Sediul Întreprinderii Miniere Dobrogea se afla în anii 80 pe strada Nicolae Titulescu din zona veche a Constanței. Carierele, minele și instalațiile de preparare a minereurilor din componența sa se întindeau pe o suprafață de 15.485 kmp, care reprezenta o șesime și jumătate din teritoriile județelor Tulcea și Constanța.
Printre zăcămintele mai importante se numărau cele de calcar de la Mahmudia (TL), pirită de la Altîn Tepe (TL), de sulfuri metalice de la Somova (TL), de cuarțită de la Cerna (TL), de diatomită și de bentonită de la Urluia (CT), de argilă caolinoasă de la Medgidia (CT) și de cretă de la Basarabi (CT).
Cei 3.500 de angajați ai Î.M.D. includeau mineri, geologi, operatori ai instalațiilor de flotare sau operatori ai instalațiilor de uscare-măcinare-clasare a minereurilor.
În 1965, pe dealul Gherghina exista o mină de caolin cu mijloace tehnice modeste, la Basarabi o modestă fabrică de măcinare a cretei, la cariera de baritină de la Cortelu o instalație de flotație relativ modernă, iar la exploatările din 1986 de la Cerna, Zorile, Urluia, Medgidia și Mahmudia pășteau oile. După 20 de ani, valoarea totală a minereurilor brute sau prelucrate în zeci de sortimente finite sau semifinite a crescut de zece ori, ele fiind destinate combinatelor siderurgice, metalurgice, chimice și petrochimice. În 1985-1986 s-au realizat lucrări de modernizare la carierele Urluia, Somova și Mahmudia și la instalațiile de la Somova, Baia, Medgidia, Cerna și Urluia. Astfel, la sfârșitul anului 1986 au fost furnizate combinatelor, peste plan, 227 de trenuri convenționale de minereuri prelucrate și 22.700 vagoane de calcar, de dolomită, de bentonită, de diatomită, de argilă caolinoasă, de cuarțită, de minereuri de plumb, de zinc, de cupru și de pirită.
SURSA
Publicitate: Întreprinderea Minieră Dobrogea, „Tomis”, Constanța, 1986.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu