Lucrări de educație fizică și sport la Universitate Ovidius Constanța (LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)

(...)

a.Volume apărute în edituri (în ordinea alfabetică a autorilor)

Victor Albu 

Istoria Educației Fizice și Sportului, Constanța, Ex Ponto, 1996

Teoria Educației Fizice și Sportului, Constanța, Ex Ponto, 1999

Iulian Ciulianu & Otilia Ciulianu, Yachtingul - sportul velelor, Constanța, Ovidius University Press, 2005

Mirela Damian

Gimnastica acrobatică: tehnică - metodică, Constanța, Ovidius University Press, 2000

Lateralitatea în gimnastica ritmică, Constanța, Ovidius University Press, 2002

Gimnastica de bază, Constanța, Ovidius University Press, 2002

Gimnastica ritmică, Constanța, Ovidius University Press, 2005

Gimnastică și recuperarea la copiii cu probleme speciale, Constanța, Ovidius University Press, 2005

Tehnica și metodica elementelor artistice la sol și bârnă, Constanța, Ovidius University Press, 2005

Carmen Ene Voiculescu

Schi alpin, Constanța, Ovidius University Press, 1998

Pregătirea psihologică în antrenamentul copiilor înotători de vârsta 11-12 ani, Constanța, Ovidius University Press, 2002

Istoria Educației Fizice și Sportului, Constanța, Ovidius University Press, ed. a 2 a, 2002

(...)

„Tragica neputință” (ILIESCU 2010)

 Elvira Iliescu, Tragica neputință, „Ex Ponto”, Constanța, 1/2010, p. 141

Prințul captiv (Ex Ponto, Constanța, 2006), volumul lui Arthur Porumboiu, debutează sub un motto din Eclesiastul: „Totul e deșertăciune și goană după vânt”, fixând din capul locului perimetrul în care se clădește destinul uman: zădărnicia. Ei îi este deferit, fără drept de apel, de la naștere, întregul zbucium, tragica alergare spre inexorabil, în vacarmul înșelătoarelor iluzii. Zadarnică zbaterea Căutătorului, întru aflarea salvării..., zădărnicie a zădărniciilor..., „totuși El continuă să caute, / să caute!”, chiar dacă „Dincolo deșertul poate fi - / singurătate de gheață / sau un tunel ce nu mai duce la zi”. 

Ca în Micul Prinț, se declanșează întâlnirile providențiale („Poate un crin va zări / să-i vorbească, / cu privirile-lucrătoare / de altă zare”), ce instigă nevoia aflării altor dimensiuni ale cunoașterii. Dar Micul Prinț este însăși expresia speranței, cunoașterilor incitante, în vreme ce Căutătorul a aflat din plin gustul încercărilor zadarnice, eșecul, în pofida tragicei zbateri.

Când inspirația îl captează, „Ceva se rupe în el, / însă viziunea îl absoarbe!” Ceea îl obligă să persevereze, chiar dacă „se arde pe sine”, continuă căutarea, deși „... mâinile-i sunt oarbe / pipăind piatră cu piatră -/ și găsesc numai cuțite de frig!” Splendidă imagine sugerând cruzimea, neîndurarea căutării!... Iar revelațiile sunt „florile devoratoare” ce se hrănesc „din ultimele-i forțe...”, îi sorb energiile împuținate. Aidoma Emirului macedonskian prin ardență, aleargă spre flacăra Lui, știind că n-are cum abandona, nu poate, „întoarcere nu-i!” Nu se poate dezice de sine însuși, e condamnat la Căutare, ca-n arghezianul - „în genunchi, pe coate / târâș, pe patru labe.” Absorbția totală, până la anihilare, Iar de atinge „porțile Limitei”, totul se preschimbă în ardere de tot, ca fulgerat de „vitriol”! În zadar, de-a dreptul „Orbește s-aruncă și-n forță, / dar dincolo sticlește deșertul / și nădejdea nu-i procură o torță.” Și cum să n-ajungi nebun? „... cu un forceps încearcă El / să extragă lumina din fulger” Dar va fi hăcuit, pedeapsă pentru cutezanță, pentru marele exces, de o cruzime greu imaginabilă: „... i se taie brațele-n zimți de oțel, / i se îndeasă ochii în ger, / și pentru o secundă / e tras cu teribilă forță / în Necunoscuta Undă, / și-aude, însă nu poate / să transmită clar ce-a cunoscut: / i se retează sunetul la jumătate!”

Dobândește doar convingerea. ca o fulgerare de ghilotină, că: „... nu poate pătrunde, / nu poate pătrunde, / acolo unde lumina își are  / eternele-i (...)”.

Un paparazzo al literaturii dobrogene (ROȘIORU 2002)

 Mădălin Roșioru, Un paparazzo al literaturii dobrogene, „Tomis”, 2002

Pe holurile Universității „Ovidius” din Constanța poate fi văzut, întotdeauna împovărat de un teanc de cărți sau reviste și cu o eleganță vestimentară neapărat vetustă, un omuleț cu sprâncenele în permanență ridicate, ca o perpetuă uimire existențială, scuturat periodic de un tic nervos al umerilor și al gâtului, semn sigur că, pradă numeroaselor și ambițioaselor sale proiecte, se află în chinurile unei combustii intelectuale ieșite din comun. Oltean până în măduva oaselor, în ciuda aparenței sale sfieli, gata să se bată ca un leu paraleu pentru un cuvânt sau un semn tipografic purtător al unei înalte spiritualități, justițiar incurabil cu propensiuni de supererou cultural și cu un orgoliu pe măsura acestora, conferențiarul Ștefan Cucu, tandru poet, cultivator de sonuri clasice, caligrafiate atent, cărturărește, tocmai a publicat la editura constănțeană Ex Ponto, o carte de Portete Literare, validată mai cu seamă în latura imagistic-evocatoare a unor personalități culturale dobrogene.

Universitarul pe care cu ușurință ni-l putem închipui retras printre tomuri prăfuite, în înălțimile inaccesibile ale unui turn de ivoriu, se dovedește în egală măsură un om al cetății, prin privirea neiertătoare, hiperlucidă, pe care o proiectează asupra spectacolului lumii literare. Portretist remarcabil, de o aciditate neașteptată, subtilă, pasiv insinuată în chiar inima de lână a panegiricului celui mai nesăbuit, autorul nostru semnează o mapă de texte colcăitoare de „șopârle”, alegând un procedeu extrem de spectaculos, de toreador, dublat de o candoare tarantiniană, în genul Pulp Fiction: cu o mână te mângâie duios pe creștet și cu cealaltă te înjunghie pe la spate, cu o mișcare sigură, de killer profesionist, zâmbind subțire, oarecum stângaci, nevenindu-i parcă să creadă ce se întâmplă și caracterizând pedant situația, în sine amuzantă, poate chiar grotescă, prin imposibilitatea unei apoftegme formulate demult în limba strămoșilor noștri latini: vae victis...

