este gratuia si se face prin prezentarea unui obicei de catre un grup coordonat de persoana inscrisa la proiect sau un referat, maxim 1 pagina A4, ce va prezenta unul sau mai multe obiceiuri sau traditii. Se pot inscrie profesori, institutori, invatatori, educatori, elevi, etc. Pentru fiecare grup sau referat se aloca un timp de pana la 5 minute.

     Se pot elibera diplome de participare si se pot publica referatele in revistele de mai jos (contributie financiara). Va fi realizat un blog pentru acest eveniment. Pentru participanții din alte județe, diplomele vor fi trimise electronic, prin poștă sau se pot obține personal.

- Revistă de psihologie şi cultură şcolară (ISSN- 2066-3099)

- Cercul de istorie. Studii şi articole de istorie şi socio- umane (cu ISSN- 2066-4990)

- Cercul de română. Studii şi articole de limbă şi literatură. (cu ISSN- 2066-6342)

- Cercul de ştiinţe. Studii şi articole de fizică, chimie, biologie, matematică. (cu ISSN- 2066-5334)

Vă mulţumim,

Coordonator proiect: prof. dr. N. Prună

Revistă de psihologie şi cultură şcolară (ISSN- 2066-3099)

Articolele sunt din psihologie, proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15. 

Cercul de istorie. Studii şi articole de istorie şi socio- umane

 ( ISSN- 2066-4990)

Articolele sunt din istorie, sociologie, economie, filosofie, psihologie, etc.  proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini/ articol sau 4 pagini/ studiu, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15. 

Cercul de română. Studii şi articole de

limbă şi literatură. ( ISSN- 2066-6342)

Articolele sunt din literatura română şi universală, limbi moderne şi clasice, critică literară, proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini/ articol sau 4 pagini/ studiu, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15.

Cercul de ştiinţe. Studii şi articole de fizică, chimie, biologie, matematică. ( ISSN- 2066-5334)

Articolele sunt din fizică, chimie, biologie, matematică, astronomie, anatomie, zoologie, etc. proiecte didactice, teste de evaluare, sinteze pentru lectii, personalităţi şi instituţii şcolare, evenimente culturale, etc. in format A5, Times New Roman, caracter 12, 1 rând, maxim 2 pagini/ articol sau 4 pagini/ studiu, pe C.D. sau prin e-mail, până in data de 10 martie 2013, ora 15.

Se va achita doar costul unui exemplar (15 lei) sau se vor achizitiona 10 exemplare/ revistă la prețul de 8 lei/ buc. (puteți adăuga comision 20%) in momentul predării articolului. Pentru studii, ne contactati.

Contact:  prof. dr. Nicolae Prună, e-mail pruna_nicolae@yahoo.com,

                                                                tel. Vodafone: 0724-806902.

Realizam carti de specialitate sau monografii, reviste, ziare, etc. la care pot participa profesori, invatatori, educatori, institutori, elevi, etc.

Se poate comercializa de dumneavoastră această lucrare (preț 13 lei/ ex.), cu un comision de 20 %.

N. PRUNĂ, Sinteze şi teste pentru   clasa a XII-a,  bacalaureat 2013, Academia de poliţie, S.N.S.P.A. şi S.N.P.A.P.

Prezentare carte

 Lucrarea de faţă este o sinteză pentru examenele de istorie a românilor, bacalaureat 2013, Academia de poliţie, S.N.P.A.P. Ea conţine sinteze din cele 9 lecţii din programa de bacalaureat 2013/ Academia de poliţie. Sintezele sunt din cele 7 manuale pentru clasa a XII-a, prezentarea lor fiind sub formă de sinteze narative.

Sinteze şi teste pentru clasa a XII-a, bacalaureat 2013, Academia de poliţie, S.N.S.P.A. şi S.N.P.A.P. a ajuns la a treia ediţie, an de an a fost verificată fiecare ediţie şi perfecţionată prin verificarea la clasă pentru a obţine versiunea care să ajute elevii în obţinerea performanţei. Şi această ediţie conduce elevul spre a obţine nota maximă.

