„Viața Filialei” („TOMIS” 2002)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, februarie 2002

*

Dovedind consecvență în ce privește derularea Programului Cultural pe anul în curs, Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România și revista „Tomis” au organizat la Cafeneaua Scriitorilor din Constanța prima seară culturală din 2002. În prezența unui numeros public, format în majoritate din liceeni și studenți, scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactorul șef adjunct, a prezentat numărul din ianuarie al revistei. Programul serii a mai cuprins lansarea volumului de versuri Transferuri de izvoare al poetului Ion Dragomir (Ex Ponto, 2002), prezentat de scriitorul Arthur Porumboiu, iar Luciana Crudu, actriță la Teatrul „Fantasio” din Constanța, a oferit un recital liric din creația poetului. Despre programul întâlnirilor cu scriitorii pe care Filiala intenționează să-l desfășoare pe durata anului a vorbit Constantin Novac, secretarul executiv al acesteia.

*

Cu prilejul împlinirii unui deceniu de la apariția primului număr al revistei de etnologie și fapt cultural „Datina”, editată de Centrul Județean al Creației Populare Constanța, la Galeriile „Amfora” a fost organizată o întâlnire festivă a colectivului redacțional cu reprezentanții mass-media și ai principalelor instituții culturale constănțene. Din partea Filialei „Dobrogea” a USR au fost prezenți scriitorii Nicolae  Motoc, Ovidiu Dunăreanu și Sorin Roșca.

*

I. Dragomir și A. Porumbou au fost invitații emisiunii culturale a postului tv SOTI-Neptun, cu ocazia apariției volumului de versuri Transferuri de izvoare. În emisiune, Mădălin Roșioru a prezentat primul număr al revistei „Tomis” pe anul 2002.

* 

O. Dunăreanu și S. Roșca au participat la vernisajul expoziției de caricatură a plasticianului și epigramistului tulcean Marius Naum, organizată, la 19 februarie, la Galeriile „Amfora” de către Centrele de Creație Populară ale județelor Constanța și Tulcea. Nelu Serghei și Florin Lefter, actori ai Teatrului „Altar” din Tulcea, au prezentat o scenetă din creația lui I. L. Caragiale.

*

O. Dunăreanu, S. Roșca, M. Roșioru, Ion Faiter și Victor Corcheș au fost prezenți, la 20 februarie, la Cercul Militar din Constanța, cu prilejul lansării volumului de versuri Fulgurații lirice, semnat de Dumitru Ene-Zărnești, recent apărut la Editura Ex Ponto din Constanța.

„Viața filialei” („TOMIS” 2002)

 ***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2002

*

Dovedind consecvență în ceea ce privește derularea Programului Cultural pe anul în curs, Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România și Revista „Tomis” au organizat la Cafeneaua Scriitorilor din Constanța prima seară culturală din 2002. În prezența unui numeros public, format în majoritate din liceeni și studenți, scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactor șef adjunct, a prezentat în extenso numărul din ianuarie al revistei. Programul a mai cuprins lansarea volumului de versuri Transferuri de izvoare al poetului Ion Dragomir (Ex Ponto, Constanța, 2002), prezentat de scriitorul Arthur Porumboiu, iar Luciana Crudu, actriță la Teatrul „Fantasio” Constanța, a oferit un recital liric din creația poetului. Despre programul întâlnirilor cu scriitorilor pe care Filiala intenționează să-l desfășoare pe durata anului în curs a vorbit scriitorul Constantin Novac, secretarul executiv al acesteia.

*

Cu prilejul împlinirii unui deceniu de la apariția primului număr al revistei de etnologie și fapt cultural „Datina”, editată de Centrul Județean al Creației Populare Constanța, la Galeriile „Amfora” a fost organizată o întâlnire festivă a colectivului redacțional cu reprezentanții mass media și ai instituțiilor culturale constănțene.  Din partea Filialei au fost prezenți scriitorii Nicolae Motoc, O. Dunăreanu și N. Roșca.

* I. Dragomir și A. Porumboiu au fost invitații emisiunii culturale a postului tv Soti Neptun cu ocazia apariției volumului de versuri Transferuri de izvoare. În emisiune Mădălin Roșioru a prezentat primul număr al revistei „Tomis” pe 2002.

* O. Dunăreanu și S. Roșca au participat la vernisajul expoziției de caricatură a plasticianului și epigramistului Marius Naum, organizată marți, 19 februarie 2002, la Galeriile „Amfora” de către Centrele de Creație Populară ale județelor Constanța și Tulcea. Nelu Serghei și Florin Lefter, actori ai Teatrului „Altar” din Tulcea, au prezentat o scenetă din creația lui I. L. Caragiale.

