Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Amfora. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Amfora. Afișați toate postările

miercuri, 20 februarie 2002

„Viața filialei” („TOMIS” 2002)

 ***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2002

*

Dovedind consecvență în ceea ce privește derularea Programului Cultural pe anul în curs, Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România și Revista „Tomis” au organizat la Cafeneaua Scriitorilor din Constanța prima seară culturală din 2002. În prezența unui numeros public, format în majoritate din liceeni și studenți, scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactor șef adjunct, a prezentat în extenso numărul din ianuarie al revistei. Programul a mai cuprins lansarea volumului de versuri Transferuri de izvoare al poetului Ion Dragomir (Ex Ponto, Constanța, 2002), prezentat de scriitorul Arthur Porumboiu, iar Luciana Crudu, actriță la Teatrul „Fantasio” Constanța, a oferit un recital liric din creația poetului. Despre programul întâlnirilor cu scriitorilor pe care Filiala intenționează să-l desfășoare pe durata anului în curs a vorbit scriitorul Constantin Novac, secretarul executiv al acesteia.

*

Cu prilejul împlinirii unui deceniu de la apariția primului număr al revistei de etnologie și fapt cultural „Datina”, editată de Centrul Județean al Creației Populare Constanța, la Galeriile „Amfora” a fost organizată o întâlnire festivă a colectivului redacțional cu reprezentanții mass media și ai instituțiilor culturale constănțene.  Din partea Filialei au fost prezenți scriitorii Nicolae Motoc, O. Dunăreanu și N. Roșca.

* I. Dragomir și A. Porumboiu au fost invitații emisiunii culturale a postului tv Soti Neptun cu ocazia apariției volumului de versuri Transferuri de izvoare. În emisiune Mădălin Roșioru a prezentat primul număr al revistei „Tomis” pe 2002.

* O. Dunăreanu și S. Roșca au participat la vernisajul expoziției de caricatură a plasticianului și epigramistului Marius Naum, organizată marți, 19 februarie 2002, la Galeriile „Amfora” de către Centrele de Creație Populară ale județelor Constanța și Tulcea. Nelu Serghei și Florin Lefter, actori ai Teatrului „Altar” din Tulcea, au prezentat o scenetă din creația lui I. L. Caragiale.

*

O. Dunăreanu, S. Roșca, M. Roșioru, Ion Faiter și Victor Corcheș au fost prezenți miercuri, 20 februarie, la Cercul Militar din Constanța, cu prilejul lansării de volumului de versuri Fulgurații lirice, semnat de Dumitru Ene Zărnești, recent apărut la Ex Ponto.

duminică, 1 octombrie 2000

„Tapiseriile Irinei Pal” (DUNĂREANU 2000)

 Ovidiu Dunăreanu, Tapiseriile Irinei Pal, „Tomis”, Constanța, octombrie 2000

Galeria „Amfora” din Constanța a găzduit, în perioada 5-20 septembrie, una dintre cele mai frumoase și unitare expoziții din acest an, expoziția de tapiserie a artistei plastice tulcene Prina Pal. Cele treisprezece lucrări, de amplă inspirație, au impresionat prin originalitatea lor tematică, prin tehnica de lucru remarcabilă, cât și prin coloritul discret, tonifiant, echilibrat, dar și prin îndrăzneala lor compozițională. I. P. a debutat cu o expoziție de vestimentație la Tulcea (1987), căreia i-au urmat expozițiile personale Tulcea (1995, 1996, 1997, 1998), București (Ambasada SUA 1998), Eforie Nord (1999) și expozițiile de grup în străinătate Franța (1994) și Danemarca (1995). Lucrări de ale sale se află în colecții particulare din Franța, Danemarca, SUA, Italia, Rusia, Elveția.

Prezența artistei pe simeza constănțeană a fost bine venită, cu atât mai mult .cu cât acest gen de artă este tot mai rar întâlnit în ultima vreme, ca manifestare expozițională, în spațiul pontic. Dar I. P. nu a dorit să se întâlnească oricum cu publicul tomitan, ci însoțită de o „carte de vizită” girată de trei personalități ale vieții culturale ale orașului de la porțile Deltei. Reproducem opiniile acestora, exprimate în seara vernisajului.

Ion Dore, artist plastic: „Faptul creației reflectă natura în condițiile de osmoză ale regnurilor, natura nefiindu-i artistei numai mediu, ci și personaj, agent purtător de semnificații. Imaginile proprii naturii (frunze, flori, păsări) se integrează compozițiilor ce ar putea fi intitulate generic „armonia naturii” sau „ceremonia plutirii și a zborului”. Lucrările I. P. sunt imagini-metaforă, definite direct și care nu doresc să-și depășească imediat sensul în simbol. Momentul prezent se decantează, se distilează până la starea pură imaculându-se materiei. Firele luate în palmă precum penele de pasăre în mâinile lui Dedal spre a meșteri aripi temeinice în zborul spre esențele unor grădini suspendate sunt chei de desprindere din labirintul interior al I. P.”

