Actorul Mircea Anca a murit la vârsta de 55 de ani (AGERPRES 28.11.2015)

Oana Ghiță & Mihai Simionescu, Actorul Mircea Anca a murit la vârsta de 55 de ani, „Agerpres”, București, 28 noiembrie 2015

https://www.agerpres.ro/cultura/2015/11/28/actorul-mircea-anca-a-murit-la-varsta-de-55-de-ani-19-20-53

Antologia revistei de cultură „Korunk” (1990-1992)

Kantor Lajos & Salat Levente (ed.), „Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk”, Cluj, 1994

6 Salat Levente - Cuvânt înainte (S. L. - 1957, redactor-șef Korunk)

13 Kantor Lajos - Erori istorice (Perspective) (K. L. - 1937, critic literar, redactor-șef Korunk)
19 Laszlooffy Aladar - Balada timpului pelegrin (poezie) (L. A. - 1937, poet, redactor Helikon/Cluj)
21 Leszek Kolakowski - Puterea informației (L. K. - 1927, filosof, profesor Chicago University)
28 Nadas Peter - Dialog despre jurnalism și literatură (N. P. - 1942, scriitor, Budapesta)
33 Kanyadi Sandor - Stampă (poezie) (K. S. - 1929, poet, Cluj)
34 Tar Sandor - Fabrica în care trăim. Istorie sentimentală (nuvele) (T. S. - 1941, prozator, Debrecen)
40 Andrei Pleșu - Unde au fost și unde sunt „călăreții spirituali” ai valurilor? (A. P. - 1948, istoric de artă, București)
47 Visky Andras - Blazonul meseriei mele (V. A. - 1957, poet, redactor Korunk)

50 Konrad Gyorgy - Însușirea de temut a viselor (K. G. - 1933, scriitor, vicepreședinte PEN Club International, Budapesta)
55 Adrian Marino - Europa. O idee în expansiune (A. M. - 1921, istoric literar, Cluj)
60 Guy Heraud -  Europa națiunilor, Europa regiunilor (G. H. - politolog, Franța)
71 Kosary Domokos - Națiunile mici în Europa (K. D. - 1913, istoric, președinte Academia Ungară)
77 Jako Zsigmond - Despre politica socială transilvană a regelui Matei Corvin (1962, istoric, redactor Korunk)

85 R. Varkonyi Agnes - Transilvania și echilibrul puterilor europene (R. V. A. - 1928, profesor universitar, Budapesta)
95 Camil Mureșan - Problema minorităților pe meridiane îndepărtate (C. M. - 1928, istoric, profesor Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)

METAMORFOZAREA CONȘTIINȚEI TRANSILVANE

103 Benko Samu - Culturi naționale tolerante (B. S. - 1928, istoric, academician, Cluj)
110 Tokes Laszlo - A fi maghiar ardelean (T. L. - 1952, episcop reformat, președinte onorific UDMR, Oradea)
112 Szocs Geza - Construirea unei case comune sau scheletul din dulap (S. G. - 1953, poet, Cluj)
114 Pierre Bourdieu - Rolul purtătorului de cuvânt și abuzul de putere (P. B. - 1930, arheolog, profesor College de France, Paris)
121 Goncz Arpad - Aventura existenței șefului de stat (G. A. - 1922, scriitor, președintele Republicii Ungare)
125 Salat Levente - Autonomia intelectuală, precum o permanentă căutare 
129 Meszolly Miklos - Zambila din Wimbledon (proză) (M. M. - 1921, scriitor, Budapesta)
139 Gall Erno - Dubla minoritate (G. E. - 1917, filosof, profesor universitar, Cluj)
152 Bajor Andor - Nu-i înțeleg pe kurzi (proză) (B. A. - 1927-1992, scriitor, Cluj)