Cartea se citește cu sentimentul participării la un spectacol sau al colindării printr-un muzeu al figur(anț)ilor de ceară. Personalități și nu tocmai, în devălmășie, cei surprinși în acest volum articulează un tablou (aproape) coerent și complet al vieții culturale dobrogene, realizat în tușe repezi, nervoase, în care privitorul poate ghici zâmbetul amuzat al portretistului, adesea dezvelitor al unui rânjet. Aceste portrete sunt cu adevărat literare în sensul că reușesc să comunice lectorului o nedezmințită plăcere a scriiturii, convertibilă în deliciul lectural comparabil cu acela încercat la parcurgerea unei opere de ficțiune: în acest sens, obiecțiile referitoare la selecția operată de autor își pierde brusc pertinența, în condițiile în care nu poți reproșa unui prozator personajele pe care le introduce de pildă într-un roman, mai la vedere sau mai în fundal, dar fiecare din ele clamându-și cu mai multă sau mai puțină convingere dreptul la existență.

Ni-l putem închipui pe autor ca pe un fotograf de scandal, pândind pe la recepții. Îl vedem la masa de scris, anticipând reacția cutărui portretizat, de stupoare, bucurie, recunoștință, admirație, blocaj neuronal, amuzament ranchiună, sau chiar neputincioasă ură.

Nu vom insista asupra celor care apar în acest album de familie, lăsând intactă bucuria cititorului de a-și redescoperi contemporanii literați. Vom trece, de asemenea, cu vederea comentariile critice, necesarmente discutabile: altul este atuul acestei cărți. Între bârfă subțire și istorie literară, Ștefan Cucu reușește performanța de a da o carte care, înainte de toate, nu te lasă nicidecum indiferent, răscolind pasiuni ierarhice sau de high life caragialesc, dezgropând războinice securi îngropate vremelnic la vreun chiolhan sau parastas literar, arătând inimiciții vechi sau noi și înflăcărând orgolii - dislocând în fond inerții de percepție și dând semnalul reconsiderărilor axiologice de care periodic avem cu toții nevoie.

„Viața filialei” („TOMIS” 2002)

 ***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2002

*

Dovedind consecvență în ceea ce privește derularea Programului Cultural pe anul în curs, Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România și Revista „Tomis” au organizat la Cafeneaua Scriitorilor din Constanța prima seară culturală din 2002. În prezența unui numeros public, format în majoritate din liceeni și studenți, scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactor șef adjunct, a prezentat în extenso numărul din ianuarie al revistei. Programul a mai cuprins lansarea volumului de versuri Transferuri de izvoare al poetului Ion Dragomir (Ex Ponto, Constanța, 2002), prezentat de scriitorul Arthur Porumboiu, iar Luciana Crudu, actriță la Teatrul „Fantasio” Constanța, a oferit un recital liric din creația poetului. Despre programul întâlnirilor cu scriitorilor pe care Filiala intenționează să-l desfășoare pe durata anului în curs a vorbit scriitorul Constantin Novac, secretarul executiv al acesteia.

*

Cu prilejul împlinirii unui deceniu de la apariția primului număr al revistei de etnologie și fapt cultural „Datina”, editată de Centrul Județean al Creației Populare Constanța, la Galeriile „Amfora” a fost organizată o întâlnire festivă a colectivului redacțional cu reprezentanții mass media și ai instituțiilor culturale constănțene.  Din partea Filialei au fost prezenți scriitorii Nicolae Motoc, O. Dunăreanu și N. Roșca.

* I. Dragomir și A. Porumboiu au fost invitații emisiunii culturale a postului tv Soti Neptun cu ocazia apariției volumului de versuri Transferuri de izvoare. În emisiune Mădălin Roșioru a prezentat primul număr al revistei „Tomis” pe 2002.

* O. Dunăreanu și S. Roșca au participat la vernisajul expoziției de caricatură a plasticianului și epigramistului Marius Naum, organizată marți, 19 februarie 2002, la Galeriile „Amfora” de către Centrele de Creație Populară ale județelor Constanța și Tulcea. Nelu Serghei și Florin Lefter, actori ai Teatrului „Altar” din Tulcea, au prezentat o scenetă din creația lui I. L. Caragiale.

*

O. Dunăreanu, S. Roșca, M. Roșioru, Ion Faiter și Victor Corcheș au fost prezenți miercuri, 20 februarie, la Cercul Militar din Constanța, cu prilejul lansării de volumului de versuri Fulgurații lirice, semnat de Dumitru Ene Zărnești, recent apărut la Ex Ponto.

„Vinovată de utopie” (ROȘIORU )

 Ion Roșioru, Vinovată de utopie, „Tomis”, Constanța, 2001

„Am vârsta când femeile / nu-și mai declară nopțile / când zilele se codifică / ating colacul salvării / și mușc dintr-o lacrimă biografică / invocându-l tandru pe Dumnezeu, cel ce și-a luat frumusețea înapoi”, declară Ana Ardeleanu în ultima sa plachetă de versuri, Vinovată de utopie (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001), fragmentul citat fiind emblematic pentru vârsta sa literară și biologică, al cărei puls îi ia cu o sinceritate dezarmantă, autoarea renunțând la orice cochetărie de femeie în fața oglinzii. Directețea exprimării îi conferă discursului o senzualitate avivată de angoasa pe care o antrenează acutizarea perceperii implacabilității timpului. Poeta se revoltă, când pe față, când mocnit, împotriva falsificării trăirilor, convențiilor, prejudecăților și ipocriziilor de tot felul. Discursul ei e o pledoarie hedonistă întru împlinirea prin dragoste, întru perfecțiunea „ca preț al intrării în taine”, ca și întru exprimarea plenitudinală a limbajului corporal. Glisarea realului în text devine o terapeutică salvatoare și, implicit, o laudă adusă poemului ființă: „iar tu de pe muchia vântului / dirijezi circulația sângelui  / în poemul ce ți-l propun” (Serile ploioase). Predomină în poemele Anei Ardeleanu metafore de tipul: chipul amiezii, literele trupului, mielul inimii, lâna tăcerii, vegetația memoriei, trupul umbrei, șoldurile apelor, degetele vântului, așchia suferinței, patul de nuc al iluziei, serul fericirii personale, cămașa obișnuinței etc, deși parcă e de preferat scriitura captând adieri kinestezice, de tipul blondă răcoare, cu oximoronice ca mierea amarului, ori construcții eliptice preponderent nominale: „sub rădăcini / rostul durerii / trupul umbrei / circulând în trăsuri / (sub privirea de pază) / descântec cu cerb / vânturile / în tuburile naiului” (De primăvară).

