Cum a fost trăită Revoluţia din 1989 la Constanţa

Cuget Liber 21 decembrie 2013

Veteranii de război din Mangalia („Cuget Liber” 2013)

Carmen MOCANU, Veteranii de război ai Mangaliei, omagiaţi de autorităţile locale

„Cuget Liber”, Constanța, 23 octombrie 2013

„Geopolitica” (ASOCIAȚIA DE GEOPOLITICĂ „I. CONEA” 2013)

„Geopolitica. Revistă de Geografie Politică, GeoPolitică și GeoStrategie”, Asociația de geopolitică „Ion Conea”, București, an XI, 4/2013 (CiberSecurity. Informația este o armă!)

EDITORIAL ..........................................................................................

Ionuţ CONSTANTIN, Lumea după Snowden - scurtă privire .............................. ............. 05

GEOPOLITICĂ ..........

Marius VĂCĂRELU, Homo Ciberneticus şi geopolitica secolului XXI...................................09

Vasile SIMILEANU, Geointelligence....................................................................................... ............. 17

Octavian SERGENTU, Cyberspaţiul geopolitic şi impactul asupra securităţii informaţionale ............. 36

Iulian F. POPA, Buna guvernanţă cibernetică, fundament al securităţii cibernetice............................... 58

Raluca LUŢAI, Comunităţile de informaţii, internetul şi terorismul în secolul XXI.............................. 65

GEOSTRATEGIE ..........

Maricel ANTIPA, Confruntarea cibernetică: o nouă ameninţare globală ...............................................73

Vasile NAZARE, Strategia europeană de securitate ...............................................................................88

Nicolae RADU, Sisteme globale de comunicare si comportament. Cyber Security 2014.................... 101

Tiberiu TĂNASE, Intelligence-ul naţional şi promovarea culturii de securitate noua viziune strategică a SRI........................................................................................ ........... 111

Pompiliu MISTODIE, Nicolae ZAVERGIU, Riscuri, pericole şi ameninţări la adresa  securităţii......119

Sebastian SÂRBU, Dezvoltarea tehnologică şi tipologia războaielor la început de  mileniu................127

Romulus HÂLDAN, Puterile navale majore ale lumii în faţa cyberterorismului ................................ 131

STUDII DE CAZ ..........

György TODORAN, Stuxnet. Prima "bombă" cibernetică?................................................... ........... 141

Kamal MAKILI-ALIYEV, Significance of Cyber-Security in Modern Age: Outlook from Azerbaijan 145

Monica-Cătălina MUŢU, Diaspora chineză în epoca social-media.......................................................154

Mariana PAPAVA, Cyber Diplomacy: Silver Lining for New Type of International Influence.........159

EVENIMENT ..........

Monica-Cătălina MUŢU, Dunărea - axă geopolitică europeană. Rolul României. Ce este de făcut? 

(Geopolitica Club Café - dec. 2013)................................................................................. ........... 167

Andreea Cristina BRÂNZĂ, Miracolul chinez (Geopolitica Club Café - dec. 2013) .........................169

SEMNAL EDITORIAL

Programul TVR la 26 august 1972 („Litoral” 1972)

<
15,50: Jocurile Olimpice de vară 1972. Festivitatea de deschidere. Transmisiune directă de la Munchen.
18: Avanpremiera.
18,10: Emisiune în limba germană.
19,15 Publicitate.
19,20: 1001 de seri.
19,30: Telejurnal.
20,00: Avanpremiera.
20,05: Teleenciclopedia.
20,50: Film serial: „Mannix”
21,40: Estival `72. Spectacol de varietăți.
22,50: Telejurnal.
23,00: Evocări lirice. Romanțe cu Ioana Radu.
>

SURSA
***, TELEVIZIUNE: SÎMBĂTĂ, 26 AUGUST, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.