153 Vargha Jeno-Laszlo - Ura noastră cea de toate zilele (V. J. L. - 1954, psiholog, lector universitar, Cluj)

158 Balassa Peter - Dragostea urii (B. P. 1947, estetician, profesor universitar, Budapesta)

106 Marko Bela - Pisica transilvană (M. B: - 1951, redactor-șef Lato, președinte UDMR, Târgu Mureș)

108 Schopflin Gyorgy - Patimile căutării identității politice (S. G - 1939, politolog, profesor London School of Economics)

SĂ VORBIM DESPRE URĂ
161 Balint Tibor - Pâine și piatră (B. T. - 1932, scriitor, Cluj)
162 Balla Zsofia - Imposibilitatea răspunsului (B. Z. - 1949, poet, Cluj)
165 Cs. Gyimesi Eva - Incapacitatea de a urî (1945, istoric literar, profesor Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)
166 Kertesz Imre - Acest pluton de execuție mereu la datorie (K. I. - 1929, scriitor, traducător, Budapesta)
168 Kiraly Laszlo - Secolul furtului nerușinat (K. L. - 1943, poet, redactor Helikon/Cluj)

169 Koloszvari Papp Laszlo - În copac, maimuță electronică! (K. P. L. - 1940, scriitor, traducător, Budapesta)
171 Laszloffy Aladar - Slujbașul Adolf Visarionovici 
172 Marko Bella - Cauze suprimabile
173 Mozes Attila - Doar să ne suportăm reciproc (M. A. - 1952, scriitor, redactor Helikon/Cluj)
175 Nadas Peter - Ocolirea urii
176 Visky Andras - Să vorbim despre dragoste
177 Zalan Tibor - Tristețea omului (Z. T. - 1954, scriitor, Budapesta)

181 Tanczos Vilmos - A emigrat bezmetic.. în Ungaria (T. V. - folclorist, Cluj)
193 Borsi-Kalman Bela - Alternativele gândirii politice românești în anii 50-60-70 ai secolului trecut (B. K. B. - 1948, istoric, Budapesta)
203 Kereskenyi Sandor - Voința comună în cultura politică românească (K. S. -  redactor Korunk/Cluj)
209 Mircea Iorgulescu - Dincolo și dincoace de Caragiale (M. I. - 1943, critic literar, Paris)
211 Kurt Wolflin - Lațurile au fost întinse (poezie) (K. W. - poet, Austria)
212 Szilagyi N. Sandor - Mozaic bucureștean (S. N. S. - 1948, lingvist, profesor Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)
220 Pomogats Bela - Szabo Zoltan despre Balcani (P. B. - 1934, istoric literar, Budapesta)
224 Mircea Dinescu - Konya Sandor - Unde este poarta Balcanilor? (M. D. -1950, poet, București; K. S. - 1948, deputat, Cluj)
230 Szasz Janos - În culisele presei bucureștene (S. J. - 1927, scriitor, București)
235 Kantor Lajos - Presa sub presiune 
239 Varady Szabolcs - Aventuri (poezie) (V. S. - 1943, poet, traducător, Budapesta)
240 Hatar Gyozo - Trup bătrân (poezie) (H. G. - 1914, scriitor, Londra)
241 Kisgyorgy Reka - În căutarea locului final (proză) (K. R. - 1967, scriitor, Cluj)
243 Berczes Laszlo - Prin oglindă (B. L. - 1957, critic de teatru, Budapesta)
251 Ronai Istvan - Ultimii patruzeci și patru din cei două sute de ani (R. I. - 1940, critic de muzică, Cluj)

CONDEI
254 Fejto Ferenc - Cluj sau Strasbourg (F. F. - 1909, istoric, Paris)
255 Szilagyi Julia - Europa mea (S. J. - 1936, critic literar, Cluj)
256 Laszlo Ferenc - Spre Paneuropa (L. F. - 1937, muzicolog, profesor Institutul de Muzică Cluj)
258 Esterhazy Peter - Viața de necâștigat (E. P. - 1950, scriitor, Budapesta)
260 Josza T. Istvan - Cetatea (J. T. I. - 1964, redactor Korunk/Cluj)