Olimpiu Vladimirov, directorul Centrului de Creație Tulcea, inițiatorul acestei expoziții: „Marcând cu un accent discret, de o rară sensibilitate, o prezență singulară în înfățișările tapiseriei tulcene, I. P. indică prin lucrările sale existența unui univers personal, de continuă decantare, care ni se dezvăluie cu  generozitate în această prezență pe simezele sălii „Amfora”. Apropiată de tapiseria-tablou, deschisă către imagini și dialoguri de forme plutitoare sau înrădăcinate, dispersate sau compacte, în voia impulsului liric, preocupările artistei evidențiază delicatețea instrumentelor ce fundamentează imaginea, precum și ușurința de a asculta „vocea materialului, necesitatea firului de a-și regăsi vigoarea primordială.”

Adrian Pal, artist plastic: „Lucrările I. P. sunt realizate cu migală, la gherghef, din fire bătute de dinții furculiței, împletite și legate prin urzeală, în armonii de culori cu dominanta care se impune în compoziție, cu forme care completează și întregesc lucrarea prin sfori și elemente îmbrăcate în lână sau sfoară, asemenea unor colaje. Ele permit, datorită culorilor în care sunt vopsite firele, o mulțime de combinații ton în ton, o trecere gradată a degradeurilor de la închis la deschis și invers. În lucrările executate în ultimul timp (1999-2000), lâna este înlocuită cu sisal, iar compozițiile cuprind decupaje și elemente care le integrează îndrăzneț în spațiu, depărtându-le de perete.”

luni, 4 ianuarie 1999

„Viața filialei” („TOMIS” 1999)

 ***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 1999

*

Încă de la înființare, Editura „Ex Ponto” din Constanța s-a impus repede atenției publice ca o casă editorială deschisă pentru valorile culturii naționale, dar mai ales pentru valorile autentice ale spațiului euxin. De curând, conducerea editurii și Tipografiei „Infcon” SA, reprezentată prin Ioan Popișteanu, directorul editorii, Paul Prodan, directorul tipografiei, Doina Crișan, director economic, Constantin Zamfir, consilier editorial, s-a întâlnit cu cei mai apropiați colaboratori și consultanți, din dorința firească de a supune dezbaterii planurile și programele  editoriale și de dezvoltare a activității acestor instituții pe anul în curs. Schimbul de opinii a relevat necesitatea unui plan structurat cu oferte sigure, extinderea relațiilor de difuzare pe întreg teritoriul țării, colaborarea și cu scriitori din alte domenii decât cel literar, publicarea unor traduceri de marcă din literatura universală, un târg de carte complex la Constanța dublat de un Festival Național de Poezie, îmbunătățirea condițiilor de tipărire a revistei „Tomis”, prezența la târgurile de carte importante din țară și străinătate. Au participat la dialog scriitorii Constantin Novac, Nicolae Motoc, Ovidiu Dunăreanu, criticul Nicolae Rotund și artiștii plastici Ion Tițoiu și Ion Codrescu.

*

Editura „Ex Ponto”, revista „Tomis” și Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România au organizat la Casa de Cultură din Medgidia lansarea celui de-al doilea volum de versuri al poetului Dima Zăinescu din acest oraș, intitulat „Fruct de noroc”. Au vorbit despre carte și autor C. Novac, N. Motoc, N. Rotund, I. Codrescu, din partea Filialei, și I. Popișteanu, P. Prodan și C. Zamfir, din partea editurii.

*

Cu ocazia sărbătorii a 15 ani de existență, Asociația Artiștilor Plastici „Amfora” din Constanța a acordat diplome pentru întreaga activitate, consecvență și camaraderie artistică în promovarea actelor de cultură unor personalități dobrogene și unor ziare, posturi de radio și televiziune din Constanța, care au fost cu gândul, sufletul și fapta alături de ea. Filiala Dobrogea și „Tomis” au fost onorate prin conferirea de diplome scriitorilor C. Novac, secretar al Filialei și redactor șef al revistei, O. Dunăreanu, redactor, și Sorin Roșca, reporter.

*

Amet Aledin, una dintre „Vocile tinere” descoperite și susținute de „Tomis”, și-a lansat la Cercul Militar Constanța, cu sprijinul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România - volumul de debut în poezie „Dincolo de semn”, apărut la „Ex Ponto”. Despre semnificația momentului a vorbit S. Roșca din partea revistei. Din partea Filialei au avut intervenții N. Motoc (lectorul cărții), Arthur Porumboiu și O. Dunăreanu.

sâmbătă, 1 martie 1997

„Salonul de iarnă” (Ș. E. VALET 1997)

 Ș. E. VALET, Salonul de iarnă, „Tomis”, Constanța, martie 1997

În plină lună a lui Făurar, galeriile „Amfora” au găzduit „Salonul de iarnă” - tradiționalul raport de activitate anuală, individuală și colectivă - și Asociației artiștilor plastici neprofesioniști „Amfora”, pe anul trecut. Parafrazându-l pe Corneliu Baba, putem spune că un salon de iarnă nu trebuie să scuture peste privitor excedente de zăpadă, dar se poate constitui într-un reper al activității artistului plastic, un revelator al căilor de exprimare străbătute de fiecare, o cronică a nivelului mai înalt ori nu atins de plastician în lungul drumului individual prin realitatea transpusă artistic în grafică, ulei, măști, ceramică și sculptură, machete. Translând, ca toate cele în această perioadă, de la amatorism la neprofesionism, termenul poate fi discutat prin prisma celor spuse de Ion Frunzetti, precum „că istoria adevărată a artei universale este cea a artei de amatori, în sensul mare al cuvântului - de iubitori - în vreme ce doar coregrafia moartă a activităților artistice, naționale ori particulare, ce n-au tins ori n-au ajuns să capete valoare universală, se ocupă de obicei de totalitatea profesioniștilor „cu patalama” al acesteia și nu doar de aceia care s-au păstrat amatori - adică îndrăgitori - până la capăt”.

Îmbogățindu-se structural cu studenți ai Universității „Spiru Haret” și elevi ori absolvenți ai Școlii de Arte, membrii Asociației „Amfora” și-au îndoit efortul personal și colectiv de ridicare a ștachetei, impresia privitorului fiind că acest salon este mult mai unitar în plan formal și calitativ decât precedentele. Vernisând evenimentul, dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța,  observa efortul artiștilor de clarificare a demersului plastic, de depășire a greutăților tehnice ale limbajului, e îmbogățire a mijloacelor de expresie plastică. În plan conceptual, depășirea exprimărilor „fotografice” este de dorit, excursul artiștilor îndreptându-se cu precădere spre găsirea metaforei proprii prin care să comunice emoția, starea, sentimentul.

Cu toată foarte bogata participare - expunând peste patruzeci de plasticieni - cel mai relevant aspect ce-i apare privitorului este gradul de utilitate stilistică al expoziției, gândul ducând spre manifestare de grup. Etalează lucrări în ulei Costin Antonescu, Gh. Caraiman, Nicolae Crăcan, Gh. Dragomir, Ecaterina Hălmăgeanu, Doina Misian, Aurel Parasca, Maricica Petrov, Costin Petrescu, Traian Pihion, Ion Popescu, Gabriel Stratulat, Paul Teodorescu, Viorel Ungureanu ș. a. Grafica, expusă în galeria „Amforeta”, este onorată de Eugenia Coman, Gabriela Dima, Maria Goșoiu, Daiana Matieș, Jeni Mazilu, C. D. Mazilu, Tita Pletea, Constantin Toma, Sorana Văsoiu ș. a. V. Ungureanu expune și măști, Veniamin Mârza - ceramică și sculptură mică, C. Antonescu - machete analitice ale locuirii tradiționale dobrogene. 

Într-o viitoare cronică a Asociației „Amfora” - aflată pe locul doi într-un top național al artiștilor neprofesioniști - actualul Salon de iarnă se constituie într-un moment de revelație plastică și într-un punct de răscruce organizatorică.

duminică, 2 februarie 1997

„Un peisagist” („TOMIS” 1997)

 O. D., Un peisagist, „Tomis”, Constanța, februarie 1997

Fără îndoială, unul din cei mai dotați pictori care formează Asociația Artiștilor Plastici „Amfora” din Constanța este Paul Teodorescu. Ca o recunoaștere a valorii, dar și a vocației sale organizatorice, el a fost ales președinte al acestei grupări artistice.

Cu răbdare, sinceritate și cunoaștere de sine, fără să guste din trufia succesului rapid, P. T. s-a perfecționat la școala pictorii clasice românești. Asimilând influențe îndeosebi din marii noștri peisagiști, el reușește să-și păstreze un timbru propriu și să-și consolideze un drum al său. Pictând cu o totală dăruire, artistul este permanent preocupat de echilibrul compozițional și cromatic, de felul în care culoarea este învăluită de lumină, de nuanțarea și jocul acestora, de modul cum ele se pun, rând pe rând, în valoare.

N-ai să-l întâlnești niciodată trudind ore în șir cu șevaletul în peisaj. El merge în natură, contemplă cu atenție ceea ce-l interesează, își face câteva schițe și se retrage apoi în atelier. Acolo elaborează, topește ce a văzut în retortele sensibilității și talentului său și readuce pe pânză farmecul și misterul care există dincolo de obișnuita față a lucrurilor.

Atât în pictură, cât și în grafică, P. T. este un împătimit al peisajelor marine și al celor ce redau colțuri pitorești din Constanța veche, din zona peninsulară. Marea și orașul vechi sunt fibre inefabile ale artistului, iar când le pictează, o face cu emoție și sporită exigență. Peisajele sale cuceresc prin cromatică bine strunite, susținute de un desen fluid imperceptibil. În grafica sa, mai ales în cea care evocă orașul - amintind într-o oarecare măsură de grafica lui Cick Damadian - tușele dense ale desenului au degajare, spontaneitate și o dinamică plină de surprize, care pun în pagină cu frenezie temperamentul pasionant, patosul și virtuozitatea autorului.

marți, 29 octombrie 1996

„Periscop” („TOMIS” 1996)

 ***, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1996, octombrie

*

Muzeul de Artă din Constanța, devenit în ultima vreme un veritabil Centru Cultural al orașului, a găzduit lansarea volumului Erotismul în literatură, editat de Ion Cristoiu la Casa Presa Românească. Au prezentat ziariștii Gabriel Rusu și Marius Petrescu, regizorul Cristian Mihăilescu, actorii Vasile Cojocaru și Daniel Tomescu.

*

În sala polivalentă a hotelului Parc din Mamaia a fost organizată cea de a doua ediție a Colocviului național de haiku. Au participat creatori din Republica Moldova, precum și din București, Constanța, Cluj, Bacău, Suceava, Târgoviște, Ploiești etc. Cu acest prilej, au fost lansate volumele Surâsul călugărului de Vasile Spinei (Republica Moldoova). Zefir nipon de Dumitru Ene-Zamfir și ediția bilingvă Between two Waves (Între două valuri) de H. F. Noyes.

*

Dublu eveniment cultural la Cercul Militar: lansarea volumului de povestiri Nurie, care marchează debutul editorial al prozatorului constănțean Costache Tudor și vernisajul expoziției de pictură a tânărului plastician Eduard Rosentweig. Cei doi au fost prezentați de scriitorii Ovidiu Dunăreanu, Sorin Roșca și de pictorul Valentin Donici. Actrița Diana Cheregi a oferit numeroasei asistențe lectura artistică a unei povestiri în volumul lansat.

*

Galeriile „Amfora” din Constanța au găzduit succesiv expozițiile artiștilor plastici Vasile Munteanu și Eugenia Coman. Au fost remarcate tematica vastă, dezinvoltura și acuratețea peisagisticii dobrogene la V. Munteanu, sensibilitatea, cromatica îndrăzneață și valoarea deosebită a acuarelelor semnate de E. Coman.

*

Dintre numeroasele reviste școlare apărute la Constanța, ne reține atenția revista Profesia editată de Grupul Școlar de Arte și Meserii Spiru Haret. Îndrumat de prof. ing. Marius Năstase și prof. ing. Valentin Biban, colectivul redacțional reușește să ofere tinerilor cititori sumare interesante și de la număr la număr mai variate, precum și o prezentare grafică deosebită, care se remarcă prin eleganță și utilizarea inspirată a tehnoredactării computerizate.

*

„Politica în recital” se intitulează cea mai recentă carte apărută la Editura Muntenia din Constanța, constituind debutul editorial al ziaristului Traian Brătianu, care a adunat în paginile acestui volum interviuri acordate de cunoscuți oameni politici.

*

Noua stagiune a Operei din Constanța a fost deschisă cu spectacolul Splendorile operei, la reușita căruia și-au dat concursul, alături de reputați artiști constănțeni, interpreți din Japonia, absolvenți ai cursului de măiestrie scenică, organizat în colaborare cu Asociația internațională de muzică din Roma.

*

Și-a încheiat activitatea Tabăra internațională de ceramică „Hamangia”. La aceasta a patra ediție au participat 36 artiști plastici din România, Japonia, Franța, Austria, Suedia, Albania, Bulgaria și Macedonia, care și-au reunit lucrările într-o foarte interesantă expoziție deschisă la Muzeul de Artă Constanța. De remarcat sprijinul financiar deosebit acordat de Consiliul Județean Constanța, fapt ce demonstrează încă o dată atenția CJ față de actul cultural.

*

Formată din elevi ai liceelor constănțene, trupa de teatru a Alianței Franceze a debutat cu spectacolul Theatre en miettes de Eugen Ionesco, spectacol prezentat și la ediția a II a a Festivalului liceal francofon de la Ploiești.

miercuri, 1 noiembrie 1995

„Grafică” („TOMIS” 1995)

 G. D., Simeză. Grafică, „Tomis”, noiembrie 1995

În prima jumătatea a lunii octombrie, Galeriile „Amfora” au găzduit o expoziție de excepție. Este vorba de expoziția de grafică „Atelier 5 `95”, semnată de Jeni Mazilu, Gabriela Dima, Anca Donici, Daiana Matieș și Doina Misian.

Vernisajul a fost întâmpinat cu interes de publicul iubitor de artă, făcându-se remarcată prezența în număr mare a reprezentanților mass-media.

Cele cinci artiste sunt absolvente ale Școlii de Artă din Constanța, promoția 1994,  în clasele profesorilor Constantin Papadopol, Gheorghe Caruțiu, Vladimir Hagiu și se află la cea de a doua manifestare.

Expoziția respiră feminitate și echilibru și se dorește a fi un dialog intim și cald cu realitatea. Depășind faza ezitărilor de început, autoarele dovedesc siguranță tehnică, personalitate și un stil deja conturat, dar, mai ales, acuratețe și îndrăzneală cromatică. Nici nu ne miră pentru că Șoala de Artă a dat în ultimul timp nenumărate talente.

Expoziția cuprinde gravuri și lucrări în creion, peniță, cărbune, ceracolor, cărbune, tuș, acuarelă, tempera sau guașă. Deosebită a fost și ideea de a expune și lucrări de atelier, diferite studii, unele realizate chiar în orele de practică la Școala de Artă.

joi, 29 iunie 1995

„Periscop” (ROȘCA 1995)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1995, iunie-iulie

*

Ca recunoaștere a incontestabilelor sale merite pe tărâm științific, conf. univ. dr. Vasile Sârbu a fost primit  ca membru activ al prestigioasei Academii de Științe din New York, onoare de care nu se bucură decât puțini români. Dedicând diploma primită primei promoții de absolvenți ai Facultății de Medicină și Farmacie din Constanța, V. Sârbu a făcut un gest care îl onorează.

*

Cotidianului „Cuget liber” i-au fost conferite placheta omagială și diploma de onoare a Federației Naționale a Revoluționarilor din România, în semn de recunoștință pentru activitatea depusă în slujba promovării și apărării idealurilor Revoluției române din Decembrie 1989.

*

Marele Stat Major al Marinei Militare și Cercul Ofițerilor din Constanța au făcut un gest deosebit față de copiii cu handicap fizic și mental, găzduind în ziua de 1 iunie 1995 un emoționant spectacol organizat de Societatea „Caritatea” a handicapaților din județul Constanța. O sală plină a aplaudat pe parcursul a două ore pe micuții artiști și pe invitații acestora, copii și elevi ai Grădiniței nr. 12 și ai Școlii Generale nr. 8, precum și pe membrii trupei de dans „Fan Club Michael Jackson”. Felicitări marilor firme constănțene care au sponsorizat această admirabilă inițiativă!

*

A apărut primul număr al revistei „Universitarium”, editată de studenții Universității „Ovidius”, Facultății de Medicină și Institutului de Marină Civilă. Tânăra și ambițioasa echipă redacțională, căreia îi urăm mult succes în continuare, este coordonată de Alexandru Papadumitru.

*

Muzeul Marinei din Constanța a găzduit o expoziție de grafică, reunind lucrările artistelor plastice Georgeta Călin și Magdalena Cioară. Mesajul lucrărilor nu este doar o transfigurare a realității, el intenționând a fi o meditație spirituală de avangardă. 

*

La Festivalul Filmului Religios „Lumină din lumină”, ediția a II a, organizat la Curtea de Argeș, filmul video realizat de Centrul Creației Populare „Teodor Burada” din Constanța a fost distins cu premiul I. Intitulat „Izvorul creștinismului”, filmul prezintă lăcașul de cult din apropierea comunei Ion Corvin, primul monument de cult creștin din România, cunoscut sub denumirea Grota Sfântului Andrei. Felicitări echipei din care au făcut parte C. D. Mazilu, consultant, și Costin Antonescu, realizator.

*

Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța și Liga Navală Română, filiala Constanța, au organizat cu prilejul Centenarului Flotei comerciale maritime moderne române o amplă expoziție de filatelie, cartofilie și maximafilie. Între expozanți remarcăm pe Viorel Lipovan, Doru Ionescu, Valeriu Sima Francisc Hosciuc, Virgiliu Moroianu, Titu Nicolaescu și Tiberiu Petrilla.

*

Absolventă a Școlii de Arte din Constanța, promoția 1980, la clasa maestrului Mihai Vătămanu, talentata artistă plastică Maria Goșoiu a deschis o nouă expoziție  personală, găzduită de Galeriile „Amfora”. Numerosul public prezent la vernisaj a apreciat deopotrivă admirabilele acuarele și uleiuri ale Mariei Goșoiu, cât și lucrările elevilor de la școlile generale 1 și 2 din Basarabi, între care am remarcat pe cele semnate de Oana Țarălungă, Flavia Curoșu, Cristian Buduroi, Cristina Dina și Florian Lupu.  

*

Firma „Darstel” SRL Constanța a organizat într-un cadru de excepție (complexul „Caraiman”), salonul Bingo Sport Mamaia, pornind de la ideea că organizarea acestui tip de joc într-un cadru improvizat poate prejudicia alte activități de ordin civic și administrativ. Nu lipsesc noutățile (tombola de 1 milion de lei în fiecare dimineață, câștiguri în autoturisme Oltcit săptămânal, Dacia Liberta bisăptămânal, Daewo lunar, jocuri cu taloane pentru elevi și studenți între anumite ore), dar marea surpriză pentru noi este că patronul acestui salon Bingo, Corneliu Baltă, este un împătimit iubitor de cultură și artă. Împreună cu un grup de tineri actori, regizori și oameni de cultură a pus bazele Fundației naționale de teatru experimental „Alternative”, pornind de la ideea că publicul constănțean merită un teatru elevat, spectacole de cea mai înaltă calitate artistică. Reținem afirmația că, dacă afacerile vor merge bine, implicația în fenomenul cultural a firmei „Darstel” și a lui C. Baltă va fi cu mult mai mare. Dacă așa stau lucrurile, îi urăm din toată inima mult succes și la mai mare!

marți, 18 aprilie 1995

„Periscop” (ROȘCA 1995)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, aprilie 1995

*

Aniversarea a cinci ani de la înființarea Universității „Ovidius” din Constanța a fost marcată printr-o emoționantă adunare festivă, la care au participat, alături de studenți și cadre didactice din localitate, delegații ale centrelor universitare din București, Craiova, Iași, Cluj, precum și prof. dr. Marie Squillante, prof. dr. Mireille Bellet și prof. dr. J. Cozic de la Facultatea de Medicină din Brest, Franța. Din partea autorităților locale a fost prezent domnul Gheorghe Mihăieși, președintele Consiliului Județean. Demn de menționat gestul domnului Petre Roman, semnatarul Hotărîrii guvernamentale de înființare a universității, care a trimis un mesaj de felicitare, dar de neînțeles atitudinea Ministerului Învățământului, care nu a catadicsit să trimită nici măcar un șofer sau o femeie de serviciu! Remarcabile intervențiile celor doi decani, Vasile Sârbu și Adrian Bavaru. Ca o confirmare a faptului, semnalat de domniile lor, că centrul universitar Constanța este pândit de pericole, iată că (...) Nazarcea a chemat din nou în judecată Universitatea „Ovidius”, revendicând încă și încă o dată terenul pe care a și început construcția campusului. Iartă-i Doamne, că nu știu pe ce lume trăiesc!

*

„Ars Medica Tomitana” este numele primei reviste universitare medicale dobrogene, al cărui prim număr a văzut lumina tiparului la Constanța, ci prilejul a cinci ani de la înființarea Universității „Ovidius”. Impresionează deopotrivă conținutul dens, de înalt nivel științific, precum și excepționalele condiții grafice, asigurate de editura Europolis și tipografia Europrint 94, grație sponsorizărilor efectuate de Fundația „Inimă și speranță”, SC Europolis 90 și Camera Medicilor din Constanța. Sincere felicitări domnului conf. dr. Vasile Sârbu, redactor șef, întregului colectiv de redacție, tuturor colaboratorilor din țară și străinătate!

*

A fost constituită Fundația „Mircea cel Bătrân”, asociație cu caracter non-politic și nelucrativ, având statut de asociație autonomă și independentă. În cadrul unei conferințe de presă organizate la Cercul Militar Constanța, dl. Petrică Gheorghiu, președintele noii Fundații, a precizat că scopul acestei asociații este de a promova și populariza marile valori ale neamului românesc, clasice și contemporane, din domeniile artei, culturii, științei și istoriei naționale, de a sprijini școala și biserica, precum și alte instituții cu caracter național. Între principalele obiective, menționăm încurajarea și sprijinirea tinerelor talente de excepție din domeniul creației literar-artistice și științifice, sprijinirea vieții culturale la sate, având ca scop revitalizarea caselor de cultură, înființarea unei edituri pentru tipărirea publicațiilor proprii și a altor reviste și tipărituri.

* 

„Salonul de Paști” se intitulează expoziția de sculptură și icoane organizată la Galeriile „Amfora” de către Inspectoratul Județean de Cultură și Școala de Arte, marcând debutul postum al sculptorului Ioan Paul Dorin Pop. Vom reveni cu o amplă cronică în numărul viitor.

*

Librăria „Eminescu” din Constanța a găzduit lansarea volumului „Doi poeți damnați. Constantin Oprișan și Ștefan Vlădoiu”, apărut prin grija Fundației „Profesor George Manu”, la editura bucureșteană Majadahonda.

*

La Cercul Militar Constanța a fost organizat simpozionul „84 de ani de la nașterea legendarului pilot Horia Agarici”. Au participat veterani de război care l-au cunoscut pe faimosul erou dobrogean, cadre militare, oameni de cultură și artă, ziariști. Singurul care a reușit să-și amintească în întregime cântecul „Agarici, Agarici, bagă spaima-n bolșevici” a fost prietenul nostru Geo Vlad! Cu memoria și vocea sa, parcă-l și văd mâine, poimâine, răcan prin Transnistria...

joi, 2 martie 1995

„Salonul de iarnă” (DIMA 1995)

 Gabriela Dima, Simeza. Salonul de iarnă, „Tomis”, Constanța, martie 1995

În luna februarie Galeria Amfora ne-a făcut surpriza unei admirabile oferte artistice. Salonul de Iarnă al Asociației Artiștilor Plastici Amfora tinde de câțiva ani să consacre o tradiție acestei bresle artistice. Talentul, imaginația și forța expresivă a actului de creație, caracterizată lucrările celor 30 de expozanți în marea lor majoritate tineri absolvenți ai Școlii de Arte: Virginia State, Ionuț Popescu, Gabriel Stratulat, Maria Goșoiu, Anca Donici, Traian Pihion etc. Între ei se disting personalități deja consacrate: Paul Teodorescu, Haralambie Fantaziu, C-tin  Mîscă, Radu Crînguș, Iuliana Rusu.

Abordând tehnici diferite, de ulei, tempera, guașă, acuarelă, desen sau tuș, stăpâni pe mijloacele expresive ale artei lor, acești artiști acordă spiritului libertatea de a investiga dincolo de dogme și granițe „lingvistice”. Criticii de artă prezenți la vernisaj, Doina Păuleanu și Florica Cruceru, au fost de părere că o mare parte din acești artiști, chiar dacă nu profesioniști, au un talent situat cu mult peste medie, iar îndrăzneala cromatică, ineditul compozițiilor și diversitatea temelor alese, conferă expoziției o dimensiune cu mult mai amplă decât au bănuit chiar artiștii înșiși.

Succesul vernisajului confirmă un debut cu dreptul, la început de an, al Galeriilor Amfora. Într-o vreme când piața este inundată de kitsch, acest generos spațiu cultural este o bucurie.

luni, 27 februarie 1995

„Periscop” (ROȘCA 1995)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, februarie 1995

*

Cu excepția dlui Romeo Profit, care a publicat în cotidianul „Cuget liber” un articolaș al rubrica „In memoriam”, și acela plasat între informațiile meteo și programul tv, nimeni nu și-a amintit, la Constanța, că au trecut cinci ani de când a plecat dintre noi prozatorul și dramaturgul Eugen Lumezianu, remarcabil talent literar și pedagog de excepție. Este puțin probabil că această amnezie să fi fost generată de anafoarele tranziției sau de recentele probleme create de UDMR...

*

S-au împlinit 101 ani de la nașterea pictorului Lucian Grigorescu, prestigios fiu al municipiului Medgidia. Acest moment aniversar a prilejuit o adevărată sărbătoare culturală, onorată de prezența pictorului Ion Murariu, a istoricului de artă Doina Păuleanu, precum și de cvintetul constănțean „Armonic Brass”, care a susținut un excelent recital de muzică clasică și modernă. Un simpozion omagial, două expoziții de artă plastică, un minirecital al Teatrului Popular și înființarea unei fundații culturale purtând numele marelui artist al penelului, iată doar câteva repere ale program și variat, pentru care organizatorii, avându-i în frunte pe dl. Mircea Pintilie, primarul localității, merită sincere felicitări.

*

În foaierul Teatrului Liric din Constanța, în prezența dlui Gheorghe Mihăieși, președintele Consiliului Județean, a fost lansat primul compact disc înregistrat la Constanța. Între protagoniștii și realizatorii acestui CD menționăm pe cunoscuta soprană Felicia Filip.

*

Galeriile „Amfora” au găzduit a XIV a ediție a Salonului de iarnă al artiștilor plastici, care s-a bucurat de prezența a 34 de expozanți, între care Haralambie Fantaziu, Anca Donici, Paul Teodorescu, Constantin Preda, Gabriela Dima, Radu Crânguș.

*

Gruparea literară „Albatrosul” a decernat premiile literare „Ovidius” pe anul 1994. Un juriu format din scriitorul Arthur Porumboiu, traducătoarea de limbă engleză Daniela Drysdale și publicistul Marian Moise a premiat volumele „Floare albastră”, autor Emilia Dabu, „Aud foșnetul piramidei”, autor Ion Dragomir, versuri, precum și manuscrisele volumelor „13 interviuri”, autor Ovidiu Dunăreanu, publicistică și „Paznicul gerului”, autor Sorin Roșca, versuri.

Un sprijin substanțial la reușita ediției I a acestei inițiative a fost oferit de Biblioteca Județeană Constanța, cotidianul „Cuget liber”, dl. Marian Moise, director adj. al Administrației financiare, precum și de cunoscutele firme constănțene „Dobrogea” SA, „CLASS”, „Romaris” SRL, „Euxin” SA, „Argus” SA și „Blue Lory” SRL, cărora juriul și organizatorii le adresează și pe această cale călduroase mulțumiri.

*

O inițiativă demnă de toată lauda: în superba clădire de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 22, unde fusese amenajată magazia Inspectoratului școlar Constanța, au fost deschise o librărie școlară și o cochetă galerie de artă, cu vânzare, exponatele fiind realizate de elevi și profesori ai Liceului de artă.

*

Ioan T. Ștefan, fost primar al orașului Basarabi, fondatorul revistei și editurii „Metafora”, a debutat editorial cu romanul „Nedumerirea vameșului”, apărut în colecția „Aventuri pe litoral” a editurii pe care o conduce. Lansarea volumului său de debut a fost găzduită, în prezența unui numeros public, de librăria constănțeană „Mihai Eminescu”. Cu acest prilej a fost lansată inițiativa publicării unei Antologii a umorului, având ca autori nume deja consacrate ale umorului din Dobrogea. Vom reveni cu amănunte.

sâmbătă, 8 ianuarie 1994

„Periscop” (ROȘCA 1994)

Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, ianuarie 1994

*

Prestigiul Universității constănțene „Ovidius” este în continuă creștere. În cursul lunii decembrie 1993, profesorul universitar doctor Silviu Sburlan a  devenit membru de onoare al prestigioasei universității Granada din Spania.

*

În organizarea Centrului Tradiției și Creației Populare Județene Constanța a avut loc a VI a ediție a Festivalului „Datini de iarnă” A fost vernisată la Galeriile „Amfora” expoziția taberei de cercetare etnografică Izvoarele, comuna Lipnița, precum și spectacolul de teatru popular „Crăciunul” în regia lui Costin Antonescu și C. Mazilu.

*

La Muzeul de Artă Constanța a avut loc lansarea volumului „Amurgul” purtând semnătura prozatoarei Cristina Tamaș. Romanul a văzut lumina tiparului la cunoscuta editură constănțeană „Muntenia”.

*

Sfârșitul anului 1993 a fost marcat printr-un moment deosebit pentru viața economică a orașului: deschiderea Bursei Maritime și de Mărfuri Constanța.

*

În sala de festivități a Consiliului Județean a avut loc un emoționant spectacol oferit de elevii școlii generale nr. 8 a copiilor handicapați din Constanța. Cu sprijinul nemijlocit al domnilor Emil Trandaș, Romeo Popescu, Viorel Borună, Dumitru Rădulescu și Nicolae Moroianu, cu aportul substanțial al firmelor Coca Cola, Apă Canal, SNC, Dobrogea, Romcereal, Goliat, Doi Dibaci, Comtexin, Columbia, Ovidius, Comtext, Traian, Malbera, Socep, Romtrans, Oil Terminal,  și al fundației Phoenix Caritas, copiilor le-au fost înmânate tradiționalele daruri de Crăciun. Un gest deosebit care merită cu prisosință semnalat.

*

Serbarea pomului de Crăciun organizat de filiala PDAR Constanța și SC Toplacer SA Topraisar în saloanele restaurantului „Continental” din Constanța s-a bucurat de prezența senatorilor Ioan Coja și Sabin Ivan, a domnului Dumitru Florea, președintele PDAR Constanța, Stela Palay, Viorel Delcă, Pafani Iancu, vicepreședinți, a domnilor Adrian Bavaru, Dumitru Manole și Constantin Trandafir. Ansamblul artistic al copiilor din Topraisar, condus de ec. Marinela Guțu, a oferit un excelent recital de colinde românești.

*

Două debuturi editoriale la început de an: „Drum de ape și cer”, sub semnătura lui Ion Drăgănescu, și „Dans”, purtând semnătura Mihaelei Mihai. Anul 1994 se anunță deosebit de bogat în astfel de evenimente, chiar dacă vom ajunge să cumpărăm cărțile în rate...

*

Editat sub auspiciile Societății de Poezie a Noii Zeelande, în îngrijirea lui Iona Woodward, volumul „Black before the Sun” include, alături de texte ale unor poeți din întreaga lume, o poezie a discretei și sensibilei noastre concitadine Stela Șlapac. Antologia este editată de renumitul critic literar William Higginson, care consideră că multe dintre textele publicate sunt de o excepțională valoare artistică.