Tăcerea, în ipostaza de concept estetic și de opțiune, e presimțită și comentată ca atare: „Și mii de tăceri / făceau avere / în inima mea” (De toamnă)./Ca și oglinzile / urmăresc înserarea / poemul are etajere / ocupate cu vocale / sângele se subțiază / ca liniștea / după vecernie // tăcerea începe cu mine” (Tăcerea începe cu mine).  Tăcerea nu este însă sinonimă cu neantul, cu pustiul, ci doar cu faza germinativă a prinosului de ființă, atâta vreme  cât și „ferigile cresc / în virgină tăcere”. Acest concept face parte din utopia poetică și el e chiar necesar de vreme ce „n-a fost loc în lume de mulțimea cuvintelor” (Scornind). Alteori, tăcerea e o formă de orgoliu mioritic pentru cea care știe că are „forța poeziei”: „ce miez de rai / picătura de liniște / elixirul tăcerii prin arterele Luminii” (Între stele).

Poezia nu e numai în cuvinte, acestea îi fac, cel mult, transparentă nașterea: „Privesc prin fereastră / cuvântului / felul cum poemul / se așează-n faguri” (Rănile). Ca idee de zbor ori evadare din cenușiul cotidian, ca și de neliniște esențială iscată din conștiința înclinării vieții spre crepuscul, poezia e singura rațiune de a fi a poetei, unica șansă de mântuire și rostuire a condiției umane: „doar pasărea mă ține de aripi / pe porțiunea alunecoasă / a noroiului / la poarta cu salcâmi înfloriți / a doua oară” (Totul se plătește). Într-o lume tot mai profană, natura își mai conservă în secret virtuțile ei sacralizatoare. O brumă de ironie vizibilă în substanța multor poeme ușor marinsoresciene ca scenarizare, o salvează pe autoare de sentimentalism și desuetudine (v. Jucăm tenis). Aparenta grandilocvență și exagerare dimensională a lucrurilor și trăirilor cade bine în acest registru altitudinal contracarând ingenios metaforismul ieftin ori definiționalismul albumistic: „sunt din ce în ce mai convinsă / că negrul / e căpitanul gărzii de onoare // face pe victima / cititor în stelele frumuseții / și mă ia la întrebările principale / peste piciorul cel verde / al anotimpului” (Cititor în stelele frumuseții).

Pe această notă se înscriu ultimele poeme ale plachetei Vinovată de utopie, Ana Ardeleanu descoperindu-și o altă fațetă creator-abordativă ce va fertiliza, probabil, următoarele cărți.

„Viața filialei” („TOMIS” 2000)

 S. R., Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2000

*

Revista „Tomis”, Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România și Editura „Ex Ponto” au organizat la Cafeneaua Scriitorilor din Constanța lansarea noului volum de versuri al poetului Sorin Roșca, intitulat Sezonul indiferenței. Apărută în condiții grafice excepționale la „Ex Ponto” (coperta și ilustrațiile purtând semnătura artistului plastic Constantin Grigoruță), cartea a fost prezentată de profesorul Ioan Popișteanu, director al prestigioasei edituri constănțene. Despre autor și despre noua sa apariție editorială au vorbit scriitorii Ovidiu Dunăreanu, Ștefan Cucu și Corina Apostoleanu. Au participat scriitori, oameni de cultură și artă, reprezentanți ai prese scrise și audio vizuale.

*

La invitația Fundației Culturale Române, o delegație a Asociației Scriitorilor din China a efectuat o vizită de documentare în câteva orașe ale României. La Constanța, oaspeții chinezi s-au întreținut cordial cu reprezentanți ai Filialei „Dobrogea” a USR în cadrul unei mese rotunde organizate la Librăria USR. Au participat Fan Bin, director în cadrul Departamentului de Relații Internaționale a Federației Scriitorilor și Artiștilor din China, prozator Chen Jiangong, secretar general al Asociației Scriitorilor și Chen Xiaoguang, poetul și compozitorul Xu Peidong, scriitorii Constantin Novac, Nicolae Motoc, S. R., Dan Perșa,  Cristina Tamaș, Victor Corcheș și Traian Brătianu.

*

Prozatorul Ovidiu Dunăreanu a fost invitatul emisiunii culturale a postului Radio Constanța, în cadrul căreia a susținut un dialog cu ziaristul Virgil Mocanu despre poetul S. Roșca și noul său volum de versuri Sezonul indiferenței.

*

S-a stins din viață, după o lungă și grea suferință, colegul și prietenul nostru Șerban Gheorghiu, poet și prozator, autor al unor volume dedicate mării și marinarilor, membru al USR, Filiala „Dobrogea”. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

„Viața Filialei” („TOMIS” 2000)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 2000, octombrie

*

Sub egida Inspectoratului pentru Cultură al Județului Prahova, Primăriei Câmpina și Casei de Cultură „Geo Bogza„, în orașul Câmpina au avut loc „Galele APLER”, importantă manifestare a Asociațiilor Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Dintre temele colocviilor și dezbaterilor menționăm: Cultura scrisă și viitorul ei în mileniul III, Acordarea unor facilități fiscale - imperativul culturii scrise, Difuzarea cărților și revistelor de cultură în impas? Filiala Dobrogea a fost reprezentată de secretarul ei executiv, scriitorul Constantin Novac, redactor șef al revistei Tomis.

*

Tradiționalul Salon de Carte organizat anual la Slobozia de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” a inclus o zi specială dedicată scriitorilor de la „Tomis” și Editurii Ex Ponto. Un public tânăr, interesat și receptiv, a asistat la lansarea volumului „Provocări imergente” al poetului Nicolae Motoc. Despre carte și autor și-au exprimat opiniile: criticul literar Nicolae Rotund, prozatorul Ovidiu Dunăreanu și poetul Șerban Codrin. Profesorul Ioan Popișteanu, directorul Editurii „Ex Ponto”, a trecut în revistă preocupările și programul instituției pe care o conduce. La întâlnire au fost scriitorul Radu Cârneci, Corneliu Leu și Paul Prodan, directorul general al Tipografiei și Casei de Editură „Ex Ponto”.

*

Ovidiu Dunăreanu și Amelia Stănescu s-au întâlnit cu elevii Liceului „Omnia” din Constanța.

*

Ion Faiter și Tudor Costache au participat la simpozionul „Dobrogea - istorie și spiritualitate”, organizat în orașul Negru Vodă de UDTM și Consiliul Local.

*

Arthur Porumboiu a fost invitatul criticului și conferențiarului universitar Nicolae Rotund la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unde au dialogat cu tinerii profesori înscriși la masterat. De asemenea, poetul a fost prezent la Liceul Teoretic „Callatis” din Mangalia la lansarea cărții de versuri „Poemele Evei” de Ana Ardeleanu, al cărei lector este.