PANORAMA
262 Lengyel Laszlo - Noua Europă - văzută prin prisma maghiarilor (L. L. - 1950, economist, politolog, Budapesta)
273 Biro Gaspar - Minoritățile și drepturile colective (B. G. - 1951, jurist, Budapesta)
278 Schlett Istvan - Instituțiile autonomiei minorităților (S. I. - 1939, politolog, profesor universitar, Budapesta)
282 Salat Levente - Pistele constrângerii intelectualității în societățile postcomuniste

AGORA

286 Cseke Peter - Vor rămâne stigmatizați (C. P. - 1945, secretar general Korunk, lector Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)

297 Tofalvi Zoltan - Emigranți, pribegi, coloniști (T. Z. - 1944, reporter, Târgu Mureș)

304 Vasas Samu - Problemele sociale ale unei colonii de țigani (V. S. 1927, profesor, Huedin)

REFLEXII ISTORICE

309 Fugedi Erik - Despre Mathias Rex - la comemorare a 500 de ani de la moarte (F. E. - 1916, istoric, Budapesta)

316 Kiss Andrass - Moștenirea instituțională (K. A. - 1922, istoric, Cluj)

322 Sebestyen Mihaly - De la înrădăcinare la emancipare (S. M. - 1947, istoric, bibliotecar, Cluj)

328 Kiss Andras - Izvoare și date în sec. al XVI lea - XIX lea privind istoria țiganilor clujeni

DOCUMENT

336 Egyed Akos - Autonomie secuiască în 1931 (E. A. - 1928, istoric, academician, Cluj)

337 Paal Arpad - Lege cu privire la autoguvernarea culturală a comunității secuilor. Bazată pe articolul 1 din pactul internațional încheiat la Paris la 19 decembrie 1919 (P. A. - 1880-1944, publicist, jurist)

RECENZII

350 Csutak Judit - Monolog(uri) durabil(e) (C. J. - 1953, profesor, Miercurea Ciuc)

354 Jako Clara - Despre cercetările noastre asupra istoriei intelectualității (J. C. -1962, istoric, redactor Korunk)

358 Varga Gabor - „Sărbătoarea încetează la gardurile noastre de oase?” (V. G. - 1948, inginer, dramaturg, Oradea)

366 Kovacs Kiss Gyorgy - D ou parlez-vous? (K. K. G. - 1960, istoric, redactor Korunk)

369 Konya Sandor - Câte eseuri se pot scrie despre libertate? 

370 Josza T. Istvan - Povara căutării sintezei

KORUNK 1990-1992

375 Cuprins integral

Discurs istoric și ego-istorie (ZUB 2006)

 Alexandru Zub, Discurs istoric și ego-istorie. Cu răspunsul academicianului Camil Mureșanu, Editura Academiei Române, București, 27 ianuarie 2006, 31 p. 

academician Alexandru Zub, Discurs istoric și ego-istorie, Discurs rostit la 27 ianuarie 2006 în ședință publică, p. 5-34

6 Dimensiunea filosofică a istoriei

8 Istoricul și durata

11 Istoria mereu nouă

13 Memorie și peisaj istoriografic

18 Încercări de ego-istorie

23 Sugestii, perspective

25 academician Camil Mureșan, Cuvânt de răspuns

Revista „Familia” noiembrie 1998

 „Familia”, Oradea, seria V, anul 34 (134), noiembrie 1998, nr. 11 (397)

Editorial
5 Traian Ștef, Despre civilizația legii

Asterisc
8 Gheorghe Grigurcu, Fișele unui memorialist (V)

Sertarele exilului
14 Norman Manea, Tăcerea blocului răsăritean

Cronică literară
17 Ioana Moldovan, Arta „fragmentului” liric (Viorel Mureșan)
19 Ion Simuț, Un realism decepționist (Cătălin Țîrlea)
23 Doina Curticăpeanu, Regia imaginii speculare (Corina Ciocîrlie)
26 Alexandra Dumitrescu, Schizoid Ocean (Ruxandra Cesereanu)