COMANDANŢI - MARCUS ULPIUS TRAIANUS (53-117)

Traianus - www.crystalinks.com

Marcus Ulpius Traianus s-a născut la 18 septembrie 53, în municipiul Italica din sudul Spaniei romane. Era fiul unui cetăţean roman cu acelaşi nume şi al unei localnice necunoscute. Traianus-tatăl a fost un strălucit militar, fapt pentru care a primit funcţia de consul şi apoi de guvernator al Siriei. 

1. Traianus ofiţer

Traianus-fiul şi-a început cariera militară cu gradul de tribun militar (71-81) sub comanda tatălui său. Deşi putea, conform legii, să activeze doar un singur an în armata, Traianus-fiul a servit ca ofiţer 10 ani în legiunile din Siria, în cadrul cărora a participat la campanii, manevre, construcţii de drumuri şi de fortificaţii. El s-a remarcat prin rezistenţă fizică, gândire şi acţiune rapidă, în confruntarea cu căldura şi pustietatea deşerturilor siriene, unde mergea pe jos alături de ostaşii săi. 

Columna lui Traian - www.art-zone.ro

Dionis Cassii, Romanorum historia - www.biblipolis.com

Chiar şi la bătrâneţe se va întrece cu cei militarii tineri la traversarea fluviului Eufrat (Irak) înot. Astfel explică istoricul român Dumitru Tudor (1908-1982) marea popularitate a lui Traian în rândurile armatei, instituţia pe care se baza puterea împăraţilor romani. În acest sens, istoricul roman Dio Cassius (155/163-229) ne descrie modul în care Traianus îşi exercita controlul asupra armatei: “Dacă era iubitor de războaie, se mulţumea cu victoria, cu umilirea duşmanului şi cu sporirea teritorială a statului roman; căci sub domnia lui nu s-a întâmplat, cum se face de obicei în asemenea împrejurări, ca soldaţii să se îngâmfeze şi să comită excese. Aşa de ferm domnea peste militari şi de aceea pe bună dreptate Decebal se temea de el”. Grija sa faţă de soldaţi s-a manifestat din plin în timpul bătăliei de la Tapae (101) din primul război dacic, când pierderile au fost atât de mari, încât chiar şi împăratul a trebuit să-şi rupă hainele pentru bandajarea răniţilor, aşa cum ne arată basoreliefurile de pe Columna (113) construită de el în Forul (107) din Roma ce-i poartă numele.

Provincia Germania Superior - fr.wikipedia.org

Din Siria a fost transferat pe frontiera germanică a fluviului Rhin, apoi a ocupat funcţii civile la Roma, de unde a fost trimis la comanda legiunii VII Gemina din Hispania, pentru ca ulterior sa primească functia de guvernator al provinciei natale. În anul 89 a zdrobit revolta lui Saturninus, guvernatorul Germaniei Superior, împăratul Domitian (81-96) răsplătindu-l ulterior cu funcţia de guvernator al respectivei provincii (96-97).

2. Traianus împărat

Pretorian - ro.wikipedia.org

Acolo l-a surprins vestea adoptării sale de către bătrânul şi bolnavul împărat Nerva (96-98), fapt care echivala cu desemnarea sa ca succesor. Un rol important în adopţie l-a jucat sfatul fostului consul Lucius Licinius Sura, hispanic şi el ca şi Traianus, căruia i-a devenit prieten şi consilier. Sura îl elogiase pe Traianus în faţa lui Nerva pentru victoriile împotriva germanilor, pentru care a şi primit titlul triunfal Germanicus. Sura considera că numai un militar cu caracterul şi experienta lui Traianus putea ţine sub control cohortele pretoriene (garda imperială din capitală), care îl regretau pe tiranicul Domiţian ce îi obişnuise cu daruri numeroase.

Limes Germanicus Superior - www.rabyshophistory.co.uk

Traianus nu a plecat spre Roma nici în momentul adopţiei şi nici la moartea lui Nerva la 27 ianuarie 98, datoria determinându-l să rămână încă un an la Rhin şi la Dunăre pentru a întări sistemele defensive (limes) ataşate acestor frontiere naturale care despărţeau imperiul de doi puternici inamici: germanii şi dacii. Cu această ocazie a pacificat populaţia germanică a suebilor. Totodată, el i-a chemat la Rhin pe principalii nemulţumiţi din cohortele pretoriene, pe care i-a judecat şi executat, după ce în perioada de adopţie zdrobise o revoltă pretoriană condusă de Casperius Aelianus (97). Acestea au fost printre puţinele condamnări la moarte pe care le-a pronunţat, care pot fi interpretate prin prisma întăririi disciplinei militare. Ca urmare, şi-a constituit o nouă gardă personală din soldaţi din provincii, iar şefului acesteia i-ar fi spus: “Să foloseşti spada ta pentru apărarea mea, dacă voi domni cu cinste; altfel, să o întrebuinţezi pentru pedepsirea mea”. Un istoric antic, la care face trimitere Dumitru Tudor, observa că Traian a fost printre puţinii împăraţi apăraţi de asasinate mai mult de dragostea publică şi mai puţin de garda sa.

Steagul Legiunii II Traiana - www.theflagfactory.com

Steagul Legiunii XXX Ulpia - www.theflagfactory.com

El a înfiinţat doua noi legiuni, II Traiana Fortis şi XXX Ulpia Victrix, numărul legiunilor ajungând astfel la 30, cel mai mare număr în perioada imperiului.
Traian a fost şi autorul unor foarte bune regulamente militare, care au stat la baza unor tratate militare scrise în secolele II si IV de către Hyginus şi respectiv Vogetius.
Dio Cassius ni-l prezintă pe Traian ca un ''...bărbat iubitor de război...'', care ”Cheltuia sume foarte mari pentru războaie... ''. 

Pe de altă parte, după victoriile în cele două sângeroase războaie cu dacii, 101-102 şi 105-106, a împărţit importante sume de bani populaţiei Romei din capturile de război: au revenit de cap de plebeu câte 500 şi respectiv 650 de dinari. La aceste daruri trebuie adăugate şi finanţarea celor 123 zile de sărbători după victoria finală împotriva regelui dac Decebal (87-106).

Bătălia de la Tapae pe Columna lui Traian - www.semperfidelis.ro

Bătălia de la Adamclisi pe Tropaeum Traiani - cosminstefanescu.wordpress.com

Tropaeum Traiani - www.visiteroumanie.com

În primul război cu dacii a mobilizat 14 legiuni şi alte unităţi auxiliare, însumând 150.000 de soldaţi. După victoria romană de la Tapae (munţii Banatului), dacii împreună cu aliaţii roxolani şi bastarni au lansat o diversiune în Moesia Inferior (Dobrogea), stopată de împărat iarna, prin victoria de la Adamclisi, unde a ridicat în 109 monumentul triumfal Tropaeum Traiani. După reluarea înaintării spre capitala dacilor, Sarmizegetusa, Decebal a acceptat o pace cu condiţii grele: demolarea cetăţilor, predarea dezertorilor romani, cedarea de teritorii în Banat, Oltenia şi Muntenia. Nerespectarea de către daci a condiţiilor păcii, l-a determinat să pregătească al doilea război cu aceştia, prin construcţia podului de la Drobeta de către arhitectul Apollodor din Damasc (Siria). După cucerirea Sarmizegetusei în 106 a transformat Dacia în provincie imperială şi a scris o istorie a războaielor dacice, care din păcate nu s-a transmis până în epoca modernă.
La ordinul său, guvernatorul Siriei, A. Cornelius Palma, a cucerit în 105 regatul nabateilor şi l-a transformat în provincia Arabia.

Dumitru Tudor, Traian împărat al Romei - www.okazii.ro

Războiul cu parţii (Iran) a fost motivat, în opinia lui Dumitru Tudor, de dorinţa lui Traianus de a trăi din nou viaţa de militar şi de mirajul Orientului care pusese stăpânire pe el din vremea tinereţii din Siria. Istoricul roman Ammianus Marcellinus (332-395) îl citează că spunea frecvent fraza: “Mă voi ţine de acest jurământ, aşa cum voi face din Dacia o provincia romană şi după cum voi trece Dunărea şi Eufratul (hotar al imperiului roman cu regatul parţilor - n. n.) pe poduri.’’ În momentul în care, victorios împotriva parţilor şi cuceritor al Armeniei (114), al Babilonului şi al capitalei parţilor, a ajuns la Golful Persic ar fi spus: “Dacă aş fi încă tânăr m-aş încumeta să o pornesc şi spre indieni”. Pe teritoriile cucerite a creat provinciile Mesopotamia şi Asiria. Această victorie i-a adus titlul triumfal Parthicus şi reabilitarea mândriei romane, grav afectată de înfrângerile din secolul I i. H. ale lui Crassus şi Marcus Antonius. Totuşi, răscoalele din Iudeea şi Egipt din 116 au subminat campania din Orient.
În cursul campaniilor imperiale a avut în subordine valoroşi comandanţi precum cavaleristul Lusius Quietus şi Q. Marcius Turbo.