*

Printre laureații concursului literar organizat în cadrul „Zilelor Voiculescu” de la Buzău - secțiunea sonet românesc - s-a numărat poetul Ion Roșioru. Fiul acestuia, Mădălin Roșioru, a obținut Premiul II la proză. 

*

De curând, la Istanbul, în fața unui numeros public format mai ales din studenți, s-a lansat cartea „Domnule copil” (Cocuk Efendi), Editura Ex Ponto, 1999, ediție bilingvă româno-turcă, în prezența autorului, poetul Arthur Porumboiu. Bayar Amet, unul dintre traducători, Icten Gelal, președintele Uniunii Tătarilor Turco-Musulmani din Turcia și poetul Aledin Amet, conducătorul delegației române au relevat faptul că poezia nu are granițe de limbă. La manifestare au participat și membrii Ansamblului „Karadeniz” din Constanța.

*

„Sărbătorile Iașilor”, organizate de Primăria Municipiului Iași și Muzeul Literaturii Române din Iași, l-au avut invitat din Constanța pe poetul Sorin Roșca. El a participat la Casa N. Gane la vernisajul expoziției „Instrumente de scris” și la lansarea cărții „Iașii între adevăr și legendă” de Constantin Ostap și Ion Mitican.

*

Începând din luna octombrie a. c., poetul Șerban Codrin, director al Bibliotecii Județene Ialomița „Ștefan Bănulescu”, s-a transferat de la Asociația U. S. din București la Filiala Dobrogea. 

„Viața filialei” („TOMIS” 2000 )

***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2000

* 

În cadrul ședinței Consiliului de administrație al Fondului Literar - la care a participat în calitate de membru al acestui organism și scriitorul Constantin Novac, secretarul executiv al Filialei „Dobrogea” a US - a fost pus în discuție Concursul Național pentru burse și premii, după cum urmează: Premii. Pentru volume apărute în 1999 în următoarele domenii: a) Beletristică; b) Drept; c) Economie; d) Filologie; e) Învățământ; f) Informatică; g) Istorie; h) Mass-media; i) Științe agricole și silvice; j) științe exacte; k) Științe ale naturii și medicină. Volumele vor fi trimise pe adresa Fondului Literar, Calea Victoriei 115, cu specificația „pentru Concursul Premiilor Fondului Literar”, până la data de 1 septembrie 2000 (data poștei). Rezultatul deliberărilor va fi anunțat în noiembrie 2000. Burse. Se acordă câte două burse de șase luni pentru fiecare domeniu anunțat în continuare: a) Economie; b) Drept; c) Învățământ; d) Informatică; e) Istorie; f) Mass-media. Bursa se va achita lunar și este echivalentă cu 120 USD (în lei la cursul zilei). Solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții (atât pentru premii, cât și pentru burse): a) să fie membru al Fondului Literar; b) să depună volumul pentru premiu sau un proiect de cercetare care să nu beneficieze de altă finanțare; c) CV. Proiectul de cercetare trebuie să conțină următoarele date: a) Titularul proiectului; b) Descrierea proiectului; c) Termen de realizare; d) Finalitatea. Proiectele de cercetare se depun la sediul Fondului Literar, Calea Victoriei nr. 115 - București, cu specificația „pentru Concursul de Burse al Fondului Literar”, până la data de 1 septembrie 2000 (data poștei). Premiile vor fi acordate în luna noiembrie 2000, iar bursele vor fi operaționale cu data de 1 decembrie 2000.

*

În prima decadă a acestei luni, la Tulcea, o nouă ediție a Festivalului Național de Poezie și Eseu „Panait Cerna”. Juriul i-a avut în componență pe prozatorul Constantin Novac, redactor-șef al revistei „Tomis” - președinte, poetul Dumitru Mureșan, redactor-șef al revistei „Vatra”, poetul Olimpiu Vladimirov, director al Centrului Județean al Creației, poeta Emilia Dabu, poetul Sterian Vicol, redactor-șef al revistei „Porto Franco”. Premiul revistei „Tomis” a fost acordat tinerei poete din Medgidia, Elena Vlădăreanu.

*

La începutul acestei luni, Editura „Ex Ponto” a scos de sub tipar o frumoasă și interesantă carte de „Restituiri”, Corabia de fildeș, avându-i ca autori pe prozatorul și publicistul literar Ovidiu Dunăreanu și pe istoricul literar și eseistul Victor Corcheș. Poeți uitați sau ignorați de vreme și de societate - Alexandru Gherghel, Dumitru Olaru, Dimitrie Batova, Liuben Dumitru, Vasile Culică, Boris Deșliu - sunt aduși în fața cititorilor de azi. Volumul nu se dorește a fi o antologie exhaustivă, ci o restituire a ceea ce are reprezentativ fiecare autor în parte.

* 

Prozatoarea și poeta Aurelia Lăpușan și-a lansat cea de a opta sa carte Presă și teatru în Dobrogea. Această primă cercetare asupra fenomenului teatral și receptarea lui în presa locală încununează activitatea de trei decenii a autoarei. Lucrarea are un bogat instrument bibliografic, peste 200 de ilustrații, unele din ele inedite. Lansarea a avut loc la Teatrul „Ovidiu” în prezența actorilor și ziariștilor constănțeni, fiind circumscrisă celei de a treia ediții a Zilelor culturale româno-elene.

*

La sediul central din Constanța al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România s-a organizat lansarea lucrării Romanya turc-tatar ederbiyati (Literatura turco-tătară), vol. 1 și 2, de conf. dr. Nedret Mahmut. Din partea filialei au participat Yasar Memedemin, Emin Ermel, Sorin Roșca, Ovidiu Dunăreanu, Victor Corcheș.

*

Două tinere ziariste constănțene - Anca Govor, șef departament cultură la ziarul „Observator” și Daniela Măiță de la ziarul „Telegraf” - s-au întrecut în a acorda, în ultimul, cu obiectivitate, consecvență și înțelegere, o atenție deosebită vieții filialei dobrogene a US și scriitorilor care o formează. le mulțumim și pe această cale, încurajându-le să țină aproape de noi.

„Salonul literar de la Buzău” („TOMIS” 2000)

 O. D., Salonul literar de la Buzău, „Tomis”, Constanța, apr. 2000, p. 15

Cu trei decenii în urmă, un grup de entuziaști - scriitori și oameni ai bibliotecii - avându-i în frunte pe Alexandru Oprescu și Nicolae Havriliuc - înființau, în cadrul Bibliotecii Județene din Buzău, un redutabil salon literar. Acesta se năștea dintr-o necesitate firească de afirmare în plan național a valorilor literar-culturale din spațiul de la curbura Carpaților. Patronat de bibliotecă, „Salonul” s-a impus ca o manifestare de elită, constituind în timp, în lipsa unei publicații de profil, o revistă „vorbită”, o exigentă școală literară, o rampă de lansare pentru tineri de talent, un prilej de întâlnire cu personalitățile literelor și culturii românești, invitate constant la reuniuni și o formă de rezistență intelectuală în perioada totalitară a creatorilor din orașul de pe malul Buzăului.

