Concursul național de poezie și eseu „Panait Cerna” Tulcea, septembrie 2006 („TOMIS” 2007)

 ?, Concursul național de poezie și eseu „Panait Cerna” Tulcea, septembrie 2006, a XXXI a ediție, „Tomis”, Constanța, nr. 1, 2007

201 Manifestarea s-a desfășurat sub egida Consiliului Județean Tulcea, prin implicarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Tulcea.

Juriul a fost constituit din următoarele personalități: Nicolae Prelipceanu (președinte), Ovidiu Dunăreanu, Viorel Dinescu, Șerban Codrin, Paul Prodan, Olimpiu Vladimirov, Bogdan Pascal.

Premiile acordate
Secțiunea poezie:
Premiul I: Andreea Velea (Iași)
Premiul II: Gabriela Ivașcu (Argeș)
Premiul III: Diana-Cornelia Mănăilă (Galați)
Secțiunea Eseu:
Mențiune: Oana Cristina Carașcă (Tulcea)

ANDREA VELEA

(n. 8 august 1985)

Studentă,  Facultatea de Medicină Dentară, Iași

Salon 6 maternitatea elena doamnă

îmi suflă n ceafa lată, mă prăbușește

respiră în țevile de eșapament, în borcanele

cu dulceață de cireșe amare,

pe mâinile mamei mamei mamelor

curând devenite proiecții

în fața studenților de la litere

astăzi am ascultat pentru prima dată

bătăile cordului fetal, astăzi pentru prima dată

mi-am așezat urechea pe adevărata autostradă,

burta gravidei din salonul 6, m-a izbit cu piciorușul

de nenăscut, astăzi am realizat că lupta începe

înainte de cordonul ombilical, mi-am amintit

Revista „Poezia” din Iași (MOTOC 2002)

 Nicolae Motoc, ?, „Tomis”, Constanța, 2002

„Poezia”, revistă de cultură poetică, care apare la Iași sub egida Uniunii Scriitorilor din România, își construiește numărul din primăvara 2002 pe tema Poezie și minciună. În eseul care prefațează revista, semnat de Cassian Maria Spiridon, ni se reamintește: „Ruptă de simțul curent al realității, rostirea poetică tinde spre o modelare de alt ordin, prin care cuvântul dobândește o transparență mai înaltă  care revelează ceea ce altminteri în viață nu poate fi exprimat (N. Hartmann). Calea spre această transparență e posibilă printr-un accentuat grad de indiferență față de adevăr și neadevăr, luate în sens strict literal, la modul comun de percepere”.

Sărind de la această introducere - peste un sumar bogat, dar neilustrând neapărat tema în discuție - spre finalul revistei, aterizăm pe tărâmul unui interviu luat de C. Carabarău lui Șerban Codrin, unde tocmai despre poezie (în special haiku) și despre minciună este vorba. Seria de dezvăluiri, în marginea scandalului, începe cu o afirmație: „Cine nu a dovedit că este poet de rang superior, un bun cunoscător al artelor poetice aristotelice, occidentale, de acasă. să spunem, fiți sigur, este un farsor, mincinos, profitor, contribuie la poluarea, mutilarea, caricaturizarea artelor poetice orientale”.

Protagoniștii șirului lung de intrigi, minciuni, lupte, pasiuni, otravă, pamflete declanșat în jurul acestui fragil poem oriental au fost un bucureștean, poet minor, Florin Vasiliu, liderul unei societăți quasifantomatice de haiku, inginer chimist și ofițer de informații în Orient, și un profesor din Constanța, absolvent al unui Institut pedagogic de desen (fără biografie literară înainte de 1989), căruia nu i se dă numele. Constănțeanul, ajuns, nu se știe cum, mâna dreaptă a lui Vasiliu, îi aplică acestuia lovitura fatală, sustrăgând actele societății, anunță Societatea Internațională de Haiku, cu sediul la Tokio, că a înființat SRH și că a fost ales președinte. Anunțat de Sono Uchida, președinte al SIH, bucureșteanul îl beștelește în limbaj balcanic pe constănțean, îl mazilește și-l dă pe ușă afară. Acesta din urmă nu se lasă, înființează societatea de haiku din Constanța și revista literară „Albatros”, sub patronajul instituțiilor județene de cultură. Și își continuă „opera de colecționar de diplome academice internaționale de litere, de legitimații de membru în asociații și cluburi (numai internaționale), de premii la toate concursurile, multe și obscure, sponsorizate de companii de ceai ori de pompe funebre”... Și asta spre nefericirea lui Vasiliu, care, între timp, ofticat, dă ortul popii.