„Pictură la Cafeneaua Scriitorilor” (ANDREI 2001)

 Eduard Andrei, „Pictură” la Cafeneaua Scriitorilor, „Tomis”, Constanța, martie 2001

În spiritul postmodern al interferenței artelor, Cafeneaua Scriitorilor a găzduit, joi, 22 februarie a. c., într-o atmosferă colocvială, vernisajul expoziției de pictură a grupei coordonate, la Școala de Artă Constanța, de tânăra profesoară - artist plastic Gabriela Gheorghe, până de curând muzeograf la Muzeul de Artă. Pe simeze figurează lucrări semnate de Alexandru Călin, Ioana Călinescu, Alexandru Herța, Cristina Ioniță, Elena Radu, Anca Sârbu (elevi ai instituției de învățământ amintite), precum și de Andreea Cornel și Iulia Toma (foste eleve, acum studente la Universitatea de Artă București).

Expoziția, cristalizată ad-hoc, grupează o selecție de lucrări „pe o temă dată”, după cum a punctat în cuvântul de deschiderea Geta Deleanu, muzeograf la Muzeul de Artă. Este de vorba de studii de atelier ce abordează genul consacrat al naturii statice / moarte, definite plastic, de dr. Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă, ca un „ansamblu neînsuflețit de obiecte însuflețite”. Dincolo de plusurile și minusurile, inerente unei etape de căutări, lucrările dovedesc un studiu temeinic, aprofundat al mijloacelor de expresie plastică.  Aceeași natură statică apare diferit în funcție de gradul de sensibilitate a autorului, conținând germenii unei viitoare viziuni originale, dar pot fi identificate influențe de artă românească - Ciucurencu, Sălișteanu sau universală - Cezanne. Raportarea permanentă la repere importante din istoria artelor este absolut firească și necesară , mai ales într-o perioadă de „ucenicie”: ce alt artist poate fi mai indicat pentru înțelegerea compoziției, pentru efortul de reducere a formei la datele esențiale, printr-un demers geometrizant, pentru studiul raporturilor cromatice calorice decât Cezanne? Eterogenă ca vârstă, dar omogenă valoric, grupa de pictură a Gabrielei Gheorghe pare să certifice, prin Paceastă expoziție,, spusele artistului plastic Constantin Papadopol care afirma la vernisaj că „tranziția” Gabrielei a însemnat o pierdere pentru Muzeul de Artă și un câștig pentru fiecare Școala de Artă.

„Al șaselea Colocviu Național de Poezie Scurtă”

 ?, Al șaselea Colocviu Național de Poezie Scurtă, ?, 2000

În zilele de 18-19 noiembrie 2000, un mare număr de poeți, creatori de tanka, renku, haiku s-au întâlnit la Slobozia, la al VI lea Al șaselea Colocviu Național de Poezie Scurtă, care a avut loc la Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița.

S-au dezbătut probleme care frământă lumea poeziei haiku românești, soarta revistelor, alcătuirea unei antologii reprezentative, editarea unor lucrări de teorie literară. Au luat cuvântul: D. Alexandru (Piatra Neamț), I. Marinescu (Cluj), G. Isăilă (Sibiu), D. Radu (Bacău), C. Ifrim, D. Ifrim, M. Miga, V. Nicolitov, E. Dumitrescu, J. Cohn, V. Moldovan, B. Pascu, V. Busuioc, C. Atanasiu, V. Smărăndescu (București) Ș. Teodoru (New York), L. Văceanu, A. Bechir, R. Patrichi, A. Ruse, D. Zărnești, I. Dragomir, I. Ștefan (Constanța), A. Firiță (Bolintin Vale), Violeta Basa, A. Bănescu (Slobozia). Au fost prezentate eseurile Merii în floare de Violeta Basa și Poetica focului de Dumitru Radu. Au fost acordate Premiile Orion pe anii 1999 și 2000.

Grupul de arte marțiale condus de Angi Tănase a făcut o demonstrație.

Lui Șerban Codrin, conducătorul Școlii de tanka, renku și haiku de la Slobozia i s-a încredințat alcătuirea unei antologii românești reprezentative. În cadrul întâlnirii, s-a organizat o șezătoare literară, la care au citit toți cei prezenți.

