Întreprinderea Minieră Dobrogea în 1986 („Tomis” 1986)

Sediul Întreprinderii Miniere Dobrogea se afla în anii 80 pe strada Nicolae Titulescu din zona veche a Constanței. Carierele, minele și instalațiile de preparare a minereurilor din componența sa se întindeau pe o suprafață de 15.485 kmp, care reprezenta o șesime și jumătate din teritoriile județelor Tulcea și Constanța.
Printre zăcămintele mai importante se numărau cele de calcar de la Mahmudia (TL), pirită de la Altîn Tepe (TL), de sulfuri metalice de la Somova (TL), de cuarțită de la Cerna (TL), de diatomită și de bentonită de la Urluia (CT), de argilă caolinoasă de la Medgidia (CT) și de cretă de la Basarabi (CT).
Cei 3.500 de angajați ai Î.M.D. includeau mineri, geologi, operatori ai instalațiilor de flotare sau operatori ai instalațiilor de uscare-măcinare-clasare a minereurilor.
În 1965, pe dealul Gherghina exista o mină de caolin cu mijloace tehnice modeste, la Basarabi o modestă fabrică de măcinare a cretei, la cariera de baritină de la Cortelu o instalație de flotație relativ modernă, iar la exploatările din 1986 de la Cerna, Zorile, Urluia, Medgidia și Mahmudia pășteau oile. După 20 de ani, valoarea totală a minereurilor brute sau prelucrate în zeci de sortimente finite sau semifinite a crescut de zece ori, ele fiind destinate combinatelor siderurgice, metalurgice, chimice și petrochimice. În 1985-1986 s-au realizat lucrări de modernizare la carierele Urluia, Somova și Mahmudia și la instalațiile de la Somova, Baia, Medgidia, Cerna și Urluia. Astfel, la sfârșitul anului 1986 au fost furnizate combinatelor, peste plan, 227 de trenuri convenționale de minereuri prelucrate și 22.700 vagoane de calcar, de dolomită, de bentonită, de diatomită, de argilă caolinoasă, de cuarțită, de minereuri de plumb, de zinc, de cupru și de pirită.

SURSA
Publicitate: Întreprinderea Minieră Dobrogea, „Tomis”, Constanța, 1986.

Concursul național de poezie și eseu „Panait Cerna” Tulcea, septembrie 2006 („TOMIS” 2007)

 ?, Concursul național de poezie și eseu „Panait Cerna” Tulcea, septembrie 2006, a XXXI a ediție, „Tomis”, Constanța, nr. 1, 2007

201 Manifestarea s-a desfășurat sub egida Consiliului Județean Tulcea, prin implicarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Tulcea.

Juriul a fost constituit din următoarele personalități: Nicolae Prelipceanu (președinte), Ovidiu Dunăreanu, Viorel Dinescu, Șerban Codrin, Paul Prodan, Olimpiu Vladimirov, Bogdan Pascal.

Premiile acordate
Secțiunea poezie:
Premiul I: Andreea Velea (Iași)
Premiul II: Gabriela Ivașcu (Argeș)
Premiul III: Diana-Cornelia Mănăilă (Galați)
Secțiunea Eseu:
Mențiune: Oana Cristina Carașcă (Tulcea)

ANDREA VELEA

(n. 8 august 1985)

Studentă,  Facultatea de Medicină Dentară, Iași

Salon 6 maternitatea elena doamnă

îmi suflă n ceafa lată, mă prăbușește

respiră în țevile de eșapament, în borcanele

cu dulceață de cireșe amare,

pe mâinile mamei mamei mamelor

curând devenite proiecții

în fața studenților de la litere

astăzi am ascultat pentru prima dată

bătăile cordului fetal, astăzi pentru prima dată

mi-am așezat urechea pe adevărata autostradă,

burta gravidei din salonul 6, m-a izbit cu piciorușul

de nenăscut, astăzi am realizat că lupta începe

înainte de cordonul ombilical, mi-am amintit

„Concursul de poezie și teatru Panait Cerna 2001”

 Concursul național de poezie și teatru Panait Cerna, Ediția XXVI, Tulcea, 2001

Se va desfășura în perioada 21-23 septembrie 2001 sub semnul împlinirii a 120 de ani de la nașterea poetului (25 septembrie 1881). Autorii care nu au debitat editorial și nu au împlinit vârsta de 32 de ani pot trimite 10 poezii, respectiv 1-2 eseuri (maximum 10 pagini, evidențiind locul lui P. C. în seria reflexivilor lirici și idealul său moral, dar și importanța operei sale teoretice), care vor fi dactilografiate în două exemplare la două rânduri și vor purta, în loc de semnătură, un motto. Într-un alt plic vor fi introduse datele personale și de creație ale autorului, inclusiv adresa și numărul de telefon. Același motto al lucrărilor va figura și pe plicul poștal. Lucrările vor fi expediate pe adresa Centrului Județean al Creației Populare Tulcea, str. Isaccei nr. 20, cod 8800, tel. 040/516072 până la data de 1 septembrie 2001.