Momentul aniversar al celor treizeci de ani de existență a „Salonului” s-a desfășurat pe durata a două zile la Buzău, Pârscov și Beceni.

Neobositul cărturar și director al Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu”, fermentul acestei manifestări, A. Oprescu, a avut inițiativa, ca, în afara unor personalități din capitală, să invite și un grup de scriitori și editori din Constanța, membri ai Filialei „Dobrogei” a Uniunii Scriitorilor, reprezentanți ai revistei Tomis, unii dintre ei legați prin destin sau afinități sufletești de ținutul buzoian. Au onorat invitația: Arthur Porumboiu, Ovidiu Dunăreanu, Nicolae Rotund, prof. Ioan Popișteanu (directorul editurii „Ex Ponto”), Paul Prodan (director al Tipografiei „Infcon”). Aniversarea „Salonului” a concis cu deschiderea „Zilelor Vasile Voiculescu”, la care a participat Ionică Voiculescu, fiul marelui scriitor.

Invitatul de onoare, prof. univ. dr. doc. Gheorghe Bulgăr a fost aniversat la cei optzeci de ani de viață și distins cu premiul „Omnia” din partea bibliotecii.

În cadrul unui medalion, poetul A. Porumboiu - născut la Dimiana - a primit premiul de excelență pentru toată activitatea scriitoricească. În aceeași seară, s-au lansat, în prezența autorilor, cărțile: Detenția și sfârșitul lui Vasile Voiculescu de Florentin Popescu, Corabia de fildeș - antologie a poeților dobrogeni uitați - de O. Dunăreanu și V. Corcheș, Clopotele Atosului de Bucur Chiriac. S-au acordat treizeci de premii scriitorilor buzoieni și susținătorilor „Salonului”.

La Pârscov s-a vizitat casa muzeu „Vasile Voiculescu”, iar cititorilor bibliotecii comunale le-a fost prezentată noua carte semnată de F. Popescu. La Beceni, primarul Dorel Porumboiu a ținut să organizeze, pentru elevii și cadrele didactice ale liceului din localitate, o șezătoare literară, în care „protagoniști” au fost unchiul său, poetul A. Porumboiu și cartea acestuia, Nume pe apă (Ex Ponto).

Comentariu la antologia Provocări imergente a poe(PERȘA 2000)

 Dan Perșa, ?, „Tomis”, Constanța, 2000

Volumul Provocări imergente (Ex Ponto, Constanța, 2000) al poetului Nicolae Motoc conține trei secțiuni distincte. Una este o antologie, ca să-i spunem așa, din volumele de poeme publicate de poet, o alta se alcătuiește din traduceri în engleză (versiuni de Corina Apostoleanu și Radu Șuiu) și franceză (Ion Roșioru), iar cea de a treia adună opinii critice și note bio-bibliografice. În comentariile ce urmează ne vom referi la prima secțiune. O numesc antologie, deși ea este și nu este antologie. Este antologie, întrucât se află aici poeme ce au apărut în volumele anterioare ale poetului, dar majoritatea acestor poezii a suferit o metamorfoză și astfel s-ar putea spune că ele sunt cele sunt cele ce au fost și totuși sunt cu totul altceva. Poetul N. M. s-a aplecat asupra lor nu pentru a le copia, ci pentru a le rescrie și ceea ce rezultă este un volum aproape nou, reprezentativ pentru sensibilitatea artistică, arta poetului și forța reflexivă de astăzi a poetului. Cred că reușita acestui volum stă în aceea că N. M., reluând vechile sale texte lirice, a căutat să pătrundă înțelesul profund, a încercat și a izbutit să ajungă la esența propriei lui poezii.

Rescrierea nu a însemnat un act facil, ci un efort făcut cu un exemplar angajament, un efort al sincerității care mărturisește despre sine, un efort al sincerității care să justifice o menire. De aici, o altă izbândă a lui N. M., aceea de a fi reușit să treacă de pragul autoamăgirii, înainte de care literatura este minciună și iluzie a vanității. E motivul pentru care cred că volumul Provocări imergente înseamnă enorm de mult pentru poet. Și-a pus în el întreaga știință despre poezie, s-a dăruit cu totul lui, nu și-a făcut nici o concesie sieși, nici o concesie facilității, s-a străduit și a reușit să fie el însuși - iar ceea ce a rezultat este poezia, poezia adevărată, nu acea formă pe care cunoscând-o din moși-strămoși în versuri, o numim poezie, chiar și când ea este părăsită de spiritul ei. Sensul prefacerii vechilor poezii pe care poetul îl operează e aproape întotdeauna același. Senzitivitatea și senzualitatea a creat inițial poezia sa și în această poezie se află intuiția vieții ce există în orișicât de mărunt lucru, de la bobul de nisip ori de la planta anonimă, la mare și aștri. Prefacerea stă în aceea că intuiția vieții se clarifică acum într-o sigură percepție a ei, iar expresia poetică servește pentru a o releva. Poezia lui N. M. din Provocări imergente este una a vieții, a bucuriei de a trăi, încât, privind retrospectiv, se poate spune că N. M. a fost întotdeauna un fel de mistic al vieții, al cărei sens profund a căutat să și-l apropie și să participe la el, dar mijloacele ce i-au stat la îndemână, senzitivitatea și senzualitatea, mult prea lirice, deci înșelătoare, l-au oprit să-și apropie universul râvnit. Iată că o face acum, ca poet matur. Astăzi, N. M. mărturisește, pentru noi toți, despre drumul anevoios al poeziei. Luată pieptiș la vârste fragede, ea își apropie desăvârșirea la maturitate.