„50 de ani de existență a Bibliotecii orășenești Hârșova” (VLAD 2001)

Geo Vlad, Eterna sărbătoare a cărții. 50 de ani de existență a Bibliotecii orășenești Hârșova, „Agora”, Constanța, I, 3, septembrie 2001

Revigorare spirituală la Hârșova? După toate aparențele, da!

Timp de o săptămână, pulsul orașului a cunoscut un ritm mai alert, datorită complexului program de manifestări culturale aflat sub genericul Eterna sărbătoare a cetății, organizate cu prilejul aniversării a a50 de ani de existență a Bibliotecii orășenești. Templu al cărții și oază de desfătare spirituală, Biblioteca din Hârșova a însemnat și înseamnă un loc de reculegere și răspunsuri la întrebări. Amenajată într-un spațiu generos, în condiții de invidiat, dotată cu un fond de carte care răspunde celor mai pretențioase exigențe, actuala instituție datorează mult unui grup de animatori profesioniști, care s-au dăruit exemplar - în 1983 - să ctitorească această bijuterie culturală (Constantin Dumitru Zamfir, Ovidiu Petcu, Ștefan Iordache de la Biblioteca Județeană Constanța), alături de care s-a situat omul - dăruit orașului timp de câteva decenii - Gh. Cabuz (atunci primar, azi consilier).

Programul manifestărilor a cuprins evocări, dezbateri și simpozioane literare, avându-i ca animatori pe profesorii Constantin Nicolae, Ion Roșioru, Alexandra Topor, Teodor Popescu și educatoarele Victoria Bărea, Aneta Popescu.

Ziua de 8 iunie a încununat programul cu dezbaterea Rolul și locul bibliotecii publice în viața spirituală a orașului (moderator prof. Teodor Popescu), în care au fost antrenate Anica Mihai, I. Roșioru, Ovidiu Dunăreanu, Șerban Codrin (Slobozia), C. D. Zamfir, Constantin Antonescu (directorul CJICP), G. Vlad, care au evocat evoluția și destinul bibliotecii hârșovene, efigii de oameni care au trudit printre tomurile ei, figuri de copii care au crescut și au devenit personalități de marcă în viața spirituală a țării, momente de împliniri și perioade dramatice. Am remarcat chipurile profesorilor Ilie Grigore, Alex Dogaru, Constantin Moroianu, Mihai Țugulan, inginerii Cristian Călin (proiectantul spațiului actual), Maria Cârlan (director al Casei de Cultură), Nina Mazilu, economistul Cornel Letca, alți reprezentanți ai școlilor, care au gustat eseurile despre carte, bibliotecă și cultură, urmate de un Florilegiu liric din versurile poeților dobrogeni și ialomițeni, inspirate de realitățile Hârșovei.

Un dialog sincer și autentic, spontan și nesofisticat s-a iscat în sălile Casei de Cultură, unde a fost vernisată o expoziție de artă plastică, opera celor trei plasticieni locali: veteranul Petre Roșca - nume de referință în pictura contemporană (membru al UAP), Mircea Silvestru, - vechi militant pe simezele hârșovene și debutanta Viorica Grigore.

Peisajele inspirate din frumusețile de la poalele Cetății Carsium, ruinele legendare de pe malul fluviului, Dunărea cu pădurile ei, portrete umane, flori, surprinse într-o gamă cromatică diversă și bogată, încântă privirile și sufletele degustătorilor de culori.

Apoi, moderatorul festivalului spiritual - profesorul Dorel Popescu - un intelectual rafinat, dăruit actului de cultură, ne invită în sala amfiteatru a Casei de Cultură, unde, după mulți ani de tăcere, pe scena puțin îmbrăcată și slab luminată, evoluează cel mai tânăr ansamblu folcloric de pe aceste meleaguri - Carsium.

O revărsare de cântec românesc și dansuri populare din variate zone folclorice - ne-a ținut cu sufletul la gură, în aplauzele generoase ale unei săli pline de fani ai folclorului românesc autentic, un spectacol anti-manele.

Artiștii au fost 8 dansatori (coregraf Ion Niță), un grup vocal folcloric feminin și câteva soliste, sub îndrumarea magului Sever Costea - veteran al culturii dobrogene, profesor, compozitor, dirijor, instructor și instrumentist - care din 1952 își dăruiește talentul și pasiunea perpetuării folclorului românesc. Animatorul care, în deceniile 7 și 8 ale secolului trecut, realizase celebrul grup Privighetorile Hârșovei, cu care străbătea meridianele țării și ale Europei, până în Anglia și Franța, revine în actualitate.

Ansamblul folcloric Carsium va evolua la Festivalul Folcloric de la Velico Târnovo (Bulgaria), în perioada 29.06 - 15.07 a.c., având sprijin logistic din partea Centrului Județean al Creației Populare.

(Constantin Antonescu)

*

Spre finalul manifestării a fost întâmpinată soprana Florența Marinescu, proaspăt numită director în Direcția Județeană de Cultură și Culte. Hârșovenii au primit din parte-i... promisiuni (mai ales pentru proiectatul Muzeu Arheologic!).

Și o întrebare retorică: Nimeni, nimeni din mass media constănțeană nu a auzit de aceste evenimente? Condamnabilă nepăsare pentru  cultura din județ!

„Al șaselea Colocviu Național de Poezie Scurtă”

 ?, Al șaselea Colocviu Național de Poezie Scurtă, ?, 2000

În zilele de 18-19 noiembrie 2000, un mare număr de poeți, creatori de tanka, renku, haiku s-au întâlnit la Slobozia, la al VI lea Al șaselea Colocviu Național de Poezie Scurtă, care a avut loc la Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița.

S-au dezbătut probleme care frământă lumea poeziei haiku românești, soarta revistelor, alcătuirea unei antologii reprezentative, editarea unor lucrări de teorie literară. Au luat cuvântul: D. Alexandru (Piatra Neamț), I. Marinescu (Cluj), G. Isăilă (Sibiu), D. Radu (Bacău), C. Ifrim, D. Ifrim, M. Miga, V. Nicolitov, E. Dumitrescu, J. Cohn, V. Moldovan, B. Pascu, V. Busuioc, C. Atanasiu, V. Smărăndescu (București) Ș. Teodoru (New York), L. Văceanu, A. Bechir, R. Patrichi, A. Ruse, D. Zărnești, I. Dragomir, I. Ștefan (Constanța), A. Firiță (Bolintin Vale), Violeta Basa, A. Bănescu (Slobozia). Au fost prezentate eseurile Merii în floare de Violeta Basa și Poetica focului de Dumitru Radu. Au fost acordate Premiile Orion pe anii 1999 și 2000.

Grupul de arte marțiale condus de Angi Tănase a făcut o demonstrație.

Lui Șerban Codrin, conducătorul Școlii de tanka, renku și haiku de la Slobozia i s-a încredințat alcătuirea unei antologii românești reprezentative. În cadrul întâlnirii, s-a organizat o șezătoare literară, la care au citit toți cei prezenți.

„Viața Filialei” („TOMIS” 2000)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 2000, octombrie

*

Sub egida Inspectoratului pentru Cultură al Județului Prahova, Primăriei Câmpina și Casei de Cultură „Geo Bogza„, în orașul Câmpina au avut loc „Galele APLER”, importantă manifestare a Asociațiilor Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Dintre temele colocviilor și dezbaterilor menționăm: Cultura scrisă și viitorul ei în mileniul III, Acordarea unor facilități fiscale - imperativul culturii scrise, Difuzarea cărților și revistelor de cultură în impas? Filiala Dobrogea a fost reprezentată de secretarul ei executiv, scriitorul Constantin Novac, redactor șef al revistei Tomis.

*

Tradiționalul Salon de Carte organizat anual la Slobozia de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” a inclus o zi specială dedicată scriitorilor de la „Tomis” și Editurii Ex Ponto. Un public tânăr, interesat și receptiv, a asistat la lansarea volumului „Provocări imergente” al poetului Nicolae Motoc. Despre carte și autor și-au exprimat opiniile: criticul literar Nicolae Rotund, prozatorul Ovidiu Dunăreanu și poetul Șerban Codrin. Profesorul Ioan Popișteanu, directorul Editurii „Ex Ponto”, a trecut în revistă preocupările și programul instituției pe care o conduce. La întâlnire au fost scriitorul Radu Cârneci, Corneliu Leu și Paul Prodan, directorul general al Tipografiei și Casei de Editură „Ex Ponto”.

*

Ovidiu Dunăreanu și Amelia Stănescu s-au întâlnit cu elevii Liceului „Omnia” din Constanța.

*

Ion Faiter și Tudor Costache au participat la simpozionul „Dobrogea - istorie și spiritualitate”, organizat în orașul Negru Vodă de UDTM și Consiliul Local.

*

Arthur Porumboiu a fost invitatul criticului și conferențiarului universitar Nicolae Rotund la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unde au dialogat cu tinerii profesori înscriși la masterat. De asemenea, poetul a fost prezent la Liceul Teoretic „Callatis” din Mangalia la lansarea cărții de versuri „Poemele Evei” de Ana Ardeleanu, al cărei lector este.

*

Printre laureații concursului literar organizat în cadrul „Zilelor Voiculescu” de la Buzău - secțiunea sonet românesc - s-a numărat poetul Ion Roșioru. Fiul acestuia, Mădălin Roșioru, a obținut Premiul II la proză. 

*

De curând, la Istanbul, în fața unui numeros public format mai ales din studenți, s-a lansat cartea „Domnule copil” (Cocuk Efendi), Editura Ex Ponto, 1999, ediție bilingvă româno-turcă, în prezența autorului, poetul Arthur Porumboiu. Bayar Amet, unul dintre traducători, Icten Gelal, președintele Uniunii Tătarilor Turco-Musulmani din Turcia și poetul Aledin Amet, conducătorul delegației române au relevat faptul că poezia nu are granițe de limbă. La manifestare au participat și membrii Ansamblului „Karadeniz” din Constanța.

*

„Sărbătorile Iașilor”, organizate de Primăria Municipiului Iași și Muzeul Literaturii Române din Iași, l-au avut invitat din Constanța pe poetul Sorin Roșca. El a participat la Casa N. Gane la vernisajul expoziției „Instrumente de scris” și la lansarea cărții „Iașii între adevăr și legendă” de Constantin Ostap și Ion Mitican.

*

Începând din luna octombrie a. c., poetul Șerban Codrin, director al Bibliotecii Județene Ialomița „Ștefan Bănulescu”, s-a transferat de la Asociația U. S. din București la Filiala Dobrogea. 

„Viața filialei” (ROȘCA 1999)

*

Al VIII lea Salon Anual de Carte organizat la Slobozia de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” și Inspectoratul de Cultură Ialomița a cuprins în program sărbătorirea a 70 de ani de la naștere și 50 de la debutul poetului și prozatorului Ștefan Bănulescu (1929-1998). Au luat parte: Fănuș Băileșteanu, director adjunct al Bibliotecii Academiei Române, prozatorul Constantin Novac, secretar executiv al Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Nicolae Motoc, membru în Consiliul de Conducere al USR, Ioan Hanaru, președintele Consiliului Județean Ialomița, George Stoian, consilier șef al Inspectoratului de Cultură, poetul Șerban Codrin, directorul Bibliotecii Județene, artiștii fotografi Vasile Blendea și Ioan Cucu, prozatorii Mihai Vișoiu și Ioan Neșu ș.a.m.d.

*

Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la lansarea la apă, la bordul escortorului „Constanța” a avut loc prezentarea volumului „Printre zei și lupi de mare” al scriitorului Lică Pavel, membru al USR, apărut la Editura Sylvi din București, în 1999. Noua apariție editorială a a fost prezentată și la bordul crucișătorului „Mărășești”, precum și la Jandarmeria Constanța. La toate aceste întâlniri a participat prozatorul Constantin Novac.

*

Galeriile „Amfora” din Constanța au găzduit lansarea romanului „Adam și Eva”, autor Victor Loghin, editura Leda & Muntenia, Constanța, 1999. Despre autor și noua sa carte au vorbit Laura Cojocaru, din partea Bibliotecii Județene Constanța, și scriitorul Constantin Novac, redactor șef al revistei „Tomis”.

„Viața Filialei” („TOMIS” 1999)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1999, august?

*

Reluată după un deceniu, în 1998, Tabăra de creație literară și video-poem „Carsium” de la Hârșova, organizată de Consiliul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției Populare Constanța, a inclus în acest an, pe lângă numeroase manifestare - expoziții de pictură, lansări de carte, dialoguri literare, spectacole de muzică și poezie - și o întâlnire cu reprezentanții Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor și ai revistei „Tomis”, la care au participat scriitorii Constantin Novac, Sorin Roșca și Ovidiu Dunăreanu. Biblioteca Orășenească Hârșova a găzduit un stand de noutăți editoriale amenajat de Librăria U. S. din Constanța și lansarea volumelor „Patrulaterul cenușiu” și „Înțelepciunea ascetului” semnate de Arthur Porumboiu. Tabăra a fost onorată de prezența scriitorilor Arthur Porumboiu, Ion Dragomir, Alexandru Uluiu, Ana Ruse, Ananie Gagniuc, Geo Vlad. Este de remarcat faptul că, spre deosebire de celelalte ediții, ediția de acum a avut ca participanți foarte mulți tineri, semn de bun augur al revigorării energiilor creatoare în această parte a țării.

*

Intrate deja în tradiție, întâlnirile dintre scriitorii constănțeni și ialomițeni își arată din ce în ce mai pregnant roadele roadele atât în paginile revistei „Tomis”, cât și în publicațiile din județul învecinat. Cea mai recentă dintre aceste întâlniri a prilejuit scriitorilor Constantin Novac, Nicolae Motoc, Șerban Codrin și Ioan Neșu o trecere în revistă a principalelor probleme cu care se confruntă în clipa de față  instituțiile culturale din România, fiind stabilit totodată un calendar al viitoarelor manifestări culturale comune.

*

Nicolae Rotund în calitate de consultant al Editurii „Ex Ponto” a îngrijit apariția în colecția „Romane interbelice” a volumului „Casa cu fete” de Carol Roman, iar în colecția „Cartea de literatură a elevului” a lucrărilor „Schițe și povestiri” de Emil Gârleanu și „Nuvele, povestiri, basme” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. De asemenea, criticul este pe cale să definitiveze lucrarea „Trei secole de pamflet”, eseu despre pamfletul românesc.

*

Ovidiu Dunăreanu, Sorin Roșca și Dan Perșa au participat în această lună la ediția 1999 a sesiunii naționale de etnologie „Migrația semnelor de cultură populară în România”, organizată de Centrul Județean al Creației Populare la Mangalia - 2 Mai. Devenită tradițională, manifestarea a reunit prestigioși specialiști în domeniu din marile centre și zone etno-culturale ale țării.

*

 Aurelia Lăpușan împreună cu Ștefan Lăpușan au scos de sub tipar o nouă carte din seria monografiilor dobrogene intitulată „Techirghiol pentru Europa”. Lucrarea cuprinde foarte multe documente de arhivă, ilustrații și informații inedite acoperind peste un secol de istorie și viață culturală dobrogeană. Scriitoarea mai are în lucru „Un curs de inițiere în jurnalistică” și un volum de interviuri cu mari personalități ale spiritualității românești pe care le-a cunoscut în treizeci de ani de activitate de ziaristă.

*

Sanda Ghinea a încheiat o nouă carte pentru copii, „Familie la minut” și scrie la o alta de epigrame, care va cuprinde portretele făcute scriitorilor  constănțeni în cadrul „Cafenelei literare”.

* 

Iulia Pană a terminat noul său volum de versuri „Groapa cu scorpioni” și se gândește să nu-l mai editeze la București, ci în Constanța, la Editura „Ex Ponto”.

*

Ion Codrescu a fost distins cu premiul pentru poezie la Concursul Internațional din Niș (Iugoslavia).