„Tineri creatori” (RUSU 1998)

 Simona Rusu, Tineri creatori, „Tomis”, Constanța, ian. 1998

Sărbătorile de iarnă, atât de mult așteptate mai ales de copii, ne-au oferit un eveniment deosebit organizarea unei ample expoziții de pictură și grafică la Muzeul de Artă. Protagoniști? Cei mai talentați elevi ai Liceului de Artă Constanța.

Deși trecute prin mai multe selecții, lucrările s-a dovedit prea numeroase pentru sălile puse la dispoziție, astfel că din cele aproape o sută, doar jumătate au putut fi expuse.

Explozie de lumină și culoare, de rafinate compoziții cromatice, de subtile transparente, de tandre tratări ale subiectului, de ingenioase viziuni personale, expoziția se remarcă printr-o maturitate și stăpânire a mijloacelor plastice de expresie comune tuturor expozanților.

Născută din dorința de a stimula copii dotați, expoziția dovedește o dată în plus inepuizabilele resurse de a genera frumosul autentic ale tinerilor creatori, unii dintre ei, poate, viitoare nume ale plasticii românești. Nou înființata Fundația Culturală Sorin Calafus a achiziționat 11 lucrări. Ele poartă semnătura elevilor: Andreea Aron, Mihaela Dima, Tudor Mirescu, Alexandru Moroșan, Elena Nedelcu, Aniela Ovadiuc, Alexandra Păvăloiu, Alexandra Radu, Alexandru Sârbu, Adrian Șerbănescu, Mihai Titoiu.

Sperăm ca astfel de manifestări să devină din ce în ce mai frecvente, constituind o modalitate de emulație pentru elevi, un prilej de bucurie sufletească pentru dascăli și publicul vizitator, dar și o ocazie pentru iubitorii de artă adevărată de a răsplăti și încuraja aceste tinere talente prin achiziționarea unor lucrări cu care să-și înnobileze spațiile în care trăiesc. Și mai presus de toate pentru ce înseamnă legătura vie a acestor creatori cu valorile autentice ale artei românești adăpostite de Muzeul de Artă Constanța, al cărui gir este pentru ei o afirmare.

„Festivalul internațional de haiku” (CORDONEANU 1994)

 Vera Cordonescu, Festivalul internațional de haiku, „Tomis”, Constanța, octombrie 1994

Dedicată tricentenarului Matsuo Basho, a II a ediție a Festivalului organizat de Societatea de haiku din Constanța s-a bucurat, sub președinția poeților Aurel Rău și Constantin Abăluță, de prezența a numeroși invitați din țară și din străinătate: Kinuko Jambor, consilier al Asociației Internațională de Haiku (Japonia), David Cobb, secretar al Societății Britanice de Haiku, Hames W. Hackett (SUA), Marijan Cekolj, președintele Societății Croate de Haiku, redactor șef al revistei „Vrabac”, Colin Blundell, director al editorii Hub (Marea Britanie), Richard Jambor (SUA), Sam Cannarozzi (Franța), Catherine Mair (Noua Zeelandă), Jean Antonioni (Franța), Robert Bebek (Croația), dr. Dumitru Radu (Bacău) și alții.

Programul festivalului a cuprins comunicări, dezbateri, expoziții de grafică, cărți și reviste haiku, ateliere de lucru, spectacole, constituind un prilej de lansare a unor cărți: „Spiritul haiku” (antologie din scrierile lui R. Blyth, editată de Societatea Britanică de Haiku), „Ocolind iazul” (antologie în română și engleză realizată de Ion și Mihaela Codrescu, publicată de editura Muntenia), „Vântul întors de cinci ori” (antologia de tanka editată de Jane și Werner Reichhold, SUA), „Lebedele sălbatice - călătorie haiku” de Kenneth White  (traducere de Florina Dobrescu, publicată de editura Europolis), „Stropi de rouă” de Olga Duțu (Europolis), „99 de exerciții haiku” de Manuela Miga (editura Sakura București), „Ikebana en miettes” de Constantin Frosin (editura Alma, Galați).

