Revista „Familia” noiembrie 1998

 „Familia”, Oradea, seria V, anul 34 (134), noiembrie 1998, nr. 11 (397)

Editorial
5 Traian Ștef, Despre civilizația legii

Asterisc
8 Gheorghe Grigurcu, Fișele unui memorialist (V)

Sertarele exilului
14 Norman Manea, Tăcerea blocului răsăritean

Cronică literară
17 Ioana Moldovan, Arta „fragmentului” liric (Viorel Mureșan)
19 Ion Simuț, Un realism decepționist (Cătălin Țîrlea)
23 Doina Curticăpeanu, Regia imaginii speculare (Corina Ciocîrlie)
26 Alexandra Dumitrescu, Schizoid Ocean (Ruxandra Cesereanu)

Colocviul revistei Familia - Criza romanului? (II)
30 Ovidiu Pecican
33 Florin Șlapac
34 Petru Cimpoeșu
37 Ioan Buduca
38 Tudorel Urian
41 Ion Bogdan Lefter

45 Simona Grazia Dima, Poeme

Criterion
47 Ștefan Borbely, Recitind Minima Moralia

55 Ana Stan Popescu, Poeme

Cronica ideii
56 Dorin Ștefănescu, Experiența integrală (H. Bergson)

60 Toma Grigorie, Poeme

Historia
64 Mircea Popa, Școlile din Beiuș

68 Ioan Coman, Poeme

Parada semnelor de întrebare
Dumitru Chirilă, Monica Săvulescu Voudouris despre țară și exil

78 Eugen Evu, Poeme

Remember
Mircea Morariu, Vlad Georgescu

82 Leonid Martinov, Poeme (traducere Alexandru Pintescu)

Arte
89 Ilie Beca, Confesiuni plastice
Cronică de teatru
90 Dumitru Chirilă, Priveghi la moartea iluziilor
Cartea de teatru
92 Mircea Morariu, Teatru V de Eugene Ionescu

95 Dagny Marinescu, Corespondență din Germania

97 La primire

102 Notes

„Tineri creatori” (RUSU 1998)

 Simona Rusu, Tineri creatori, „Tomis”, Constanța, ian. 1998

Sărbătorile de iarnă, atât de mult așteptate mai ales de copii, ne-au oferit un eveniment deosebit organizarea unei ample expoziții de pictură și grafică la Muzeul de Artă. Protagoniști? Cei mai talentați elevi ai Liceului de Artă Constanța.

Deși trecute prin mai multe selecții, lucrările s-a dovedit prea numeroase pentru sălile puse la dispoziție, astfel că din cele aproape o sută, doar jumătate au putut fi expuse.

Explozie de lumină și culoare, de rafinate compoziții cromatice, de subtile transparente, de tandre tratări ale subiectului, de ingenioase viziuni personale, expoziția se remarcă printr-o maturitate și stăpânire a mijloacelor plastice de expresie comune tuturor expozanților.

Născută din dorința de a stimula copii dotați, expoziția dovedește o dată în plus inepuizabilele resurse de a genera frumosul autentic ale tinerilor creatori, unii dintre ei, poate, viitoare nume ale plasticii românești. Nou înființata Fundația Culturală Sorin Calafus a achiziționat 11 lucrări. Ele poartă semnătura elevilor: Andreea Aron, Mihaela Dima, Tudor Mirescu, Alexandru Moroșan, Elena Nedelcu, Aniela Ovadiuc, Alexandra Păvăloiu, Alexandra Radu, Alexandru Sârbu, Adrian Șerbănescu, Mihai Titoiu.