Mijloacele ce îi stau astăzi la îndemână poetului N. M., dincolo de forța sa reflexivă dobândită, se pot mai mult intui prin compararea versiunilor poeziilor sale și prin arhitectura volumului său. Dar nu numai senzitivitatea și senzualitatea funcționează acum, odată cu rescrierea, ci și o înțelepciune capabilă să pătrundă intimitatea lucrurilor, profunzimea lor, să vadă și să releveze comicul întrupat în lucruri dincolo de fragilitatea ce le e proprie, înțelepciune ce e dublată de o știință secretă a formei poeziei, a artei poetice. Privitor la aceasta din urmă, frazarea este cea care a schimbat, promovând o artă a sincopei, care punctează esențialul, îl face să devină vizibil pentru ochiul și mintea cititorului. Lirismul, înțeles ca avânt poetic cerut de unii teoreticieni ai poeziei, ar părea că e trădat, iar dacă e așa, e o trădare de ordin superior, pentru echilibrul obținut și adâncimea dobândită procură lectorului o emoție estetică stând mult deasupra celei care, eu cel puțin, o resimțeam la citirea acestor poezii, așa  cum au fost ele scrise prima dată și care beneficiau din  plin de lirism. Se pare că poezia (cel puțin în ceea ce-l privește pe N. M. așa stau lucrurile), pentru a fi cu adevărat poezie, are nevoie să treacă de la izvorâre (venită prin lirism), prin decantare, proces laborios de autoînțelegere, travaliu al poetului, care să se descopere pe sine descoperind imaginea profundă spre care a tins doar intuitiv și să găsească forța de a o releva cititorului. Dacă nu aș fi știut că poeții scriu și rescriu așa cum simt, urmând un univers lăuntric organic, aș spune că, în volumul de față, poetul N. M. propune un program poetic și un program estetic. El îl propune, dar ca rezultat al practicii artistice și e rostul criticilor și teoreticienilor poeziei să-l observe.

Arhitectura volumului merită și ea să fie discutată - iar autorul o amintește într-o „Notă” finală -: „...structura  volumului de față, una inedită și - s-ar putea altfel? - provocatoare, poziția finală este ocupată de textele cu care am debutat, unde lirismul se află la apex. Firește că, ținând seama de acest reper, celelalte texte se înșiruie într-o ordine inversă, dă curs unei coerențe interne naturale, nerespectând cronologia apariției în reviste sau volume, refuzând de multe ori să se adune în cuminți sub titlurile lor inițiale. Ca și respectarea poemelor ce apar într-o antologie (care astfel nu mai e doar o antologie, ci un nou volum, volum despre care însuși poetul vorbește: „un poet scrie cu gândul la o singură carte”), arhitectura aceasta răsturnată, sugerează parcă arborele vieții - sugestie ce cred că ar putea fi cu profit. Un arbore pentru care semnificația nu e o tentație a ridicării în văzduh sau înălțării uranice, ci coborârea spre izvoarele, spre rădăcinile vieții - arhitectură simbolică a cărții și perfect consens cu noua poezie pe care poetul o propune în acest volum.

„Viața Filialei” („TOMIS” 1999)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1999, august?

*

Reluată după un deceniu, în 1998, Tabăra de creație literară și video-poem „Carsium” de la Hârșova, organizată de Consiliul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției Populare Constanța, a inclus în acest an, pe lângă numeroase manifestare - expoziții de pictură, lansări de carte, dialoguri literare, spectacole de muzică și poezie - și o întâlnire cu reprezentanții Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor și ai revistei „Tomis”, la care au participat scriitorii Constantin Novac, Sorin Roșca și Ovidiu Dunăreanu. Biblioteca Orășenească Hârșova a găzduit un stand de noutăți editoriale amenajat de Librăria U. S. din Constanța și lansarea volumelor „Patrulaterul cenușiu” și „Înțelepciunea ascetului” semnate de Arthur Porumboiu. Tabăra a fost onorată de prezența scriitorilor Arthur Porumboiu, Ion Dragomir, Alexandru Uluiu, Ana Ruse, Ananie Gagniuc, Geo Vlad. Este de remarcat faptul că, spre deosebire de celelalte ediții, ediția de acum a avut ca participanți foarte mulți tineri, semn de bun augur al revigorării energiilor creatoare în această parte a țării.

*

Intrate deja în tradiție, întâlnirile dintre scriitorii constănțeni și ialomițeni își arată din ce în ce mai pregnant roadele roadele atât în paginile revistei „Tomis”, cât și în publicațiile din județul învecinat. Cea mai recentă dintre aceste întâlniri a prilejuit scriitorilor Constantin Novac, Nicolae Motoc, Șerban Codrin și Ioan Neșu o trecere în revistă a principalelor probleme cu care se confruntă în clipa de față  instituțiile culturale din România, fiind stabilit totodată un calendar al viitoarelor manifestări culturale comune.

*

Nicolae Rotund în calitate de consultant al Editurii „Ex Ponto” a îngrijit apariția în colecția „Romane interbelice” a volumului „Casa cu fete” de Carol Roman, iar în colecția „Cartea de literatură a elevului” a lucrărilor „Schițe și povestiri” de Emil Gârleanu și „Nuvele, povestiri, basme” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. De asemenea, criticul este pe cale să definitiveze lucrarea „Trei secole de pamflet”, eseu despre pamfletul românesc.

*

Ovidiu Dunăreanu, Sorin Roșca și Dan Perșa au participat în această lună la ediția 1999 a sesiunii naționale de etnologie „Migrația semnelor de cultură populară în România”, organizată de Centrul Județean al Creației Populare la Mangalia - 2 Mai. Devenită tradițională, manifestarea a reunit prestigioși specialiști în domeniu din marile centre și zone etno-culturale ale țării.

*

 Aurelia Lăpușan împreună cu Ștefan Lăpușan au scos de sub tipar o nouă carte din seria monografiilor dobrogene intitulată „Techirghiol pentru Europa”. Lucrarea cuprinde foarte multe documente de arhivă, ilustrații și informații inedite acoperind peste un secol de istorie și viață culturală dobrogeană. Scriitoarea mai are în lucru „Un curs de inițiere în jurnalistică” și un volum de interviuri cu mari personalități ale spiritualității românești pe care le-a cunoscut în treizeci de ani de activitate de ziaristă.

*

Sanda Ghinea a încheiat o nouă carte pentru copii, „Familie la minut” și scrie la o alta de epigrame, care va cuprinde portretele făcute scriitorilor  constănțeni în cadrul „Cafenelei literare”.

* 

Iulia Pană a terminat noul său volum de versuri „Groapa cu scorpioni” și se gândește să nu-l mai editeze la București, ci în Constanța, la Editura „Ex Ponto”.

*

Ion Codrescu a fost distins cu premiul pentru poezie la Concursul Internațional din Niș (Iugoslavia).

