Moda bărbătească în Anglia secolului XIX (C. Bronte 1849)

În 1849, tânăra scriitoare englezoaică Charlotte Bronte a publicat romanul social Shirley, a cărui acțiune se petrece în 1811-1812, în regiunea nordică Yorkshire. Domnul Yorke, în vârstă de 55 de ani, tipul gentlemanului din Yorkshire, discută despre căsătorie și modă cu fiul său adolescent și cu Robert Moore, un industriaș textilist de 35 de ani.

<(...)
-Dă-i înainte! Dă-i înainte! Hester (adresându-se nevestei), să știi că așa eram și eu cînd aveam anii lui, cel mai înverșunat dușman al însurătorii; numai că - ia seama! - cînd am ajuns la douăzeci și trei de ani - în vremea aceea mă plimbam prin Franța, prin Italia și numai Dumnezeu unul mai știe pe unde! - în fiece seară îmi încîrlionțam părul înainte de a mă vîrî în pat, și purtam ineluș în ureche, ba cred că și în nas mi-aș fi pus dacă așa ar fi fost moda - și tot ce-mi stătea în putință ca să mă fac plăcut și să le farmec pe cucoane. La fel o să se întîmple și cu Martin.
-Cu mine? Niciodată! Am mai multă minte. Ce fel de om puteai să fii, tată! În ce privește veșmintele, fac un legămînt: niciodată n-am să mă îmbrac mai cu grijă decît mă vedeți acum. Domnule Moore, mă îmbrac în albastru din cap până în picioare, iar la liceu rîd de mine și zic că sînt marinar. Dar eu rîd și mai tare de ei și le spun că sînt marinar. Dar eu rîd și mai tare de ei și le spun că sînt coțofene și papagali, cu surtucele lor de-o culoare, vesta de alta și pantalonii de a treia. Eu întotdeauna am să port haine albastre, nimic altceva decît doamne albastre: e sub demnitatea unei ființe omenești să se îmbrace în haine bălțate.
-Peste zece ani de-acum încolo, Martin, n-o să se afle croitor în stare să-ți arate atîtea culori deosebite cîte ar fi trebuință pentru gusturile tale pretențioase; nici o parfumerie n-o să aibă esențe îndeajuns de alese pentru simțurile tale fine .
Martin se uita disprețuitor, dar nu mai dădu nici un răspuns.
(...)
>


SURSA
Charlotte Bronte, Shirley, vol. I, trad. D. mazilu, edit. Clip Impex, București, 1993, p. 170.

„Mozart, prietenul meu” (TUFIȘ 1993)

Anca Tufiș, Mozart, prietenul meu, „Tomis”, martie 1993

Premiera inaugurală a anului 1993, prima montare Mozart din istoria Teatrului Liric Constanța, spectacolul supraintitulat „Mozart, prietenul meu”, alcătuit din două opere comice într-un act, „Directorul de teatru” și „Bastien și Bastienne”, ne-a oferit imaginea vie a celui pe care D. Șostakovici îl caracteriza astfel: Tinerețea muzicii, mugurele veșnic tânăr care aduce omenirii bucuria înnoirii primăvăratice”. Echipa de regizori, actori și scenografi a reușit, cu ajutorul formulelor magice ale frumosului artistic, să-l aducă pentru o clipă printre noi pe Mozart - demiurgul, care a fost lăsat să ne dezvăluie tainele creării unui univers făurit parcă în joacă, pentru a-l duce în cele din urmă cu sine, odată cu lăsarea cortinei.

Inspirata scenografie a lui Șerban Jianu ne-a lăsat să credem că uriașa efigie a lui Mozart se află a pentru a-i supraveghea și proteja pe cei care se aflau acolo pentru a-i da viață. Prima parte, „Directorul de teatru”, ne insinuează încă din momentul coregrafic  de debut, simbolul erotic sub care va evolua toată reprezentația: mișcări feline, lascive, costumație de budoar, mătăsuri în tonuri calde și pecetea încărcată de senzualitate a luminilor roșii  ca și tapiseria decorului sau costumația protagonistelor ce se vor duela pentru titlul de primadonă. Absolut încântătoare sunt elementele de regie compuse de Cristian Mihăilescu și Gabriela Tofănel, care dau spectacolului savoare operei bufe și vioiciunea commediei dell`arte, începând cu intrările în scenă și continuând cu momentul de „teatru în teatru”, susținut de Marga Andriescu, parodiind o mare tragediană, și de Iulian Dumitrache, tânărul actor „importat” de la Teatrul Fantasio, care, folosind o tehnică „a la Charlot”, creează o scenă antologică. Multă naturalețe, vervă și ținută de actor britanic aduce Constantin Acsinte în rolul lui Buff. Bancherului Eiler, Radu Popescu îi împrumută căldură, bonomie și expresivitate. Luminița Popa, alias doamna Pfeil, se remarcă nu numai prin experiența inedită pe care o declara în anterioara conferință de presă, ca „generatoare a unui sentiment de contrariere”, ci și prin exercițiul compunerii portretului vedetei înfumurate, întrucâtva în maniera anilor 30, cu tușeuri uneori poate pronunțate.