„Viața filialei” („TOMIS” 2000 )

***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2000

* 

În cadrul ședinței Consiliului de administrație al Fondului Literar - la care a participat în calitate de membru al acestui organism și scriitorul Constantin Novac, secretarul executiv al Filialei „Dobrogea” a US - a fost pus în discuție Concursul Național pentru burse și premii, după cum urmează: Premii. Pentru volume apărute în 1999 în următoarele domenii: a) Beletristică; b) Drept; c) Economie; d) Filologie; e) Învățământ; f) Informatică; g) Istorie; h) Mass-media; i) Științe agricole și silvice; j) științe exacte; k) Științe ale naturii și medicină. Volumele vor fi trimise pe adresa Fondului Literar, Calea Victoriei 115, cu specificația „pentru Concursul Premiilor Fondului Literar”, până la data de 1 septembrie 2000 (data poștei). Rezultatul deliberărilor va fi anunțat în noiembrie 2000. Burse. Se acordă câte două burse de șase luni pentru fiecare domeniu anunțat în continuare: a) Economie; b) Drept; c) Învățământ; d) Informatică; e) Istorie; f) Mass-media. Bursa se va achita lunar și este echivalentă cu 120 USD (în lei la cursul zilei). Solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții (atât pentru premii, cât și pentru burse): a) să fie membru al Fondului Literar; b) să depună volumul pentru premiu sau un proiect de cercetare care să nu beneficieze de altă finanțare; c) CV. Proiectul de cercetare trebuie să conțină următoarele date: a) Titularul proiectului; b) Descrierea proiectului; c) Termen de realizare; d) Finalitatea. Proiectele de cercetare se depun la sediul Fondului Literar, Calea Victoriei nr. 115 - București, cu specificația „pentru Concursul de Burse al Fondului Literar”, până la data de 1 septembrie 2000 (data poștei). Premiile vor fi acordate în luna noiembrie 2000, iar bursele vor fi operaționale cu data de 1 decembrie 2000.

*

În prima decadă a acestei luni, la Tulcea, o nouă ediție a Festivalului Național de Poezie și Eseu „Panait Cerna”. Juriul i-a avut în componență pe prozatorul Constantin Novac, redactor-șef al revistei „Tomis” - președinte, poetul Dumitru Mureșan, redactor-șef al revistei „Vatra”, poetul Olimpiu Vladimirov, director al Centrului Județean al Creației, poeta Emilia Dabu, poetul Sterian Vicol, redactor-șef al revistei „Porto Franco”. Premiul revistei „Tomis” a fost acordat tinerei poete din Medgidia, Elena Vlădăreanu.

*

La începutul acestei luni, Editura „Ex Ponto” a scos de sub tipar o frumoasă și interesantă carte de „Restituiri”, Corabia de fildeș, avându-i ca autori pe prozatorul și publicistul literar Ovidiu Dunăreanu și pe istoricul literar și eseistul Victor Corcheș. Poeți uitați sau ignorați de vreme și de societate - Alexandru Gherghel, Dumitru Olaru, Dimitrie Batova, Liuben Dumitru, Vasile Culică, Boris Deșliu - sunt aduși în fața cititorilor de azi. Volumul nu se dorește a fi o antologie exhaustivă, ci o restituire a ceea ce are reprezentativ fiecare autor în parte.

* 

Prozatoarea și poeta Aurelia Lăpușan și-a lansat cea de a opta sa carte Presă și teatru în Dobrogea. Această primă cercetare asupra fenomenului teatral și receptarea lui în presa locală încununează activitatea de trei decenii a autoarei. Lucrarea are un bogat instrument bibliografic, peste 200 de ilustrații, unele din ele inedite. Lansarea a avut loc la Teatrul „Ovidiu” în prezența actorilor și ziariștilor constănțeni, fiind circumscrisă celei de a treia ediții a Zilelor culturale româno-elene.