„Viața filialei” („TOMIS” 1999)

 ***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 1999

*

Încă de la înființare, Editura „Ex Ponto” din Constanța s-a impus repede atenției publice ca o casă editorială deschisă pentru valorile culturii naționale, dar mai ales pentru valorile autentice ale spațiului euxin. De curând, conducerea editurii și Tipografiei „Infcon” SA, reprezentată prin Ioan Popișteanu, directorul editorii, Paul Prodan, directorul tipografiei, Doina Crișan, director economic, Constantin Zamfir, consilier editorial, s-a întâlnit cu cei mai apropiați colaboratori și consultanți, din dorința firească de a supune dezbaterii planurile și programele  editoriale și de dezvoltare a activității acestor instituții pe anul în curs. Schimbul de opinii a relevat necesitatea unui plan structurat cu oferte sigure, extinderea relațiilor de difuzare pe întreg teritoriul țării, colaborarea și cu scriitori din alte domenii decât cel literar, publicarea unor traduceri de marcă din literatura universală, un târg de carte complex la Constanța dublat de un Festival Național de Poezie, îmbunătățirea condițiilor de tipărire a revistei „Tomis”, prezența la târgurile de carte importante din țară și străinătate. Au participat la dialog scriitorii Constantin Novac, Nicolae Motoc, Ovidiu Dunăreanu, criticul Nicolae Rotund și artiștii plastici Ion Tițoiu și Ion Codrescu.

*

Editura „Ex Ponto”, revista „Tomis” și Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România au organizat la Casa de Cultură din Medgidia lansarea celui de-al doilea volum de versuri al poetului Dima Zăinescu din acest oraș, intitulat „Fruct de noroc”. Au vorbit despre carte și autor C. Novac, N. Motoc, N. Rotund, I. Codrescu, din partea Filialei, și I. Popișteanu, P. Prodan și C. Zamfir, din partea editurii.

*

Cu ocazia sărbătorii a 15 ani de existență, Asociația Artiștilor Plastici „Amfora” din Constanța a acordat diplome pentru întreaga activitate, consecvență și camaraderie artistică în promovarea actelor de cultură unor personalități dobrogene și unor ziare, posturi de radio și televiziune din Constanța, care au fost cu gândul, sufletul și fapta alături de ea. Filiala Dobrogea și „Tomis” au fost onorate prin conferirea de diplome scriitorilor C. Novac, secretar al Filialei și redactor șef al revistei, O. Dunăreanu, redactor, și Sorin Roșca, reporter.

*

Amet Aledin, una dintre „Vocile tinere” descoperite și susținute de „Tomis”, și-a lansat la Cercul Militar Constanța, cu sprijinul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România - volumul de debut în poezie „Dincolo de semn”, apărut la „Ex Ponto”. Despre semnificația momentului a vorbit S. Roșca din partea revistei. Din partea Filialei au avut intervenții N. Motoc (lectorul cărții), Arthur Porumboiu și O. Dunăreanu.

„Viața filialei” („TOMIS” 1998)

***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, decembroie 1998

 *

La Muzeul de Artă din Constanța, în cadrul deschiderii „Colocviilor tomitane” (asupra cărora vom reveni pe larg în numărul din ianuarie), vineri, 11 decembrie, s-a organizat o expoziție de noutăți editoriale cu vânzare, de către editurile Ex Ponto, Europolis, Leda și Metafora și a avut loc vernisajul unei expoziții de caricatură, semnată de Leonte Năstase, reprezentând chipurile membrilor Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România.

*

În programul aceleiași manifestări, sâmbătă, 12 decembrie, la librăria Uniunii Scriitorilor din Constanța au fost lansate, în prezența autorilor, noile apariții editoriale: „Fratele negru - fratele roșu” de Ion Țugui (Leda), „Patrulaterul cenușiu” de Arthur Porumboiu (Ex Ponto) și „Țara dorobanților de fier” de Marian Moise (Menora, Constanța). Cărțile și autorii au fost prezentați de Ovidiu Dunăreanu, Dan Antonoaie, Valentin Sgarcea și Corina Apostoleanu.

*

În cadrul „Zilelor Bacăului”, ediția a II a, prilejuită de împlinirea a 590 de ani de atestare documentară a orașului de pe Bistrița, s-a desfășurat „Festivalul Național George Bacovia”, ediția a XIX a. Manifestarea a fost onorată de o participare prestigioasă: Alexandru Paleologu, Gabriel Dimisianu, Eugen Uricaru, Daniel Dimitriu, Sergiu Adam și mulți scriitori tineri, reprezentanți ai publicațiilor cultural literare din țară. Juriul, având ca președinte pe criticul G. Dimisianu, a acordat numeroase premii. Premiul pentru poezie: Arcadie Opaiț (Chișinău), Lucian Vasiliu, Calistrat Costin. Premiul pentru critică literară: Valeriu Cristea. Premiul „Opera omnia”: Alexandru Paleologu. Colegul nostru Dan Perșa a fost distins cu Premiul George Bacovia pentru proză pe anul 1998.

*

Pe 4-6.12.1998 au avut loc la Călărași festivitățile prilejuite de decernarea premiilor Concursului Național de Literatură „Al. Odobescu”, ediția a XVII a, organizate de Comitetul Județean pentru Cultură local. Un prestigios juriu, avându-l ca președinte pe Nicolae Breban, a a cordat premii unor cărți apărute în 1998. Printre premiați s-au numărat Ioana Crăciunescu, Horia Gârbea, Ștefan Caraman, Daniel Bănulescu, Pavel Șușară, Prozatorului Florin Șlapac i-a fost premiat volumul de proză scurtă „Salonul refuzaților” (Ex Ponto, 1998).

*

Ovidiu Dunăreanu este cuprins, alături de scriitori din America de Sud, Irlanda, Spania, Franța, Germania, Israel, România în antologia bilingvă (română și germană) „Călătorie spațială”, editată de Radu Bărbulescu la Munchen, la editura Observator.

*

Florin Șlapac este prezent în recent apăruta antologie „Generația 80 în proză scurtă” (Paralela 45), alcătuită de Viorel Marineasa și Gheorghe Crăciun .

*

Sunt prezenți în librării cu noutăți editoriale scriitorii: Nicolae Rotund, „Starea literaturii” (interviuri cu critici și prozatori; Ex Ponto); Sanda Ghinea, „Timpul dintre cuvinte” (Europolis) și „Anul Nou într-o poveste” (Ex Ponto); Emilia Dabu, „Ne-a mai rămas iubirea” (Cara 93). 

„Viața Filialei” (ROȘCA 1998)

 Sorin Roșca, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1998, august

*

În prezența unei numeroase și elevate asistențe a fost lansat la Muzeul de Artă din Constanța volumul de versuri Vedere din Mirador, Ed. Europolis, Constanța, 1998, purtând semnătura poetului Vasile Gh. Cojocaru, membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Dobrogea. Această nouă apariție editorială a fost prezentată de scriitorul Nicolae Motoc, redactor șef adjunct al revistei „Tomis”, membru în Consiliul de conducere al USR.