Sperăm ca astfel de manifestări să devină din ce în ce mai frecvente, constituind o modalitate de emulație pentru elevi, un prilej de bucurie sufletească pentru dascăli și publicul vizitator, dar și o ocazie pentru iubitorii de artă adevărată de a răsplăti și încuraja aceste tinere talente prin achiziționarea unor lucrări cu care să-și înnobileze spațiile în care trăiesc. Și mai presus de toate pentru ce înseamnă legătura vie a acestor creatori cu valorile autentice ale artei românești adăpostite de Muzeul de Artă Constanța, al cărui gir este pentru ei o afirmare.

„Salonul de iarnă” (Ș. E. VALET 1997)

 Ș. E. VALET, Salonul de iarnă, „Tomis”, Constanța, martie 1997

În plină lună a lui Făurar, galeriile „Amfora” au găzduit „Salonul de iarnă” - tradiționalul raport de activitate anuală, individuală și colectivă - și Asociației artiștilor plastici neprofesioniști „Amfora”, pe anul trecut. Parafrazându-l pe Corneliu Baba, putem spune că un salon de iarnă nu trebuie să scuture peste privitor excedente de zăpadă, dar se poate constitui într-un reper al activității artistului plastic, un revelator al căilor de exprimare străbătute de fiecare, o cronică a nivelului mai înalt ori nu atins de plastician în lungul drumului individual prin realitatea transpusă artistic în grafică, ulei, măști, ceramică și sculptură, machete. Translând, ca toate cele în această perioadă, de la amatorism la neprofesionism, termenul poate fi discutat prin prisma celor spuse de Ion Frunzetti, precum „că istoria adevărată a artei universale este cea a artei de amatori, în sensul mare al cuvântului - de iubitori - în vreme ce doar coregrafia moartă a activităților artistice, naționale ori particulare, ce n-au tins ori n-au ajuns să capete valoare universală, se ocupă de obicei de totalitatea profesioniștilor „cu patalama” al acesteia și nu doar de aceia care s-au păstrat amatori - adică îndrăgitori - până la capăt”.

Îmbogățindu-se structural cu studenți ai Universității „Spiru Haret” și elevi ori absolvenți ai Școlii de Arte, membrii Asociației „Amfora” și-au îndoit efortul personal și colectiv de ridicare a ștachetei, impresia privitorului fiind că acest salon este mult mai unitar în plan formal și calitativ decât precedentele. Vernisând evenimentul, dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța,  observa efortul artiștilor de clarificare a demersului plastic, de depășire a greutăților tehnice ale limbajului, e îmbogățire a mijloacelor de expresie plastică. În plan conceptual, depășirea exprimărilor „fotografice” este de dorit, excursul artiștilor îndreptându-se cu precădere spre găsirea metaforei proprii prin care să comunice emoția, starea, sentimentul.

Cu toată foarte bogata participare - expunând peste patruzeci de plasticieni - cel mai relevant aspect ce-i apare privitorului este gradul de utilitate stilistică al expoziției, gândul ducând spre manifestare de grup. Etalează lucrări în ulei Costin Antonescu, Gh. Caraiman, Nicolae Crăcan, Gh. Dragomir, Ecaterina Hălmăgeanu, Doina Misian, Aurel Parasca, Maricica Petrov, Costin Petrescu, Traian Pihion, Ion Popescu, Gabriel Stratulat, Paul Teodorescu, Viorel Ungureanu ș. a. Grafica, expusă în galeria „Amforeta”, este onorată de Eugenia Coman, Gabriela Dima, Maria Goșoiu, Daiana Matieș, Jeni Mazilu, C. D. Mazilu, Tita Pletea, Constantin Toma, Sorana Văsoiu ș. a. V. Ungureanu expune și măști, Veniamin Mârza - ceramică și sculptură mică, C. Antonescu - machete analitice ale locuirii tradiționale dobrogene. 

Într-o viitoare cronică a Asociației „Amfora” - aflată pe locul doi într-un top național al artiștilor neprofesioniști - actualul Salon de iarnă se constituie într-un moment de revelație plastică și într-un punct de răscruce organizatorică.