*

La sediul central din Constanța al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România s-a organizat lansarea lucrării Romanya turc-tatar ederbiyati (Literatura turco-tătară), vol. 1 și 2, de conf. dr. Nedret Mahmut. Din partea filialei au participat Yasar Memedemin, Emin Ermel, Sorin Roșca, Ovidiu Dunăreanu, Victor Corcheș.

*

Două tinere ziariste constănțene - Anca Govor, șef departament cultură la ziarul „Observator” și Daniela Măiță de la ziarul „Telegraf” - s-au întrecut în a acorda, în ultimul, cu obiectivitate, consecvență și înțelegere, o atenție deosebită vieții filialei dobrogene a US și scriitorilor care o formează. le mulțumim și pe această cale, încurajându-le să țină aproape de noi.

Periodicul „Panait Cerna” din Tulcea (MOTOC 200?)

 Nicolae Motoc, „Tomis”, Constanța, 200:

În periodicul cultural „Panait Cerna” editat de revista „Steaua Dobrogei” din Tulcea, bogat în documente (unele inedite) dedicate vieții și operei poetului dobrogean, citesc și un text publicat parcă anume să fie un model pentru felul cum nu trebuie scris un eseu. De mult n-am mai citit propoziții atât de aiuritoare: „Cerna trăiește la nivelul microscopic al simbolului atenuat. Simbolul omului poet care se dovedește a fi teoretician al filosofiei, sub trupul unei estetici de creație”. Cum o fi  să trăiești la nivel microscopic un simbol, fie el și atenuat, al omului poet, teoretician al filosofiei? Și ce înseamnă a trăi sub trupul unei estetici de creație? Așa-zisul eseu despre Panait Cerna al Alinei Sandra este literalmente ticsit de astfel de propoziții și sintagme fără sens, frizând ridicolul: „Să nu lăsăm să se altereze nici solul rustic care alăptează originile poetului umbrit de Dunăre”. (Cum poate solul, fie el și rustic, să alăpteze niște origini? Sau cum poate fi poetul umbrit de Dunăre?) Nu poți să nu râzi când afli că „după ce îl citești pe Cerna simți”. Ce anume simți, rămâne un mister. Dar cărțile poetului (când sunt citite?) „devin materii suspendate în care cuvântul prinde o amploare magică de autoritate fără rezerve la nivelul frazelor, accidentându-se uneori în sintagme poetice. Spontaneitatea surprinde cuvintele lungi, în lire sterline...” Ce-ar fi însemnat dacă le surprindea... în dolari americani?

Dar să mă opresc doar la aceste câteva citate din primele fraze ale unui „eseu”, care se întinde agresiv pe nouă coloane, ocupând cinci din cele 48 de pagini ale buletinului cultural „Panait Cerna”... Asta pentru a nu fi suspectat că sunt sadic, pierzându-mi cititorii.

„Concursul literar Panait Cerna 1996” („TOMIS” 1996)

 Inspectoratul pentru Cultură Tulcea și Centrul Județean al Creației Populare organizează în zilele de 19-20 iulie 1996 ediția a XXI a Concursului literar „Panait Cerna”, Tulcea, 1996. Autorii, care nu au împlinit 32 de ani, vor trimite 10 poezii sau 1-2 eseuri în două exemplare până la 1 iulie  pe adresa inspectoratului: str. Isaccei, nr. 20, cod 8800, tel 040/51.60,72. Un juriu format din membri ai Uniunii Scriitorilor din România, critici literari și reprezentanți ai organizatorilor, vor acorda numeroase premii. Manuscrisele vor fi semnate cu un motto; adresa și datele personale ale autorilor vor fi expediate într-un plic separat, purtând același motto.

„Premiul revistei Tomis: Marcel Tripa” („TOMIS” 1995)

***, Concursul interjudețean „Panait Cerna” Tulcea. Premiul revistei „Tomis”: Marcel Tripa, „Tomis”, Constanța, ian. 1995

Riscul cubului
Barba ni se-nfige în genunchi,
Încovoiat și sufocat, (...) de bolta cerească.
De prea multe stele (...) răni.
Respirația alertă mi-a opărit plămânii.
Renunț la atmosferă și mă-nchid într-un cub de aer.
Clipele liniștite cu muchii de cub m-ascund de entorsa de suflet care mă pândește:
Ar urma inevitabil fractura.
Dar liniștea din cubul de aer mă va lecui
Prin efectul de compresă
Nici n-am apucat să mă bucur
Piei sferă urâcioasă, plămădită din sânge rău și rău de aer!
Of, sfera îmi va circumscrie cubul.
Din nou...
Știam că mi-a ales forma potrivită, 
Am simțit riscul,
Și totuși am ales cubul...