*

O. Dunăreanu, S. Roșca, M. Roșioru, Ion Faiter și Victor Corcheș au fost prezenți miercuri, 20 februarie, la Cercul Militar din Constanța, cu prilejul lansării de volumului de versuri Fulgurații lirice, semnat de Dumitru Ene Zărnești, recent apărut la Ex Ponto.

„Mircea Streinul și „Junimea literară” din Cernăuți” (HAVRILIUC 199?)

 Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul și „Junimea literară” din Cernăuți, „Tomis”, Constanța, 199?

Întâile activități literare ale lui Mircea Streinul din cadrul Societății culturale liceale „Steluța” (condusă de prof. Arcadie Dugan), de la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, ca și redactarea revistei școlare „Caietul celor 4” (împreună cu Neculai Roșca, Nicolae Pavlovici și Teodor Plop) din 1928, îl recomandă printre tinerii talentați, deciși să lupte pentru afirmarea cuvântului și gândului românesc în Bucovina. După ce profesorul de istorie Isidor Pochmarski îi evidențiază talentul de prozator, Mircea Streinu, prin intermediul Nicolae Tcaciuc-Albu (considerat un prim mentor spiritual), este prezentat revistei literare „Junimea literară” condusă de Ion I. Nestor, rectorul Universității din Cernăuți și distinsă figură a vieții politice liberale din Bucovina. Universitarul cernăuțean, din dorința de a înscrie frământările culturale ale bucovinenilor pe un făgaș de creație românească, va oferi, stimulând talentele, paginile revistei „Junimea literare” tinerilor condeieri dornici de afirmare. În aceste împrejurări are loc debutul lui Mircea Streinu cu fragmentul de proză Van Paloș, dedicat amintirii tatălui său (nr. 5-8, mai-august 1929), preotul Gavril Streinul, mort în 1922. În același număr vor publica Dragoș Vitencu, Traian Chelariu, Iulian Vesper. Publicarea lui Mircea Streinu în prestigioasa revistă „Junimea literară” pregătește un început de drum literar și anunță un nume ce trebuie luat în atenție. Nu întâmplător, între noiembrie 1929 și februarie 1930, ele devine colaborator permanent la pagina de literatură și artă a cotidianului „Tribuna”. În 1930, „Junimea literară” (nr. 5-8, mai august) îi publică o nouă proză Din carnetul domnului Boja (scrisă împreună cu N. Pavlovici). Textul impresionează prin plastica imaginii. În cadru pătrunde un personaj ce asistă la o scenă bănuită de adulter. Natura se află în consonanță cu stările sufletești. Povestirea va fi reluată peste ani și introdusă în romanul Prăvălia diavolului. Investit cu atribuțiile redactorului în 1931, Mircea Streinul poate fi întâlnit frecvent în paginile „Junimii literare”. Îi apar în acel an poeziile (unele semnate cu pseudonimul Andrei Pajeră) Frângerea pâinii (gesturi umane decupate dintr-un tablou biblic), Rânduri pe o margine de carte, Isus binecuvântând stelele (imaginarul poetic întreținut de expresia lirică gândiristă), poemul în proză Odaia înserată (amintirea copilăriei apare ca o icoană), Poveste la han (descriptivul fixând un peisaj nocturn), Pâclă (scrisă împreună cu Ion Roșca, povestirea surprinde zbuciumul sufletesc al personajului la despărțire de ființa iubită) și așa numitele dări de seamă. Impresiile, cu unele note critice, începute în „Tribuna” vor fi continuate în paginile „Junimii literare”, când prezintă autorii: Teodor Scorțescu - Popi (admiră nuvela pentru „zugrăvirea moravurilor”, Mihail Sadoveanu - Baltagul (remarcă peisajul și dragostea sadoveniană), C. Narly - Ispite și biruinți (notează eleganta discreție a poetului), Hugo Marti - Intermezzo românesc (subliniază străduința scriitorului elvețian de a schimba percepția lumească despre România, văzută un loc al răului), Simion Reli - Din trecutul unui oraș - Siret (situează autorul între erudiție și putere de evocare). Deși anul 1932 îi aduce o schimbare în viața de jurnalist - numirea în funcția de redactor-șef la ziarul „Glasul Bucovinei” - Mircea Streinu va desfășura o activitate redacțională la „Junimea literară” prin corelare și completare reciprocă. Acum îi apar poeziile Catrene, ciclul Spuneri de moarte (în cadrul primei antologii a tinerei literaturi bucovinene, inițiată de Ion I. Nistor), proza Vacanțe (evocare a copilăriei cu tristețile și bucuriile ei). La rubrica de prezentare a cărții, Mircea Streinul: Ion Pillat - Caietul verde (admiră iscusința poetului de a uni „fiorul clasicismului helen cu flamura ortodoxismului); Gh. N. Dumitrescu-Bistrița - Cântece patriotice școlare (lauda osârdia autorului părinte de a cultiva în sufletul copiilor dragostea pentru muzică); Al. Robot - Copilul minune (acuză agramatismul autorului pe fondul unei mai vechi dispute). Împreună cu Gh. Antonescu recenzează revistelor: „Cuget moldovenesc”, „Datina”, „Discobolul”, „Grai moldovenesc”, „Îndrumarea”, „Răboj”, „Boabe de grâu”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Azi”, „Adevărul literar și artistic”, „Făt Frumos” etc, În 1933 textele semnate de Mircea Streinul în „Junimea literară” sunt poezii, recenzii de carte și de reviste literare. Publică poeziile Soliloqui, Exegeză, Recunoaștere. Îl recomandă pe Georg Kaiser cu Papiermuhle. Recenziile de reviste („Pană literară”, „Îndrumarea”, „Viață literară”, „Societatea de mâine”) este urmată de numeroase informații despre editura „Iconar”. (Se anunță instituirea unui premiu de două mii de lei de către colecția „Iconar” pentru cel mai bun manuscris.) La rubrica „Vitrina cărții”, Mircea Streinul face obișnuitul tur de orizont recomandând cititorilor câțiva dintre autori și cărțile lor: Mircea Eliade - Întoarcerea din rai, D. D. Roșca - Existența tragică, Al. O. Teodoreanu - Tămâie și otravă, Eugen Ionescu - Nu, Ioan Georgescu - Cântece din umbră, Emil Gulian - Duh de basm, M. Celarianu - Polca pe furate, Gherghinescu Vania - Amvonul de azur, N. Cantonieru - Întâmplări omenești etc.