O revedem, în domnișoara Silberklang („Clopoței de argint”), pe Niculina Cîrstea susținându-și identitatea scenică printr-o prestație de excepție dăruindu-ne, cu generozitate, alături de Emilia Oprea, plină de grație și strălucire, un regal de reprize vocale, adevărate cascade de sunete revărsându-se dinspre scenă spre public. Tânărul prim solist George Martin, în rolul directorului de teatru, contribuie cu mult rafinament și delicatețe la realizarea unei picturi naive pe medalionul cu două fețe ale aceluiași portret. De fapt, încercarea de a crea o galerie de figurine de porțelan de Sevres se materializează încă din acele ultime momente ale primei părți, în care actorii sunt aduși pe rând la rampă într-o succesiune de „poze” care evocă bibelourile modelate de artiștii secolului XVIII. De aceea pare atât de firească și atmosfera idilic-bucolică din cea de a doua parte a spectacolului, „Bastien și Bastienne”, care se desfășoară într-un cadru inundat de o lumină blândă, discretă, un decor elaborat cu minuțiozitate și gingășie, evocând peisajele naive de pe vasele de porțelan ale mai sus amintitului secol. Momentele apariției protectorului acestui tărâm, vrăjitorul cel bun, bătrânul cioban Colas, interpretată cu căldură de Gheorghe Țirea, ne oferă prilejul de a pătrunde în atmosfera basmelor fantastice germane, cu ajutorul desfășurării arsenalului magiei albe a invocării dragostei, care invadează atotputernică și atotcuprinzătoare toată scena, imagine „materializată” printr-o ploaie de șampanie și inimi de catifea, ca o apoteoză a întregii reprezentații. O reprezențație ai cărei susținători au reușit să demonstreze cu succes că o pot sluji pe Thalia, în aceeași măsură ca și pe Eurterpe.

„Biografii posibile” (CORBEA & FLORESCU 1973)

 Ileana Corbea & Nicolae Florescu, Biografii posibile. Interviuri, Eminescu, București, 1973

9. Argument

11 Cu Eugen Barbu despre scriitorul total („Astra”, III, 12, 1968)

21 Cu Ion Dodu Bălan despre profilul moral al criticului („Astra”, V, 7, 1970)

27 Cu Mihai Beniuc despre „imposibila întoarcere”  („Manuscriptum”, III, 2(7), 1972)

37 Cu Demostene Botez despre „un mod de existență” („Astra”, IV, 3, 1969)

46 Cu Radu Boureanu călătorind prin vârstele Solarei nopți („Astra”, IV, 4, 1969)

51 Cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga între „iconoclastii și venerație” („Astra”, V, 12, 1970)

56 Cu Virgil Carianopol răsfoind amintiri („Radio București”, Acasă la..., 9 I 1970)

62 Cu Șerban Cioculescu  despre sine și despre critică („Astra”, IV, 9, 1969)

67 Cu Constantin Ciopraga despre modelul „gânditorului nocturn” („Astra”, VI, 5, 1971)

74 Cu Sergiu Dan despre cărți și autori („Radio București”, Acasă la..., 18 III 1970)

82 Cu Lucia Demetrius despre expresia unui destin („Radio București”, Acasă la..., 8 X 1970)

88 Cu Al. Dima despre comparatism literar („Astra”, IV, 11, 1969)

94 Cu Ștefan Augustin Doinaș despre „ipostazele” propriei creații („Astra”, V, 2, 1970)

102 Cu Ion Dongorozi despre „excapada” craioveană a unui moldovean („Radio București”, Acasă la..., 12 VI 1970)

109 „Simt toate dimensiunile scurtându-se; inclusiv a vieții” (Ultimul interviu al lui Gherghinescu Vania) („Cronica”, V, 46, 14 XI 1970)