Ideea interferenței dintre haiku și celelalte arte a fost ilustrată de spectacolul prezentat de S. Cannarozzi, de filmul „Călătorie spre nordul îndepărtat” de Francois Reichenbach, de „Lebedele sălbatice” de Kenneth White sau de reprezentarea, în premieră internațională, în interpretarea ansamblului din Constanța, a trei Cicluri de cântece compuse de  C. Blundell, ilustrând secvențe haiku de D. Cobb, James Kirkup și M. Basho.

Cu ocazia celei de a II a ediții a Festivalului, au fost acordate premiile revistei „Albatros” (redactor șef I. Codrescu, președintele Societății Haiku Constanța): premiul pentru debut - Dan Doman; premiul pentru o rubrică săptămânală de haiku în revistele „Luceafărul” și „Contemporanul” - C. Abăluță; premiul pentru publicarea în revista „Steaua” a poemelor, eseurilor și articolelor despre haiku - A. Rău, redactor șef al revistei; premiul pentru cea mai bună carte de haiku - „O mie de colibri” de Bant Mesoften (Belgia); premiu pentru traduceri ale poemelor haiku - J. Kirkup (Marea Britanie); premiul pentru eseuri - Bob Jones (Australia); premiul pentru răspândirea haiku-ului în lume - Sono Uchida (Japonia); premiul pentru editarea cărților de haiku - J. Reichhold (SUA); premiul pentru sprijinul acordat în editarea publicațiilor de haiku - editura Muntenia; Marele premiu pentru păstrarea spiritului haiku - J. Hackett.

În încheierea lucrărilor Festivalului, oaspeții străini au efectuat o excursie în țara gazdă spre a cunoaște frumusețile naturii, cultura, tradițiile folclorice ale României

„Neînțelegerea” (TUFIȘ 1994)

 Anca Tufiș, Scena. Neînțelegerea, „Tomis”, Constanța, august 1994

Criza morală, absurdul, negarea, revolta. Fericitul Sysif, conștient de măreția efortului său. La fel de fericit și de măreț ca Prometeu sau Dedal sau ca un rătăcitor prin deșert, fericit să zărească la linia orizontului fie și o Fata Morgana. Fericitul Columb care a găsit, totuși, un țărm. Tot dintr-o „neînțelegere”. Poate mai mult decât cele mai citate eseuri ale sale. „Vara” și „Jurnalul de bord” ne ajută să pătrundem în păienjenișul de fire care au urzit „Neînțelegerea”, piesă în care Albert Camus poate fi oricare din personaje. Martha, însetată de soare și mare purificându-se de suferință și crimă prin foc. Mama, care nu-și recunoaște propriul fiu pe care-l va regăsi dincolo de Styxul căruia l-a jertfit, Jan, care va plăti încăpățânarea de a nu accepta firescul sau Maria, țărmul îndepărtat, oaza de lumină și de liniște abandonată, lăsată la urmă, tocmai pentru că era cea mai accesibilă, cea mai firească soluție.