Și te mai rog
- Și te mai rog să-nchizi ușa când pleci.
E răcoare aici.
Gânduri înghețate despre apropiata neființă.
Dar n-o încuia.
Lasă-i de vor, să vină.
Să vină să mă vadă pe mine, locul unde trăiește frica.
Frica de apropiata neființă.
Unii au venit și-apoi, toți vor veni odată și odată.
Cei mai mulți sunt intrigați, enervați.
Prea laș ca să simtă și ca să-și pună problema,
intrigatul enervat mă privește și se vede pe sine.
Și-și râde în nas și-și trântește ușa, și fuge de o altă
aceeași frică,
de frica gândului că atunci când se va opri, 
va deveni și el locul unde trăiește frica. Prea târziu.
Numai eu știu că a devenit demult, în scăldătoare
chiar mai-nainte de a-l ruga să-nchidă ușa.
Deșertăciunea aceasta e aceeași
care mă duce cu gândul la Blaga.
și la răcoarea din vorbele lui. 
ce mă rugau să-nchid ușa.

„Periscop” (ROȘCA 1994)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1994, mai 

*

Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor din România, Inspectoratul pentru Cultură al Județului Tulcea, Centrul Județean Tulcea al Creației Populare și Biblioteca Județeană Tulcea organizează în perioada 1-3 iulie 1994 a XIX a ediție a Concursului de Poezie „Panait Cerna”, care își propune să stimuleze creația literară a tinerilor poeți ce nu au debutat editorial și nu au împlinit vârsta de 32 de ani. Concurenții vor trimite minim 10 poezii dactilografiate în trei exemplare pe adresa Inspectoratului pentru Cultură al Județului Tulcea, strada Isaccei nr. 20, cod 8000, tel. 040/51.60.72, semnate cu un motto, iar într-un alt plic închis, pe care vor dactilografia același motto, vor introduce datele personale și de creație, adresa și numărul de telefon. Ultima zi de primire a lucrărilor este 15 iunie a. c. Un juriu al cărui președinte este Laurențiu Ulici va oferi participanților numeroase premii. Cheltuielile de transport, masă și cazare pentru membrii juriului vor fi suportate de Inspectorat.

*

Tânărul și talentatul poet constănțean George Șoitu, student al Facultății de Drept din București, s-a numărat printre laureații ediției 1994 a Festivalului de Poezie „Lucian Blaga” de la Sebeș, unde a obținut premiul revistei „Vatra”. Felicitări și îl așteptăm cu un grupaj de versuri pentru unul din numerele viitoare ale revistei!

* 

Un remarcabil debut editorial, asupra căruia vom reveni pe larg în numărul viitor: volumul de versuri „Floare albastră” al poetei Emilia Dabu din Mangalia, apărut în condiții grafice deosebite la editura bucureșteană „Senin”. Grație sprijinului material oferit cu generozitate de Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia și de familia Curt, a văzut lumina tiparului cea dintâi carte a unei autoare de primă mărime în lirica românească actuală. Se cuvin numai cuvinte de laudă pentru conducerea Casei de Cultură a Tineretului Mangalia pentru excelenta organizare a festivității de lansare a volumului, la care au participat - fapt puțin obișnuit după ianuarie 1990 - peste 200 de persoane!

*

Teatrul de revistă „Fantasio” ne va oferi în această vară numeroase surprize. După ce vom vedea ce e cu „Dragostea și tradiția” - revistă cu texte de Tudor Popescu, muzica Dumitru Lupu și Gigi Răsculescu, regia Andrei Mihalache - va urma un mare „Scandal la Fantasio” stârnit de Ananie Gagniuc, autorul textului și de maestrul Constantin Dinischiotu, autorul regiei. În pregătire se mai află un spectacol cu formația „Euxin” și un music-hall pentru copii.

*

Editura Fundației „Andrei Șaguna” din Constanța a scos de sub tipar o nouă și utilă carte: „Dreptul internațional public”, autor fiind conf. univ. dr. Dorin Clocotici. Lucrarea se adresează în special studenților și specialiștilor cu activitate pe plan internațional în domeniul comerțului, turismului, navigației, industriei, precum și lucrărilor vamali.