„Grafică” („TOMIS” 1995)

 G. D., Simeză. Grafică, „Tomis”, noiembrie 1995

În prima jumătatea a lunii octombrie, Galeriile „Amfora” au găzduit o expoziție de excepție. Este vorba de expoziția de grafică „Atelier 5 `95”, semnată de Jeni Mazilu, Gabriela Dima, Anca Donici, Daiana Matieș și Doina Misian.

Vernisajul a fost întâmpinat cu interes de publicul iubitor de artă, făcându-se remarcată prezența în număr mare a reprezentanților mass-media.

Cele cinci artiste sunt absolvente ale Școlii de Artă din Constanța, promoția 1994,  în clasele profesorilor Constantin Papadopol, Gheorghe Caruțiu, Vladimir Hagiu și se află la cea de a doua manifestare.

Expoziția respiră feminitate și echilibru și se dorește a fi un dialog intim și cald cu realitatea. Depășind faza ezitărilor de început, autoarele dovedesc siguranță tehnică, personalitate și un stil deja conturat, dar, mai ales, acuratețe și îndrăzneală cromatică. Nici nu ne miră pentru că Șoala de Artă a dat în ultimul timp nenumărate talente.

Expoziția cuprinde gravuri și lucrări în creion, peniță, cărbune, ceracolor, cărbune, tuș, acuarelă, tempera sau guașă. Deosebită a fost și ideea de a expune și lucrări de atelier, diferite studii, unele realizate chiar în orele de practică la Școala de Artă.

„Periscop” (ROȘCA 1995)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1995

*

La „Casa Presei Libere” din București, directori și redactori șefi de al majoritatea publicațiilor centrale și locale, posturi de radio și tv, agenții de presă, organizații profesionale și sindicate ale jurnaliștilor și editorilor de presă au hotărât constituirea unui organism reprezentativ și unanim recunoscut, care să fie partenerul de dialog unic cu Puterea. Acest organism va avea menirea de a apăra interesele profesionale, juridice și economice ale presei în raport cu marile dificultăți cu care se confruntă: monopolul hârtiei, difuzare, fiscalitate etc. De la Constanța, semnatarii comunicatului de constituire, doar Arcadie Strahilevici de la „Cuget Liber”. Să fie într-un ceas bun!

*

Deși de profesie asistent medical, Ilie Popescu din Constanța este posesorul unei impresionante sculpturi realizate în piatră de un autor mai puțin cunoscut prin sălile de expoziție: Marea Neagră! Ineditele opere de artă pot face cu prisosință obiectul unei expoziții: dar cine-l ajută pe Ilie Popescu?

*

La Teatrul Dramatic din Constanța o nouă premieră: excelenta piesă a lui Miguel Mihura „Trei jobene”, în regia artistică a lui Andrei Mihalache. În distribuție: Nina Udrescu, Diana Cheregi, Vasile Cojocaru, Titus Gurgulescu, Emil Bârlădeanu și alții. Vom reveni în numărul viitor cu o amplă cronică.

*

Cercul Militar Constanța a găzduit expoziția de pictură „Femeia și marea”, care a reunit lucrări semnate de Rodica Mazilu, Gabriela Dima, Anca Donici, Jeni Mazilu și Sonia Machei. Despre lucrările expuse și despre autoare a vorbit Valentin Donici.

*

Au apărut primele trei numere ale unei noi publicații școlari: „Zări albastre”, editată de Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Beneficiind de tehnoredactare computerizată computerizată, de condiții grafice excelente, noua revistă este rodul pasiunii unui grup de adolescenți de profesorul Florin Pietreanu. Succes și zbor înalt spre... zări albastre!

*

Elevii școlii nr. 16 din Constanța sunt autorii unei admirabile expoziții de colaje grafică, intitulată cum nu se poate mai potrivit „Atitudini”. Reunind peste 300 de lucrări, inspirat alese de profesorul Adrian Drăguț, expoziția a fost găzduit de Muzeul Marinei Române.

*

Asociația Filatelică „Tomis” din Constanța a editat cel de-al treilea număr al revistei „Magazin Filatelic”, care se remarcă prin valoarea deosebită a colaborărilor incluse în sumar, prin diversitatea problematicii specifice puse în sumar. Reținem editorialul „Ce ne dorim în 1995”, semnat de Simion Tavitian, redactor șef, „Levantul filatelic”, de Valentin Avramescu, corespondența din Germania, de la dr. Liviu N. Cristea, „Moneda română” de  Gheorghe Moldoveanu.

*

Dovedind că este la curent cu ce se mai întâmplă prin țară, neînfricatul revoluționar local Lazăr Cercel a creat mare supărare forțelor de ordine și locatarilor din imobilul situat pe bulevardul Tomis, la parterul căruia a fost înființat „Clubul 22”. După explozia bombei de la Suceava, după alarmele false de la Otopeni și Iași, hazliul nostru luptător, aflat în conflict cu aripa Metin Cerchez și amenințat cu evacuarea forțată, a trâmbițat scutierilor că, la nevoie, va detona o butelie românească de aragaz. Spre marele noroc al vecinilor de la etaj, butelia s-a dovedit a fi defectă. Alea normale iau foc și explodează și singure! Mascarada a luat sfârșit cu sprayuri paralizante, răcnete, cocteiluri Molotov și tradiționale înjurături mioritice, dar serialul „Lazăr și ai lui” va continua cu episodul „Revanșa temutului Parpanghel”!

„Periscop” (ROȘCA 1995)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, februarie 1995

*

Cu excepția dlui Romeo Profit, care a publicat în cotidianul „Cuget liber” un articolaș al rubrica „In memoriam”, și acela plasat între informațiile meteo și programul tv, nimeni nu și-a amintit, la Constanța, că au trecut cinci ani de când a plecat dintre noi prozatorul și dramaturgul Eugen Lumezianu, remarcabil talent literar și pedagog de excepție. Este puțin probabil că această amnezie să fi fost generată de anafoarele tranziției sau de recentele probleme create de UDMR...

*

S-au împlinit 101 ani de la nașterea pictorului Lucian Grigorescu, prestigios fiu al municipiului Medgidia. Acest moment aniversar a prilejuit o adevărată sărbătoare culturală, onorată de prezența pictorului Ion Murariu, a istoricului de artă Doina Păuleanu, precum și de cvintetul constănțean „Armonic Brass”, care a susținut un excelent recital de muzică clasică și modernă. Un simpozion omagial, două expoziții de artă plastică, un minirecital al Teatrului Popular și înființarea unei fundații culturale purtând numele marelui artist al penelului, iată doar câteva repere ale program și variat, pentru care organizatorii, avându-i în frunte pe dl. Mircea Pintilie, primarul localității, merită sincere felicitări.

*

În foaierul Teatrului Liric din Constanța, în prezența dlui Gheorghe Mihăieși, președintele Consiliului Județean, a fost lansat primul compact disc înregistrat la Constanța. Între protagoniștii și realizatorii acestui CD menționăm pe cunoscuta soprană Felicia Filip.

*

Galeriile „Amfora” au găzduit a XIV a ediție a Salonului de iarnă al artiștilor plastici, care s-a bucurat de prezența a 34 de expozanți, între care Haralambie Fantaziu, Anca Donici, Paul Teodorescu, Constantin Preda, Gabriela Dima, Radu Crânguș.

*

Gruparea literară „Albatrosul” a decernat premiile literare „Ovidius” pe anul 1994. Un juriu format din scriitorul Arthur Porumboiu, traducătoarea de limbă engleză Daniela Drysdale și publicistul Marian Moise a premiat volumele „Floare albastră”, autor Emilia Dabu, „Aud foșnetul piramidei”, autor Ion Dragomir, versuri, precum și manuscrisele volumelor „13 interviuri”, autor Ovidiu Dunăreanu, publicistică și „Paznicul gerului”, autor Sorin Roșca, versuri.