Cunoscând îndeaproape universul spiritual al generației tinere de condeieri bucovineni, M. Streinul va încerca, sub titlul „Indice” (nr. 10-12, 1933, nr. 1-4, 1934), să surprindă, într-un portret de grup, câteva aspecte distincte ale tinerilor creatori, considerând că Bucovina deține „un loc important în mișcarea literară românească”. În sprijinul acestei afirmații, Streinul are în vedere poeți și critici literari - Eugen Jebeleanu, Petre Manoliu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Ov. Papadima, N. Roșu - ce au scris despre fenomenul literar din Bucovina. Această schiță de istorie literară (văzută ca un exercițiu pentru antologia Poeți tineri bucovineni, 1938, sau pentru capitolul „Literatura bucovineană” din Istoria literaturii române, scrisă împreună cu Dan. C. Pantazescu în 1941) face „un sumar al literaturii tinerilor scriitori bucovineni” din unghiul creatorului, dar în atenția „criticului din Capitală”. Autorii din sumar sunt împărțiți în trei grupe. Din primul eșalon fac parte: N. Tcaciuc-Albu, Iulian Vesper, George Drumur, Ion Roșca, Neculai Roșca, Teofil Lianu, Ghedeon Coca; urmează „alți lirici bucovineni realizați”: Dragoș Vitencu, Tudor Ulmanu, Barbu Slușanschi, E. Ar. Zaharia, Procopie Miliște, Vasile I. Posteucă, Aspazia Munte, George Nimigeanu. La „promisiuni pentru viitor” sunt cuprinși Ionel Crețeanu, Arcadenie Cerneanu, Aurel Putneanu, Mircea Grunichievici, Cristofor Vitencu, Nela Ropceanu, Sextil Dascăl. Dintre prozatori îi menționează pe Oltea I. Nistor (Spre Orient), Traian Chelariu (nuvele), Gheorghe Antonescu (Compromis), Neculai Pavel și Mihai Cazacu. În același număr, Mircea Streinul, semnând „Viața culturală la Cernăuți”, comentează evenimentele culturale din prima jumătate a anului 1934: aniversarea celor treizeci de ani de la înființarea revistei „Junimea literară”, expoziția de carte bucovineană deschisă la Universitate, activitatea Teatrului Național sub direcția lui Leca Morariu, șezători și concerte ale societăților muzicale „Armonia” și „Tudor Flondor”, activitatea societăților studențești „Junimea”, „Dacia”, „Arboroasa” și a societății școlare „Steluța”.

Începând cu nr. 7-14/1934, Traian Chelaru, întors de la studii din Paris și Roma, preia postul de secretar de redacție al „Junimii literare”, înlocuindu-l pe Mircea Streinul din colectivul de redactori al revistei. În cuprinsul numărului, Streinul semnează proza autobiografică Stan a început să lupte cu stelele (evocarea timpului copilăriei aduce în prim plan moartea tatălui, transfigurat prin învățătorul Axinte Ionescu). Redacția „Junimea literară”, în 1935, îl privește pe Streinul cu rezerve. În paginile revistei, el apare între „tolerat”, când i se recunosc meritele literare, și „exclus”, când i se aplică rețeta de tânăr rebel. Nr. 1/1935 tipărește, alături de cele două poezii ale sale, Clar trist, sufletele și Aproape de somn, un comentariu al lui Traian Chelariu la volumul Itinerar cu anexe în vis. Reproducem din comentariu câteva aspecte: „... trebuie să subliniez că lirica streiniană este cea mai reprezentativă a noilor necesități și tendințe estetice în Bucovina actuală. (...) Cei ce vor veni după Mircea Streinul îi vor datora, în Bucovina, norocul de a se fi putut folosi de o utilă experiență tematică și tehnică. (...) Nici un viitor istoric al literaturii bucovinene nu va putea trece peste poezia <iconaristă> (...) iar de <iconarism> nu poate fi vorba dacă nu e vorba și de Mircea Streinul.” În pagina „Cărți și reviste”, Mircea Streinul face scurte aprecieri la câteva apariții din „lotul ales al poeziei din 1934”: Inimi sub săbii (E. Jebeleanu), Cloșca cu puii de aur (D. Vrânceanu), Romanțe pentru mai târziu (I. Minulescu), Memnon (H. Stamatu), Cartea țării (A. Maniu), comentând, totodată, și activitatea editurilor „Fundația pentru literatură și artă Regele Carol II”, „Ciornei”, „Adevărul”, „Cartea Românească”, . Recenzează revistele „R. F. R.”, „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Pagini literare”, „Friza”, „Lanuri” etc. Absent în nr. 2, 3-4/1935, Mircea Streinul reapare cu o epigramă (Poetului manuscris tradus în nemțește - semnată Mircea Iconaru) în nr. 5-7/1935. Traian Chelariu, în același număr, recenzează revista „Icoana” (nr. 1) apărută în septembrie 1935 (în tipografia lui V. Blondovschi din Rădăuți), fără a face vreo referire la Mircea Streinul. Recenzia pertinentă și la obiect maschează o formă de amărăciune a lui T. Chelariu în fața neînțelegerilor care sapă la „temelia unirii” literare bucovinene. Stârnește nedumerirea că o publicație tipărită în septembrie să fie recenzată într-un număr al „Junimii literare” din mai-iunie. Explicația decalajului trebuie căutată în întârzierea apariției „Junimii literare”. E posibil ca  nr. 5-7/1935 să fi apărut prin octombrie sau noiembrie 1935. Și tot printre nedumeriri trebuie trecută publicarea unui alt text poetic „Apocalipsa” (ca semn al unei continuități ce nu se cădea întreruptă) în nr. 8-9 (august-septembrie 1935, cu pseudonimul Mircea Iconaru), când Mircea Streinul era tot mai preocupat de refacerea mișcării literare tinere și canalizarea forțelor creatoare pe făgașul deschis de revista „Icoana” (al cărei secretar de redacție a fost până la dispariția ei, din ianuarie 1938)

„Periscop” (ROȘCA 1992)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1992

*

„Terpres Todor Company” SRL Mangalia, al cărei patron este Gheorghe Todor, a devenit o firmă prestigioasă, dispunând de o librărie „Nichita Stănescu”) în Mangalia, de 14 chioșcuri în Constanța și pe litoral, de numeroși vânzători volanți. În 1991, în colaborare cu editura Cartea Românească, a organizat Târgul de carte de la Neptun, prilej cu care au avut loc întâlniri ale iubitorilor de literatură cu Gabriel Liiceanu, Octavian Paler, Ana Blandiana, Florin Iaru etc. În acest an, având ca sponsori principali firmele „arta grafică” și „Cartea Românească” organizează a doua ediție a Târgului de Carte. Suntem convinși că, într-un viitor nu prea îndepărtat, încă unul din visurile lui Gheorghe Todor va deveni realitate: Editura „Interpres Todor Company”. Îi dorim mult succes!

*

Într-o nouă și inspirată ținută grafică (semn că prietenul nostru Costin Antonescu este în continuare pe baricade!) a apărut numărul 2 al revistei trimestriale de etnografie și folclor „Datina”. După lectura celor opt pagini dense, abordând subiecte de mare interes (Fântâni și cișmele în Dobrogea de sud, Mitul marelui drum, Cântece de război, Plaja Ovidiu - simbol urbanistic, Plantele - univers magic, Etnografie și non-etnografie, Colonia meșteșugărească), te încearcă regretul că „Datina” nu are periodicitate lunară.

*

Prestigioasa revistă „Observator”, periodic românesc pentru cultură, politică, studii și opinii, care apare la Munchen sub îngrijirea scriitorului și publicistului Radu Bărbulescu, a decernat Premiul pentru eseu 1991-1992 colegei și prietenei noastre Doina Jela. căreia îi adresăm sincere felicitări!

*

Din informațiile primite de la profesorul Viorel Lungu, școala nr. 30 Constanța, rezultă că nu demult a intrat în țară o însemnată cantitate de argint și bronz, la care vameșii s-au uitat lung și admirativ, fără a putea aplica însă temutele taxe, cuvenite în astfel de împrejurări. Să nu vă închipuiți că  i-a apucat mila. Dimpotrivă, au fost încântați, fiindcă argintul și bronzul erau sub formă de.. medalii, obținute de  elevii constănțeni la Concursul de arte grafice figurative Tambre d Alpago, Italia, 1992. Meritorii câștigători sunt: Camelia Fântână, Aurelia Grasu, Olivia Bangal și Eugenia Andreescu, care au obținut Premiul I și medalii de argint, și Ramona Tătaru, Veronica Marica și Elena Tilică, ocupante ale locului III, medaliate cu bronz. Cu acest prilej, profesoarei Lidia Ștefănescu de la școala nr. 9 Constanța i-a fost acordată diploma de merit. Felicitări tuturor!

*

Firma „On Plonge” SRL Constanța este cunoscută datorită cochetului restaurant deschis pe digul de incintă al portului turistic Tomis, singurul loc din oraș unde se prepară specialități culinare cu specific marin (midii, rechin, rizeafcă, stavrid proaspăt etc). Nu demult, această societate comercială a deschis pe terasa Teatrului de vară Soveja un... anticariat! Noua unitate vinde și achiziționează la prețuri avantajoase cărți din toate domeniile.

*

Echipa bucureșteană din această vară a postului de radio Costinești se pare că avenit pe litoral doar pentru a face plajă. O culme a evidentei lipse profesionalism a fost întrebarea „Vă place să vă suiți în balerină?”, repetată exasperant sâmbătă, 11-07-1992, cu prilejul unei „anchete” în parcul de distracții. Nu intenționăm să jignim pe nimeni, dar astfel de emisiuni pot fi realizate și cu forțe locale, apelând la serviciile negustorilor de păstârnac din Piața Griviței sau la chelnerii căsuței „Prahova” din Satul de vacanță. Noi știm cât de bine s-ar pricepe aceștia la balerine, dar în mod sigur cu mai mult umor!

*

Faptul că detectivii constănțeni au editat o publicație nu poate decât să ne bucure. Prin specificul meseriei, aceștia sunt deseori eroii unor întâmplări deosebite, fiind cei mai în măsură să informeze opinia publică despre ceea ce se petrece în „culisele” acestui oraș bântuit de lichele și mafioți. După lectura primului număr al săptămânalului „Deppa” aș fi rămas cu o impresie relativ bună dacă întâmplător nu aș fi cunoscut, din surse absolut sigure, amănunte în legătură cu ceea ce a pățit Radu Sebastian, directorul Administrației financiare a municipiului Constanța. În articolul „Big boss” din „Deppa”, Laurențiu Chifor afirmă că „atunci când cineva devine de prisos, Mafia îl elimină și aici am putea da cazul lui Radu Sebastian, care este internat în spital într-o stare gravă în urma unei bătăi”. În fața acestor afirmații am rămas, pe bună dreptate, ca la dentist. Probabil că metodele de investigare ale detectivilor noștri sunt extrem de sofisticate, dacă într-un timp atât de scurt au ajuns la concluzia că directorul este mafiot și, devenind de prisos, a fost eliminat, dacă un banal accident, cu urmări, ce-i drept, foarte grave (din cauza întunericului, Sebastian s-a lovit de un corp dur și de un perete într-un punct termic), s-a metamorfozat în „bătaie”. Ciudat mod, pentru o agenție de detectivi, de a-și face reclamă!

*

La Editura Medicală a apărut volumul Un masaj la îndemâna oricui - presopunctura, purtând semnătura domnului senator Sabin Ivan. O lucrare extrem de interesantă care se adresează publicului larg, în care autorul prezintă pe înțelesul tuturor celebre metode terapeutice ale medicinei chineze.