*

Complexul hotelier „Parc” din Mamaia a găzduit prima reuniune la nivel național din acest an a societăților neguvernamentale ale persoanelor cu handicap. Societatea constănțeană „Caritatea”, în colaborare cu fundația „Phoenix Caritas”, a asigurat o organizare de excepție, grație sprijinului acordat de directorul general al Finanțelor Publice Emil Trandaș, precum și datorită generoaselor sponsorizări ale unor firme, între care amintim „Dobrogea”, „Inturcom” Costinești, „Malbera”, Coca Cola, „Carmenco”, „Romtrans”, „Pilot Service”, „Ovdius”, „Argus”, cu aportul conducerii Complexului hotelier „Parc” Mamaia. Rămâne de văzut dacă succesul lucrărilor reuniunii „CONFAS 94” Constanța va avea ecoul scontat la nivel guvernamental.

*

Poetul Ion Dragomir a reușit o performanță de-a dreptul în aceste vremuri crâncene de „tranziție”: a publicat în mai puțin de două luni patru volume de poezie, intitulate „Aud foșnetul piramidei”, „Bucium”, „Rouă, trandafiri și lacrimi” și „Poezii la statuia lui Ovidiu”. S-ar putea ca  prin acest act de curaj, editura „Metafora” din Basarabi să fi intrat deja în istoria literaturii române contemporane, fiindcă Dragomir este un poet demarcă al acestor meleaguri.

*

Deși anumite guri rele îi prevesteau o moarte fulgerătoare, imediat după naștere, iată că publicația constănțeană „Albatrosul”, supliment literar-artistic al cotidianului „Cuget liber”, a împlinit un anișor de la apariție! O vârstă, ce-i drept, încă fragedă, dar „pruncul” a învățat deja să meargă cu demnitate către inimile iubitorilor de literatură adevărată, stă adică bine pe picioarele sale, fără „proptelele” binevoitoare ale grafomanilor cu moft și ambiț. Zbor înalt și viață îndelungată, chiar dacă mai e destul până să se însenineze!

*

O fericită și dătătoare de speranță coincidență face ca, în chiar ziua sărbătorii religioase „Izvorul Tămăduirii”, primarul municipiului Constanța, Cornel Neagoe, să fi împlinit 51 de ani. Îi urăm „La mulși ani!”, cu speranța că instituția pe care o conduce va deveni pentru noi, cetățenii acestui oraș, un veritabil „Izvor al Tămăduirii”. Auzi-ne Doamne și fă un gest și pentru noi, păcătoșii!

*

Cu un fast deosebit, firma „Bingo Europa” a inaugurat în fosta piscină a hotelului „Parc” din Mamaia cea mai mare și modernă sală de jocuri din România și una din cele mai mari din Europa la ora  actuală! Zeci de monitoare color, uriașe tabele electronice, mii de metri pătrați de mochetă, un personal foarte tânăr și temeinic mini-jupat, bodyguarzi la tot pasul, câștiguri ademenitoare și multe altele, adică o strălucitoare poartă către mirajul Occidentului, deschisă la doi pași de ștevia noastră tradițională. Sunt însă și unele ciudățenii pentru ai noștri, ca brazii, cu ceva troscomicină la „bord”. Spre exemplu, chestia cu „controlul corporal” de la intrare. La ce folosește el? Să nu pătrunzi cu niscaiva trotil sau cu vreun noroc exagerat de mare? Un prim incident s-a și soldat, din acest motiv, cu rănirea fraților Emil și Gabriel Dobre, care au vrut să testeze, probabil, pregătirea de luptă a bodyguarzilor. Solicităm de urgență patronilor explicațiile necesare!

*

Un pericol neașteptat planează asupra explozivului nostru senator Gheorghe Dumitrașcu. De această dată nu mai este vorba nici de Mossad, nici de periculoșii unguri, nici de capitalismul rapace și americănesc. Buba e în interior, adică în fericitul nostru spațiu mioritic. Deși binișor trecută prin felurite experiențe de viață, frumoasă și oareșcât divorțată, actrița Virginia Rogin declară în săptămânalul „VIP” următoarele: „Aș vrea să mă îndrăgostesc de senatorul Dumitrașcu, fiindcă sunt nebună după temperamentul lui”. Asta ne mai lipsea! Învățați să punem răul înainte, conștienți de inconștiența zăpăcitei, care poate periclita un întreg județ, ne punem întrebarea: dar dacă dl. senator are un moment de slăbiciune sau îi face zăluda farmece? Bat în lemn, fiindcă n-aș vrea să-l văd îndrăgostit lulea, oftând cu ochii pironiți în golul de dincolo de Gherman, votând absent vreo inițiativă a Opoziției!