Intrată de curând în repertoriul dramaticul constănțean, în regia artistică a lui Gheorghe Jora, „Neînțelegerea” are toate șansele să țină afișul de acum înainte. Și aceasta pentru că este lucrată cu migală, cu sensibilitate, preponderentei nuanțe tragice nelipsindu-i o tentă de lirism, grație expresivității, a minuțiozității cu care a fost lucrat fiecare personaj. Atmosfera degajată este aceea a unei povești cu deznodământ tragic, de spus la gura sobei în serile cu multă melancolie și stihii dezlănțuite dincolo de fereastra întunecată. Odată pătrunși în (și de) această atmosferă, jocul luminilor palide și al umbrelor înșelătoare compune și descompune măști pe care spectatorii le simt perindându-se pe propriile chipuri. Zbuciumul neputincios al Marthei, întruchipată cu atâta forță de Diana Cheregi, ne face complici la crimele de care erau vinovate toate cele din jurul său: cătunul obscur, natura neiubită și neiubitoare de soare, zidul opac al dezumanizării care împresoară până la sufocare un suflet disperat a se mântui și purifica prin soare și mare. Ana Mirena, în rolul Mamei, compune după tipare clasice imaginea durerii surde, a suprafeței liniștite ce nu lasă să se întrezărească învolburarea adâncurilor, până la final, când optează pentru gestul suprem, dictat de vina tragică. Cele două personaje feminine, aflate într-o perfectă complementaritate sunt nimic altceva decât două ale armei cu care absurdul ucide ordinea (cât de) firească a lucrurilor. O singură disonanță în această atmosferă, pata de albă care face „tabloul” să respire, este Maria, interpretată ci discreție de Gabriela Belu. Vasile Cojocaru îi conferă lui Jan dimensiuni hamletiene, un perpetuu joc al lui a fi sau a nu fi și al lu a trăi sau a muri, joc pe care se încăpățânează să-l ducă până la final, cu seninătate, cu noblețe aristocratică. În rolul Bătrânului servitor, Alexandru Mereuță, o prezență fără replică, care se face însă simțită prin încărcătura pe care știe să o dea gestului, prin tensiunea pe care o provoacă simpla apariție.

Decorul realizat de Alexandru Radu, o componentă a atmosferei creată de acest spectacol, compune imaginea unui univers închis, în care toate elementele converg spre nicăieri. Din păcate, trebuie să recunoaștem ca mai puțin salutară prezența prea contemporanului fier de călcat electric, ceea ce nu reduce însă din dramatismul dialogului dintre Martha și Jan, una dintre cele mai reușite secvențe ale unei montări concepute în stilul teatrului academic.

„Cenaclul Duiliu Zamfirescu” (ROȘIORU)

 Ion Roșioru, Cenaclul Duiliu Zamfirescu, „Tomis”, Constanța, 199?

Ședințele de lucru ale cenaclului hârșovean s-au caracterizat prin seriozitatea și calitatea sporită atât a lucrărilor prezentate, cât și a opiniilor exprimate de cenacliștii al căror pluton s-a întărit din mers cu forțe tinere. Astfel, Camelia Radu, Daniela Naidin, Mioara Moise, Carmen Iamandi s-au alăturat mai cunoscuților Adrian Carapcea, Mirela Belciu, Marcela Furtună, Dumitru Geogloavan, Vasilica Urziceanu Ceaușu, Marcela Naidin, Zeno Grunz, Aise Marinescu, Mariana Antonescu și Dorel Popescu spre a-i aminti doar pe cei care au citit (poezie) și au participat la discuții în această perioadă. Ultima întâlnire de lucru a fost în exclusivitate consacrată prozei scurte. Autori: Mirela Belciu, Laura Turlacu.

„In memoriam” („TOMIS” 1984)

 ***, In memoriam, „Tomis”, aprilie 1984

La 31 martie anul acesta, Nichita Stănescu ar fi împlinit 51 de ani. Petrecută în absența poetului, aniversarea a oferit celor care iubesc Poezia prilejul de a omagia numele Poetului, aflat acum, cu dreptate, în panteonul marilor zămislitori de frumusețe ai neamului și ai lumii.

În seara zilei de vineri, 30 martie, la Constanța, secția de teatru-poezie a cenaclului „Eveniment”, organizat de Universitatea Cultural-Științifică, a susținut spectacolul „Măreția frigului - romanul unui sentiment”, bazat pe volumul de poeme omonim al lui N. Stănescu. Regizorul Valentin Sgarcea și coordonatorul artistic G. Eugen Doinaru au reușit să realizeze un moment de autentică emoție și tenisune lirică. Poezia lui N. S. și-a găsit interpreți sensibili în actorii („amatori” doar din punct de vedere administrativ) Mircea Pînzaru, Violeta Dermengea, V. S., Marcela Chirilov și Aurel Ionescu. Scenografia inspirată și muzica incitantă a grupului folk „Alean” (Mariana Pușcașu și Gabriela Radu) contribuie substanțial la reușita valorică a spectacolului.