Colocviul revistei Familia - Criza romanului? (II)
30 Ovidiu Pecican
33 Florin Șlapac
34 Petru Cimpoeșu
37 Ioan Buduca
38 Tudorel Urian
41 Ion Bogdan Lefter

45 Simona Grazia Dima, Poeme

Criterion
47 Ștefan Borbely, Recitind Minima Moralia

55 Ana Stan Popescu, Poeme

Cronica ideii
56 Dorin Ștefănescu, Experiența integrală (H. Bergson)

60 Toma Grigorie, Poeme

Historia
64 Mircea Popa, Școlile din Beiuș

68 Ioan Coman, Poeme

Parada semnelor de întrebare
Dumitru Chirilă, Monica Săvulescu Voudouris despre țară și exil

78 Eugen Evu, Poeme

Remember
Mircea Morariu, Vlad Georgescu

82 Leonid Martinov, Poeme (traducere Alexandru Pintescu)

Arte
89 Ilie Beca, Confesiuni plastice
Cronică de teatru
90 Dumitru Chirilă, Priveghi la moartea iluziilor
Cartea de teatru
92 Mircea Morariu, Teatru V de Eugene Ionescu

95 Dagny Marinescu, Corespondență din Germania

97 La primire

102 Notes

„Un crez de-o viață” (MOCANU 1996)

 Virgil Mocanu, Cartea de reportaj. Un crez de-o viață, „Tomis”, Constanța, aprilie 1996

Din câte cunosc, nici un condeier de la Pontul Euxin nu a tratat vreodată un subiect de o asemenea factură - original, incitant și unic - viața unei femei a cărei devoratoare pasiune a reprezentat-o marinăria.

Rodica Simionescu a descoperit, grație flerului de gazetar cu experiență, un filon rar, o pepită cu un număr greu de carate, pe care a exploatat-o cu meticulozitate și pricepere, în cartea de reportaj intitulată Angela Lefterescu, un căpitan de cursă lungă (Călărași, Editura Alas, 1995). Cu un an în urmă, autoarea a avut șansa de a o cunoaște pe Angela Lefterescu, căpitan de remorcher maritim, de supertraulere și a altor nave de pescuit oceanic, îmbarcată la 6 februarie 1982, în calitate de comandant pe nava „TW Ceahlău”. De la această ființă sensibilă, delicată, de o probitate morală și o competență profesionale incontestabile, Rodica Simionescu a aflat că „viața ei, casa ei, a fost Marea... Tot ce a trăit, ce s-a petrecut până în ziua când a urcat pe vapor, a rămas în urmă, de parcă ar fi fost vorba de o altă persoană”. Magia mării s-a exercitat asupră-i încă din copilărie, când petrecându-și verile la Eforie, a fost cucerită de farmecul peisajului și fascinată, la Balcic, de plimbările în larg cu barca, ale cărei pânze o fac să vibreze sincer.

Pe vasul „Steaua Română” a comandantului Nicolae Diaconescu îi este stârnit interesul pentru alcătuirea și modul de propulsie al unei nave, ceea ce o determină să înceapă a citi cărți despre vapoare și a învăța limbi străine. 

Renunțând la examenul de admitere la Facultatea de Medicină, după promovarea cu brio (a III a din 540 de candidați), la Suceava, a bacalaureatului, Demonul Mării o îndreaptă către Direcția Marinei Comerciale, unde e angajată ca ofițer-asistent pe una din navele acestei flote.