117 Cu Horia Lovinescu din nou în Arcadia („Astra”, VII, 5, 1972)

126 Cu George Macovescu despre visuri și poezie („Astra”, IV, 4, 1969)

134 Cu Aurel Martin despre „avatarurile” unei generații („Astra”, V, 11, 1970)

143 „Parcă mia-r fi rușine să-l contrazic pe Lovinescu” (Ultimul interviu al Sandei Movilă) („Radio București”, Acasă la..., 19 VI 1970)

151 Cu Fănuș Neagu sub zările câmpiei („Astra”, V, 8, 1970)

158 Cu Ovidiu Papadima despre tradiție și modernitate („Astra”, V, 9, 1970)

168 Cu I. Peltz între portrete și caricaturi („Radio București”, Acasă la..., 3 IV 1970)

175 Cu Ioana Postelnicu între Bogdana și Plecarea Vlașinilor („Radio București”, Acasă la..., 29 V 1970)

185 Cu Profira Sadoveanu într-un climat... sadovenian („Radio București”, Acasă la..., 22 V 1970)

193 Cu Dan Simonescu despre literatura medievală românească („Astra”, IV, 6, 1969)

199 Cu Mircea Horia Simionescu despre legile interioare ale „jocului” („Astra”, VI, 1, 1971)

204 Cu Henriette Yvonne Stahl despre Voica și celelalte („Astra”, IV, 12, 1969)

211 Cu Zaharia Stancu „în căutarea timpului pierdut” („Astra”, V, 1, 1970)

217 Cu D. I. Suchianu despre „onoarea de  pricepe” („Astra”, VII, 4, 1972)

225 Cu Ieronim Șerbu... „dincolo de tristețe” („Radio București”, Acasă la..., 15 V 1970)

233 Cu Mircea Ștefănescu despre „succes” („Radio București”, Acasă la..., 20 XI 1969)

240 Cu Virgil Teodorescu despre avangarda literară și literatura contemporană („Astra”, IV, 10, 1969)

246 Cu Radu Tudoran despre nostalgia cărărilor pierdute („Astra”, IV, 1, 1969)

253 Cu Nicolae Țațomir despre oameni și locuri („Radio București”, Acasă la..., 14 XII 1970)

259 Cu Iulian Vesper despre „acest oraș, să-i spunem - Bogdania” („Cronica”, IV, 25, 21 VI 1970)

II.

267 Cu Andrei Oțetea despre chemarea istoriei („Manuscriptum”, II, 4(5), 1971)

274 Cu Ion Miclea despre fotogenia scriitorilor („Radio București”, Acasă la..., 26 XII 1970)

279 Cu Milița Petrașcu despre „statuile” scriitorilor („Cronica”, VII, 21, 26 V 1970)

Bibliografie bibliologică în 1964

 (...)

***, Archiv fur Geschicte des Buchwesens, Frankfurt am Main, 1960

Burchartz M., Gleichnis der Harmonie, Munchen, 1955

Ballinger R. A., Lettering Art in Modern Use, 1956

Degering H., Die Schrift, Berlin, 1929

Doblhoffer E., Zeichen und Wunder, Wien-Berlin, Stuttgart, 1957

***, Der Druckspiegel, Stuttgart, 1964

Febvre L. & Martin H., L apparition du livre, Paris, 1958

Funke F., Buchkunde, Leipzig, 1958

Hauschild H., Die Schrift, I-II, Leipzig, 1958

Ioanițiu N., Istoria culturii românești, București, 1943

Jensen H., Die Schrift, Berlin, 1958

Kapr A., Deutsche Schriftkunst, Dresden, 1959

Kapr A., Buchgestaltung, Dresden

Lange W. H., Das Buch im Wandel der Zeiten, Wiesbaden, 1951

***, Lexikon des Buchwesens, Stuttgart, 1952-1953

***, Lynotipe - Schriftreigen, Berlin-Frankfurt am Main, 1958

Molin V., Cartea tipografului, 1939

Molin V., Vocabularul tipografului, 1940

Muzika F., Krasne Pismo, I-II, Praha, 1958

Oțetea A., Renașterea, București, 1964

Pernin A., Composition typographique, Paris, 1957

Steffens F., Latinische Paleographie, Berlin, 1929

Szanto T., Tipogafia, Budapest, 1962

***, The Encyclopedia of Type Faces, London, 1958

***, The Studio Book of Alphabets, London-New York, 1959

***, Typografie, Leipzig, 1960-1964

(...)