În cursul aceleiași zile, biblioteca Casei de Cultură Constanța a organizat o întâlnire cu cititorii dedicată memoriei lui N. Stănescu. Au participat actorii (poeți la rândul lor!) Vasile Cojocaru și Ion Andrei și criticii literari Vladimir Bălănică și Gabriel Rusu. Plin de sensibilitate s-a dovedit a fi și micro-recitalul de poezie și muzică susținut de membrii cenaclului Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”.

Sunt aceste manifestări culturale semne ale dragostei și prețuirii față de Poezie și față de Poeți aici, la Pontul Euxin.

„Bucureștii în legende și povestiri” (MITRU 1975)

 Alexandru Mitru, Bucureștii în legende și povestiri, Ed. Sport-Turism/Locuri și legende, București, 1975, 188 p.

4 Cuvînt înainte

9 București
12 Dîmbovița
20 Temnița
34 Ali-beg
49 Pedeapsa
55 Clopotele bat
71 Mihai -Vodă
77 Nunta
86 Sarea pămîntului
96 La Radu Vodă
103 Clucerul
114 Dascălul Florea
123 Datoria
130 Mugur, Mugurel
140 Fulgere îndepărtate
146 Soarele dimineții
153 Răsplata
163 Oborul
172 Libertate! ... Dreptate! ...

„Scrieri literare” (HASDEU 1897)

 B. P. Hasdeu, Scrieri literare, Minerva/Arcade (P. Cornea), București, 1989, 360 p.

Poezii (1873)
5 Frunzele („Columna lui Traian”, 15 feb. 1871)
6 Craniul lui Mihai cel Viteaz („Columna lui Traian”, 23 aug. 1871)
7 Viersul („Columna lui Traian”, 11 apr. 1872)

8 La România („Columna lui Traian”, 13 mai 1871)
11 Complotul bubei („Traian”, 31 dec 1879)
16 Dorul („Columna lui Traian”, 19 oct. 1870)
18 Sărăcia („Columna lui Traian”, 20 apr. 1870)
20 Vornicul Iancu Moțoc („Columna lui Traian”, 30 apr. 1870)
22 Ovidiu la Gurile Dunării („Columna lui Traian”, 15 aug. 1872)
25 Bradul („Lumina”, 1863)
26 Femeia înecată („Din Moldova”, 1862)
27 Ionașcu-Vodă („Din Moldova”, 1862)
28 Ciocârlia
29 Magda lui Arbore („Ateneul român, mai -iunie 1862)
30 Lui N. Nicoleanu („Satyrul”, 6 martie 1866)

Sarcasm și ideal (1897)
33 Alb și negru („Revista nouă”, 15 feb. 1888)
34 Mater Dolorosa („Revista nouă”, 15 ian. 1888)
39 Ștefan și Radul („Columna lui Traian”, 23 aug. 1870)
41 Gaudeamus („Revista nouă”, 15 sep. 1889)
41 La casa de nebuni („Revista nouă”, aug-sep. 1889)
47 „Cântecul de leagăn” de Iulia Hasdeu („Revista nouă”, 15 feb. - 15 mar. 1892)
50 Dumnezeu („Revista nouă”, 15 dec. 1894)

Din periodice
59 Adevăratul poet („Din Moldova”, 1863)
60 O doină postumă („Aghiuță”, 20 feb. 1864)

Addenda
61 Sunt român 
61 [Domnița Voichița]

Proză
75 Micuța [Trei zile și trei nopți din viața unui student] („Lumina (Din Moldova)”, 1862) („Aghiuță”, 1864)
116 Ursita. Nuvelă istorică („Buciumul”, 1864) („Revista literară și științifică”, 1876)

Teatru 
193 Răzvan și Vidra. Poemă dramatică în cinci cânturi

333 Paul Cornea, Postfață

358 Bibliografie selectivă