A trecut la comandă învățând timona, iar în 1946 a ajuns șef de echipaj pe nava „Filimon Sârbu”, unde, dându-și examenul de ofițer III maritim, devine căpitan secund. Pe o altă navă, „Octombrie Roșu”, îl cunoaște pe Mihai Lefterescu, inginer specialist în pescuit oceanic. După o scurtă idilă, se căsătorește cu acesta, abstrăgându-se o vreme chemării tainice a mării. Revelându-i-se infidelitatea tovarășului de viață, îl părăsește, revenind, ca urmare a insistențelor căpitanului de cursă lungă Petre Mureșan, la dragostea dintâia. La Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea își susține examenul pentru brevetul de căpitan de remorcher maritim, moment echivalent - cum afirmă R. S. - cu „o pagină unică în istoria navigației românești”. De ce? Pentru că nici o femeie nu mai realizase o asemenea performanță. Predecesoarea ei, Irina Constantin Vlassopol fusese doar ofițer-asistent pe vasul soțului ei, comandantul Spiridon Vlassopol. Visul devine realitate la 21 iulie 1971, când, după două voiaje întinse (Cap May - SUA și Africa de Sud) la bordul unei nave de pescuit maritim, intră în posesia brevetului de comandant de navă, fiind prima femeie comandant de navă în Marina Română.

R. S. impresionează prin documentarea minuțioasă pe care o întreprinde cu răbdarea și tactul unui orfevrier. Ea izbutește să refacă în pagini relevante traiectul luminos, pilduitor al destinului unui personaj de excepție.

Carte are valențele unui bildungsroman și trăsăturile unui memorial de călătorie pe mările și oceanele lumii. Spiritul de observați al eroinei, dublat de o prodigioasă memorie afectivă, proiectează în ochii cititorului peisaje terestre și peisaje marine notabile prin prospețimea și vigoarea percepției, dar și prin savoarea inefabilă a înregistrării și redării lor de către autoare. Ne referim la țărmul sud-african, la tabloul vast al joncțiunii Oceanelor Atlantic și Indian, detectabil la Cape Town, ca și la imaginea muntelui Masă retezat parcă de o mână hărăzită să făptuiască lucruri nemaivăzute și nemaiauzite. Pe fondul străbaterii spațiile marine și oceanice, sunt brodate descrieri de obiceiuri și tradiții cum este botezul la trecerea Ecuatorului ori relatarea unor întâmplări senzaționale, de felul aceleia ce nuanțează inteligența unor mamifere marine precum delfinii, care, pentru a salva o femeie prăbușită peste bord de sălbăticia devoratoare a rechinilor, fac un adevărat „scut” în jurul unui confrate pe spinarea căruia tronează triumfător imprudenta Afrodită.

„În vâltoarea vremurilor” (MUSTAȚĂ 1988)

 Constantin Mustață, În vâltoarea vremurilor. Rememorări, confesiuni, atitudini, Ed. Militară, București, 1988

5 Constantin Mustață, Confesiune

15 acad. Ștefan Pascu, Românii au rămas ce au fost

53 dr. Gheorghe Mureșan, Rememorări din anii unui secol trăit la cea mai mare intensitate

69 dr. Ioan Quai, Și eu am fost în Sala Unirii...

76 dr. Eugen Cucerzan, Atunci, la 1848, în Transilvania

81 Radu Nicodim, Târnăveni, noiembrie 1918: un episod premergător Unirii

86 Romulus Stanca, Primul și ultimul interviu 

91 prof. univ. emerit ing. Alexandru Domșa, Îndrumătorul Politehnicii din Cluj

104 prof. dr. docent Crișan Mircioiu, Culegând viață din viață...

129 Aurel Ciupe, Un iederman care a nemurit

155 dr. Dumitru Braharu, Inscripții pentru Templul Istoriei

168 prof. emerit dr. Tiberiu Morariu, Din Salva la Strasbourg, via Sorbona!

179 Ion Vlaicu, Vremea când zbura „Vulturul Ardealului”...

202 Vasile Petean, Tulburătoarea lecție a Moiseiului

209 Bat inimi la Șutu, în Transilvania

224 prof. univ. dr. Raoul Șorban, Adevăruri ce trebuie știute!

264 acad. D. D. Roșca, În căsuța mea de la Săliște mă simt fericit!