Imperiul roman la moartea lui Traian - www.scoala10.ro

Ca un suprem omagiu pentru faptul că în timpul domniei sale imperiul a atins maxima putere şi întindere teritorială, cu 55 milioane de locuitori pe 3,3 milioane kmp, Senatul i-a conferit în 114 titlul de Optimus princeps (Cel mai bun dintre principi).

Starea sănătăţii sale era precară încă de la începutul campaniei împotriva parţilor, dar a rezistat pe front timp de patru ani (113-117) cu preţul agravării bolii. În cele din urmă s-a stins din viaţă la 13 august 117 în oraşul Selinus (Turcia), pe drumul de întoarcere spre Roma.

VIDEO: Castrul roman de la Drajna de Sus (Prahova), www.stirileploiesti.ro - 06/10/2011

VIDEO: O zi la Adamclisi, Observator / Antena 1, 5 iunie 2010
VIDEO: O lupoaică, două lupoaice, Focus / Prima TV, 4 septembrie 2010
VIDEO: The Dacians Wars on the Column of Trajan, You Tube - 30.12.2008

SURSE
1. Căzănişteanu C., Zodian V., Pandea A., Comandanţi militari. Dicţionar, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983, pp. 321-322.
2. Matei C. Horia, Civilizaţia lumii antice. Mic dicţionar biografic, Editura Eminescu, colecţia Clepsidra, cuvînt înainte de academician Emil Condurachi, Bucureşti, 1983, pp. 476-478.

3.Tudor Dumitru, Traian împărat al Romei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.

4.Tudor Dumitru (coordonator), Enciclopedia civilizaţiei romane, Editura stiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982, pp. 773-774.

5.De imperatoribus romanis: An Online Encyclopedia of Roman Rulers and Their Families, http://www.roman-emperors.org/trajan.htm

Istoricul zilei de 27 ianuarie („TELEGRAF” 1995)

Emilian Andrei, Vineri, 27 ianuarie 1995 (Gerar), „Telegraf”, Constanța, 27 ianuarie 1995

Clipa de meditație: „Să nu vă întoarceți spre idoli și să nu vă faceți dumnezei lumești” (vechiul Testament - Leviticul)

Calendar Creștin-Ortodox: Aducerea moaștelor sfîntului Ioan Gură de Aur
Calendar Romano-Catolic: Sfîntul Bretanian, episcop de Tomis; Sfînta Angela Merici, fecioară

98 - Tronul Imperiului Roman este ocupat de fiul adoptiv al împăratului Nerva, Ulpius Traian (m. 117)
1752 - Se naște, la Salzburg, compozitorul austriac W. A. Mozart (m. 1791)
1823 - Se naște, la Lilie, compozitorul francez Edouard Lale (m. 1892)
1878 - Artileria română de pe ambele maluri ale Dunării începe bombardarea cetății Vidin.
1901 - Moare, la Milano, compozitorul italian G. Verdi (n. 1813)
1945 - Armatele sovietice eliberează lagărul de la Auschwitz (Polonia), înființat în 1940.
1967 - Se adoptă, de către Adunarea Generală ONU, principiile care guvernează activitatea statelor în exploatarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești.
1973 - Se semnează, la Paris, Acordul privind încetarea războiului și restabilirea păcii în Vietnam.