Un sprijin substanțial la reușita ediției I a acestei inițiative a fost oferit de Biblioteca Județeană Constanța, cotidianul „Cuget liber”, dl. Marian Moise, director adj. al Administrației financiare, precum și de cunoscutele firme constănțene „Dobrogea” SA, „CLASS”, „Romaris” SRL, „Euxin” SA, „Argus” SA și „Blue Lory” SRL, cărora juriul și organizatorii le adresează și pe această cale călduroase mulțumiri.

*

O inițiativă demnă de toată lauda: în superba clădire de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 22, unde fusese amenajată magazia Inspectoratului școlar Constanța, au fost deschise o librărie școlară și o cochetă galerie de artă, cu vânzare, exponatele fiind realizate de elevi și profesori ai Liceului de artă.

*

Ioan T. Ștefan, fost primar al orașului Basarabi, fondatorul revistei și editurii „Metafora”, a debutat editorial cu romanul „Nedumerirea vameșului”, apărut în colecția „Aventuri pe litoral” a editurii pe care o conduce. Lansarea volumului său de debut a fost găzduită, în prezența unui numeros public, de librăria constănțeană „Mihai Eminescu”. Cu acest prilej a fost lansată inițiativa publicării unei Antologii a umorului, având ca autori nume deja consacrate ale umorului din Dobrogea. Vom reveni cu amănunte.

„Grădina Cărpiniș: o tradiție comercială consolidată” („LITORAL” 1973)

 Numărându-se printre cele mai vechi unități restaurantiere din Eforie Sud, restaurantul-grădină „Cărpiniș” și-a consolidat de-a lungul și-a consolidat de-a lungul anilor, prin calitatea serviciilor oferite oaspeților din țară și de peste hotare o tradiție meritorie. Cu mesele umbrite de copaci bătrâni sau de verande lucrate în stil popular, atrăgător, „Cărpiniș” este un bun loc de popas pentru turistul venit de pe plajă sau de la drum. La orice oră din zi, aici va fi servit ca acasă cu băuturile cele mai ales, alcoolice sau răcoritoare, bine frapate, cu mâncăruri alese - numai la linia de autoservire sunt prezentate zilnic peste 20 de preparate - cu produse de grătar variate, între care mititeii „Cărpinișului”, sunt neîntrecuți atașând, preparate, înalta clasă a măiestriei culinare a bucătarului Nicolae Dima.

La toate acestea adăugați servirea exemplară și solicitudinea manifestate de personalul restaurantului, grija deosebită a responsabilului unității - Constantin Babanea - pentru prestigiul câștigat în fața consumatorilor de unitatea pe care o conduce și veți avea imaginea completă a ceea ce înseamnă în ansamblul alimentației publice din această stațiune „Cărpiniș”: un loc ideal pentru servirea mesei, pentru petrecerea câteva ore de încântare și destindere.

„Biografii posibile” (CORBEA & FLORESCU 1973)

 Ileana Corbea & Nicolae Florescu, Biografii posibile. Interviuri, Eminescu, București, 1973