*

„Cafeneaua literară” din incinta Librăriei Uniunii Scriitorilor a găzduit ședința festivă de bilanț a „Cenaclului de marți”, în fond un adevărat parastas de șase ani, după cum apreciau cu ironie și amărăciune câțiva dintre cenacliști, nemulțumiți de inconsistența și caracterul sporadic al rezultatelor obținute de membrii acestei grupări literare studențești. Din partea Filialei Dobrogea a USR au au participat scriitorii Nicolae Motoc, Ovidiu Dunăreanu, Sorin Roșca și Dan Perșa.

*

În cadrul emisiunii „O carte în discuție” a postului de televiziune MTC Constanța scriitorii Nicolae Rotund, O. Dunăreanu și S. Roșca, membri ai USR, au susținut un amplu dialog, având ca subiect recent apărutul volum de interviuri „Convorbiri pontice”, Ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, autor O. Dunăreanu. Realizator al emisiunii a fost publicistul și criticul de teatru Ana Maria Munteanu.

*

Prozatorul Constantin Novac, secretar executiv al Filialei Dobrogea, redactor șef al revistei „Tomis”, a făcut parte din juriul celei de a XXIII a ediții a Concursului literar „Panait Cerna” din Tulcea, alături de scriitorii Nicolae Prelipceanu (președinte), Denisa Comănescu, Mariana Criș, Dumitru Mureșan, Olimpiu Vladimirov. Premiul revistei „Tomis” a fost decernat tânărului Ioan Dragoș din satul Lucăcești din Maramureș.

*

Inaugurarea la Slobozia a librăriei USR a prilejuit organizarea unei noi întâlniri între scriitori și oameni de cultură din județele Constanța și Ialomița, fiind puse bazele unei manifestări culturale care se va derula până la sfârșitul anului 1998. Cu acesta prilej, a fost lansat romanul Dignidad, Ed. Ex Ponto, Constanța, autor Nicolae Motoc, în prezentarea conf. univ. Nicolae Rotund, Ioan Popișteanu, directorul 
Editurii Ex Ponto, C. Novac. În încheiere, N. Motoc a făcut o confesiune despre roman și spiritul ialomițean. Din partea gazdelor au fost prezenți scriitorii Șerban Codrin și Ioan Neșu, precum și George Stoian, inspector șef al Inspectoratului pentru Cultură Ialomița.

„Viața Filialei” („TOMIS” 1998)

 S. R., Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1998, 

*

Scriitorii Constantin Novac, secretar executiv al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, Ovidiu Dunăreanu, Emilia Dabu și Sorin Roșca, membri ai USR, au participat, în calitate de gazde, la întâlnirea cu o delegație a scriitorilor din China, având în componență pe Chen Zhang Wu, membru în Comisia Națională a Asociației Scriitorilor Chinezi, Lu Lei, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi din provincia Guandong, Tian Dailin, editor al publicației „Guanxi Daily”, Zhou Da Xin și pe reputatul traducător Gao Xing. La întâlnirea de la Neptun au fost prezenți Eugen Uricaru, vicepreședinte al USR, și Mihai Chicuș, director economic al USR. În programul celor două zile au fost incluse vizite la muzeele de arheologie din Mangalia și Constanța, la Centrul Român de Afaceri „Marea Neagră” și Complexul hotelier „President” din Mangalia. Oaspeții chinezi au fost primiți de primarul municipiului Mangalia , ing. Zanfir Iorguș.

*

Centrul Cultural „Ionel Perlea” din Slobozia a găzduit ediția din acest an a tradiționalei „Întâlniri cu scriitorii ialomițeni”, manifestare culturală onorată de prezența cunoscutului romancier Constantin Țoiu, sărbătorit de organizatori și de  asistență cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani. De interes s-au bucurat intervențiile scriitorilor Nicolae Motoc, membru în Consiliul USR, redactor-șef adjunct al revistei „Tomis”, Nicolae Stan, președinte al Consiliului Județean Ialomița, Șerban Codrin, director al Bibliotecii  Județene Ialomița, Florin Costinescu și a lui George Stoian, consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură Ialomița. Din partea Filialei Dobrogea a USR a participat, în calitate de invitat, poetul Sorin Roșca.

*

Filiala Dobrogea a USR,  Editura Ex Ponto și Fundația culturală „Moise & Rosentzweig” au organizat al Librăria Uniunii Scriitorilor din Constanța lansarea volumului de interviuri Convorbiri pontice a scriitorului Ovidiu Dunăreanu. Noua apariție editorială a fost prezentată de profesorul Ioan Popișteanu, directorul Editurii Ex Ponto, Evelina Cârligeanu și Corina Apostoleanu, critici literari.

*

A 29 a ediție a „Zilelor Vasile Voiculescu”, o prestigioasă manifestare culturală organizată la Buzău, a coincis în acest an și cu aniversarea a 115 ani de la nașterea marelui scriitor. Poetul Arthur Porumboiu, membru al Filialei Dobrogea a USR, a participat la simpozion în calitate de invitat de onoare.

„Ex Ponto” (DUNĂREANU 1996)

 Ovidiu Dunăreanu, Ex Ponto, „Tomis”, Constanța, 1996, noiembrie

Apariția unei edituri într-un spațiu cosmopolit, cum e cel al Constanței, care a fost vitregit decenii în șir de serviciile unor asemenea instituții, este astăzi, în perioada de tranziție, nu numai un gest de mare risc, dar și unul cu rezonanță aparte; o editură înseamnă, nu câștig, ci promovarea actului de cultură autentic prin ceea ce are mai nobil și mai rezistent spiritul uman - CARTEA.

Noua editură Ex Ponto, avându-i la conducere pe profesorul Ion Popișteanu, ing. Paul Prodan și ec, Doina Crișan, și-a lansat în forță ambițiosul program editorial, oferind cititorilor primele volume apărute în intervalul foarte scurt de timp de la înființare.

Sâmbătă, 16 noiembrie 1996, la Muzeul de Artă Constanța, au fost lansate volumele (în ordinea apariției): Calendarul meu de Radu Gyr (prezentare - poetul Adrian Popescu, bibliologul Constantin Em. Bucescu și fiica poetului, Monica Popa Gyr); Pe urmele adevărului de Sabin Ivan (prezentare prof. univ. dr. Puiu Enache); Anatomia descriptivă a membrului inferior și Anatomia descriptivă a membrului superior de Petru Bordei și Dan Ulmeanu;  Hepatologie practică de Florea Voinea (prezentate de prof. univ. dr. Vasile Sârbu, decanul Facultății de Medicină din Constanța, și dr. N. Rugină); Punctul mort, roman de Constantin Novac (prezentare Nicolae Motoc și Nicolae Rotund); Tudor Arghezi prozatorul de Nicolae Rotund (prezentare de Ion Popișteanu).

Impresionați de acest debut, adresăm noii edituri constănțene tradiționala urare marinărească Vânt bun din pupa!