Constanța în 1888 (ARGATU 1987)

 Calinic Argatu, Constanța acum o sută de ani, „Tomis”, Constanța, p. 10

În urmă cu aproape o sută de ani, respectiv în 1888, apărea la Roma cartea lui Bruno Amante, La Romania illustrata - Ricordi di viaggio, însumând 302 pagini și planșe conținînd reproduceri. eleganta tipăritură a ajuns îndată și la noi, de vreme ce în Biblioteca „Timotei Cipariu” din Blaj se afla un exemplar purtînd semnătura lui Victor Mihaly, episcop de Blaj, care menționează că l-a cumpărat în 1888 cu 4 florini.
Cartea, dedicată României, scrisă cu vie simpatie pentru poporul și pentru țara noastră, oferind foarte multe informații corecte, este puțin cunoscută. Este notoriu un fragment tradus în 1898 sub titlul Ovidiu în exil. Însă acest text reprezintă numai „partea” desprinsă de „întreg”. Numele lui Amante a intrat în sfera de interes a italienisticii noastre și Claudiu Iosipescu îl citează în lucrarea La stampa periodica romeno-italiana in Romania e in Italia, Roma, Instituto per l Europa Orientale, 1937 (p. 29, 119, 206, 207).
Amante a călătorit de mai multe ori în țara noastră în penultimul deceniu al secolului trecut. A ajuns, în 1884, până în Dobrogea. Amante dorea să identifice și locul în care a fost exilat Ovidiu. (...)
Impresiile lui Amante au o certă valoare de document.(...)
Menționînd că „Actuala Constanță (în turcește: Kustendge)” deriva dintr-o denominație antică, reinvestită de genovezi, Amante arată că acesta este: „Orașul principal al Dobrogei, care peste cîțiva ani va dobîndi o extraordinară însemnătate întrucît România intenționează să creeze aici un mare port și, pentru a înlesni comunicația între Dobrogea și Capitală, să construiască un măreț pod peste Dunăre, pod care se va număra printre cele mai mari din lume”.
Urmează impresii și date privind chipul orașului Constanța acum o sută de ani: „Constanța are străzi lungi și largi, de-a lungul lor răsar clădiri arătoase. Casele mai sărace au fost distruse cu desăvîrșire în războiul ruso-turc din 1878, iar altele, datorită restaurării lor de către particulari, tind să devină locuințe bogate și comode. Pe timp de vară, Constanța devine stațiune balneară la modă a românilor, este Livorno al lor, și, din acest motiv, îmbunătățirile edilitare sînt rapide și concludente. Prefectul Opreanu a deschis străzi noi, a aliniat altele, a construit pe malul mării minunatul bulevard Elisabeta, cu paviloane, scuare, bănci și a lăsat pretutindeni urmele unei înțelepte activități. În acești ultimi trei ani au fost contruite un splendid așezămînt balnear „La vii”, aflat la jumătate de km de Constanța, și aferentul drum de fier care duce pînă acolo. În 1888 trebuie să fie dată în folosință marea piață, destinată vitelor de export. Tîrgul acesta este amplasat deocamdată la Anadalchioi, motiv pentru care a fost construită până acolo o cale ferată. Denumirile vechi și rebarbative ale străzilor au fost înlocuite astfel încît să reflecte istoria națională și civilizația care au înflorit și s-au succedat aici. Străzile principale se numesc Strada Roma și Strada Traian; există apoi stradă Marc Aureliu, o Piața Italiei, o Strada Opreanu, botezată astfel în semn de omagiu față de ilustrul administrator care a cîrmuit remarcabil orașul. O societate engleză a ridicat, pe malul mării, într-unul din locurile cel mai frumoase, mărețul hotel Carol I, care a costat un milion și jumătate și care poate rivaliza cu cele mai bune hoteluri din marile orașe ale Europei, ca să nu mai vorbim de grandiosul hotel abia construit: Hotel du Danube. Chiar lângă el, în ziua de 30 August 1887, în Piața Independenței, a fost dezvelită o statuie a lui Ovidiu”.
Amante insită asupra toleranței religioase specifice românilor, menționînd că turcii din Constanța „posedă două geamii cu obișnuitele minarete și sînt tratați cu maximă bunăvoință de către români”, adăugînd că: „Există la Constanța chiar și ocapelă destinartă cultului celor trei sute de catolic car elouciesc aici, iar Statul, pe cheltuiala sa, a înălțat o măreață catedrală ortodoxă pentru care a cheltuit peste o jumătate de milion”.
(...)