282 acad. Virgil Vătășianu, O viață în slujba artei românești

293 prof. dr. docent Ioan Goia, Am încercat și eu să-mi fac datoria de român, așa cum m-a îndemnat 

conștiința

299 dr. Dominic Stanca, Drumuri spre legendă

„Hrană pentru șase miliarde” (CLUBUL DE LA ROMA 19830

Eugen Buciuman (ed.), Hrană pentru șase miliarde, Conferință a Clubului de la Roma septembrie 1983, Ed. Politică/Idei Contemporane, București, 1986 

5 prof. Tiberiu Mureșan & dr. Eugen Buciuman, Alimentația omenirii, problemă globală

19 Edouard Saouma (Director FAO), Prefață

23 Aurelio Pecei (primul președinte al Clubului de la Roma), Înțelepciunea epocii noastre

30 Janos Szentagothai (Ungaria), Noi priorități, noi valori

33 prof. dr. Todor Popov, (Bulgaria) Conținutul problemei globale a alimentației

47 acad. J. M. Gvișiani (URSS), Elemente ale strategiei de dezvoltare pe termen lung

59 Miguel Urrutia (prorector, Univ. ONU Tokyo), Politicile agricole naționale și foamea pe glob

77 dr. Eugen Buciuman (dir. adj. Centru de organizare și calcul al MIAPA), Pentru o economie alimentară și politic alimentare adecvate nevoilor populației

88 Mihajlo Mesarovic, Sărăcia globală: costul inacțiunii

95 Mohamed Kassas (Egipt), Biosfera globului: conservare pentru supraviețuire

108 Hartmut Bossel (RFG), Agricultura sustenabilă. Un proiect al INRIC

126 Jose Luis Pardos (Spania), De la cooperare la „participare la dezvoltare” în anii 80

132 Gunter A. Pauli (Danemarca), Piața alimentară: rolul central al valorii adăugate

135 Gabriel O. Martinez (Argentina), Participarea țărilor în curs de dezvoltare la eforturile alimentare colective

151 Romesh Thapar (India), Scenarii alimentare

156 prof. Tiberiu Mureșan (preș. Acad. de șt. Agricole și Silvice), Știința- factor decisiv al creșterii producției alimentare

167 Takahiko Haseyama (Japonia), Creșterea și stabilitatea producției alimentare pînă în anul 2000

175 Alberto Valdes (SUA), Situația alimentației în America Latină și perspectivele ei în contextul global

190 dr. Khalid Tahsin Ali (Kuweit), Situația din lumea arabă

198 Rene Lenoir (Franța), Lumea a treia se poate hrăni singură

210 Bertrand Schneider (Franța), Satele lumii a treia - centru al politicii de dezvoltare

214 Ferdinando Salleo (Italia), O inițiativă italienească pentru Sahel

218 Cu coșul de pîine gol? Proiectul „Cornul abundenței”

235 dr. Edward Passerini (SUA), Limitele producției alimentare a SUA

242 Jeno Vancsa (Ungaria), Resurse pentru dezvoltarea agriculturii

249 prof. dr. G. von Kortzfleisch (RFG) & dr. Y. Diarra & dr. G. P. Gupta, Efectele socioeconomice ale investițiilor în irigații pentru independența alimentară în țările în curs de dezvoltare

258 dr. Edward Passerini, Hrană de la arbori

262 dr. Hugo Thiemann (Elveția), Imbold pentru hrană mai multă și mai bună bazată pe leguminoase

267 Ferdnando de Elzaburu (Spania), Societatea informațională

270 Fermin A. Bernasconi (Italia), Informatica: o necesitate

274 Thomas Ronald Ide (Canada), Informatica și agricultura

Anexe

289 FAO, Situația alimenatră mondială și soluții

311 FAO, Declarația de la Roma cu privire la foame (16 oct. 1982)

316 Comitetul pentru securitate alimentară mondială, Raport cu privire la securitatea alimentară mondială (Roma, 13-20 apr. 1983)

330 Conferința Clubului de la Roma „Hrană pentru șase miliarde”, Concluzii (27-30 sep. 1983)

337 Lista autorilor