9. Argument

11 Cu Eugen Barbu despre scriitorul total („Astra”, III, 12, 1968)

21 Cu Ion Dodu Bălan despre profilul moral al criticului („Astra”, V, 7, 1970)

27 Cu Mihai Beniuc despre „imposibila întoarcere”  („Manuscriptum”, III, 2(7), 1972)

37 Cu Demostene Botez despre „un mod de existență” („Astra”, IV, 3, 1969)

46 Cu Radu Boureanu călătorind prin vârstele Solarei nopți („Astra”, IV, 4, 1969)

51 Cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga între „iconoclastii și venerație” („Astra”, V, 12, 1970)

56 Cu Virgil Carianopol răsfoind amintiri („Radio București”, Acasă la..., 9 I 1970)

62 Cu Șerban Cioculescu  despre sine și despre critică („Astra”, IV, 9, 1969)

67 Cu Constantin Ciopraga despre modelul „gânditorului nocturn” („Astra”, VI, 5, 1971)

74 Cu Sergiu Dan despre cărți și autori („Radio București”, Acasă la..., 18 III 1970)

82 Cu Lucia Demetrius despre expresia unui destin („Radio București”, Acasă la..., 8 X 1970)

88 Cu Al. Dima despre comparatism literar („Astra”, IV, 11, 1969)

94 Cu Ștefan Augustin Doinaș despre „ipostazele” propriei creații („Astra”, V, 2, 1970)

102 Cu Ion Dongorozi despre „excapada” craioveană a unui moldovean („Radio București”, Acasă la..., 12 VI 1970)

109 „Simt toate dimensiunile scurtându-se; inclusiv a vieții” (Ultimul interviu al lui Gherghinescu Vania) („Cronica”, V, 46, 14 XI 1970)

117 Cu Horia Lovinescu din nou în Arcadia („Astra”, VII, 5, 1972)

126 Cu George Macovescu despre visuri și poezie („Astra”, IV, 4, 1969)

134 Cu Aurel Martin despre „avatarurile” unei generații („Astra”, V, 11, 1970)

143 „Parcă mia-r fi rușine să-l contrazic pe Lovinescu” (Ultimul interviu al Sandei Movilă) („Radio București”, Acasă la..., 19 VI 1970)

151 Cu Fănuș Neagu sub zările câmpiei („Astra”, V, 8, 1970)

158 Cu Ovidiu Papadima despre tradiție și modernitate („Astra”, V, 9, 1970)

168 Cu I. Peltz între portrete și caricaturi („Radio București”, Acasă la..., 3 IV 1970)

175 Cu Ioana Postelnicu între Bogdana și Plecarea Vlașinilor („Radio București”, Acasă la..., 29 V 1970)

185 Cu Profira Sadoveanu într-un climat... sadovenian („Radio București”, Acasă la..., 22 V 1970)

193 Cu Dan Simonescu despre literatura medievală românească („Astra”, IV, 6, 1969)

199 Cu Mircea Horia Simionescu despre legile interioare ale „jocului” („Astra”, VI, 1, 1971)

204 Cu Henriette Yvonne Stahl despre Voica și celelalte („Astra”, IV, 12, 1969)

211 Cu Zaharia Stancu „în căutarea timpului pierdut” („Astra”, V, 1, 1970)

217 Cu D. I. Suchianu despre „onoarea de  pricepe” („Astra”, VII, 4, 1972)

225 Cu Ieronim Șerbu... „dincolo de tristețe” („Radio București”, Acasă la..., 15 V 1970)

233 Cu Mircea Ștefănescu despre „succes” („Radio București”, Acasă la..., 20 XI 1969)

240 Cu Virgil Teodorescu despre avangarda literară și literatura contemporană („Astra”, IV, 10, 1969)

246 Cu Radu Tudoran despre nostalgia cărărilor pierdute („Astra”, IV, 1, 1969)

253 Cu Nicolae Țațomir despre oameni și locuri („Radio București”, Acasă la..., 14 XII 1970)

259 Cu Iulian Vesper despre „acest oraș, să-i spunem - Bogdania” („Cronica”, IV, 25, 21 VI 1970)

II.

267 Cu Andrei Oțetea despre chemarea istoriei („Manuscriptum”, II, 4(5), 1971)

274 Cu Ion Miclea despre fotogenia scriitorilor („Radio București”, Acasă la..., 26 XII 1970)

279 Cu Milița Petrașcu despre „statuile” scriitorilor („Cronica”, VII, 21, 26 V 1970)