Revista „Ovidianum” a Universității „Ovidius” Constanța (CIUPINĂ & LĂPUȘAN 2011)

Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011

(...)

Președintele colegiului de redacție este prof. univ. dr. Victor Ciupină, redactor șef  Aurelia Lăpușan, secretar general de redacție Cristina Tamaș, tehnoredactor Traian Voineagu, Mai târziu a fost angajată ca redactor Cristina Lazăr, absolventă a primei serii de studenți ai specializării jurnalism din cadrul Facultății de Litere și studentul informatician Gabriel Voicu, tehnoredactor.

În același timp a fost lansat un site al Universității, conceput și întreținut de Daniel Pomparău, student la Facultatea de Matematică și Informatică.   

Odată cu apariția revistei proprii, cele mai importante evenimente legate de viața universității vor fi arhivate și folosite ca surse în diverse studii monografice, inclusiv în această lucrare.

Într-un cadru festiv, de mare încărcătură emoțională, rectorul Universității, prof. univ. dr. Victor Ciupină, a punctat importanța spațiului academic constănțean de-a lungul timpului, reperele care au dus la dezvoltarea europeană a învățământului superior ovidian de astăzi. 

„Viața filialei” („TOMIS” 2000)

 S. R., Viața filialei, „Tomis”, Constanța, 2000

*

Revista „Tomis”, Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România și Editura „Ex Ponto” au organizat la Cafeneaua Scriitorilor din Constanța lansarea noului volum de versuri al poetului Sorin Roșca, intitulat Sezonul indiferenței. Apărută în condiții grafice excepționale la „Ex Ponto” (coperta și ilustrațiile purtând semnătura artistului plastic Constantin Grigoruță), cartea a fost prezentată de profesorul Ioan Popișteanu, director al prestigioasei edituri constănțene. Despre autor și despre noua sa apariție editorială au vorbit scriitorii Ovidiu Dunăreanu, Ștefan Cucu și Corina Apostoleanu. Au participat scriitori, oameni de cultură și artă, reprezentanți ai prese scrise și audio vizuale.

*

La invitația Fundației Culturale Române, o delegație a Asociației Scriitorilor din China a efectuat o vizită de documentare în câteva orașe ale României. La Constanța, oaspeții chinezi s-au întreținut cordial cu reprezentanți ai Filialei „Dobrogea” a USR în cadrul unei mese rotunde organizate la Librăria USR. Au participat Fan Bin, director în cadrul Departamentului de Relații Internaționale a Federației Scriitorilor și Artiștilor din China, prozator Chen Jiangong, secretar general al Asociației Scriitorilor și Chen Xiaoguang, poetul și compozitorul Xu Peidong, scriitorii Constantin Novac, Nicolae Motoc, S. R., Dan Perșa,  Cristina Tamaș, Victor Corcheș și Traian Brătianu.

*

Prozatorul Ovidiu Dunăreanu a fost invitatul emisiunii culturale a postului Radio Constanța, în cadrul căreia a susținut un dialog cu ziaristul Virgil Mocanu despre poetul S. Roșca și noul său volum de versuri Sezonul indiferenței.

*

S-a stins din viață, după o lungă și grea suferință, colegul și prietenul nostru Șerban Gheorghiu, poet și prozator, autor al unor volume dedicate mării și marinarilor, membru al USR, Filiala „Dobrogea”. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

„Epigrame” (GHINEA 1999)

 Sanda Ghinea, Eprigrame, „Tomis”, Constanța, iunie 1999

Cristina Tamaș, debutantă în dramaturgie cu volumul „Omul din cerc” și „Tata nu mai e ministru”
Spunea făcându-l pe magistru
„Omul din Cerc”: „Auzi, mon cher”,
n-o mai fi taică-tu „Ministru”
dar ea „se ține cu-n Bancher!”

pragul parlamentar crește

Cei care ne-au slujit cu drag

sacrificându-se, în plus,

fiind încurajat de prag,

poate-or vede Pragul de Sus.

dicție

Ca să-nțelegem ce-i cu țara,

și să pătrundem câte sunt, 

ca „Purtător de clar cuvânt”

s-ar potrivi acum - Ciumara!

„Viața Filialei” („TOMIS” 1999)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1999, februarie

Premiile Ovidius

Gruparea literară „Albatrosul” a acordat premiile Ovidius pe anul 1998. Un juriu format din scriitori ai Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor - Arthur Porumboiu (președinte), Emilia Dabu și Ion Dragomir (membri) - a acordat prin vot secret: Premiul pentru întreaga activitate - poetului, prozatorului și eseistului Nicolae Motoc; premiul pentru publicistică lui Ovidiu Dunăreanu pentru volumul „Convorbiri pontice” (Ed. Ex Ponto) și lui Marian Moise pentru cartea „Țara dorobanților de fier” (Ed. Menora); premiul pentru dramaturgie - Cristinei Tamaș pentru piesa „Omul din cerc”; premiul pentru debut în poezie lui Mihai Bocai pentru volumul „Amintirea câmpiei” (Ed. Metafora).

*

Filiala și revista „Tomis” și-au propus să organizeze la Cafeneaua U. S. din Constanța o serie de manifestări care se vor desfășura bilunar. Lansările de noutăți editoriale, vernisarea unor expoziții ale unor artiști plastici din generații diferite, recitalurile de poezie, muzică, dramatice și de balet, întâlnirile cu scriitori, critici și istorici literari, expunerile susținute de personalități ale culturii, istoriei, filosofiei și științei - vor constitui tot atâtea modalități relevante de animare și impunere atenției publice a acestui spațiu generos al cărții.

Prima reuniune de acest gen, din 12 martie, a cuprins în programul său: deschiderea expoziției semnate  de tânăra pictoriță Daniela Țurcanu și lansarea volumului de debut „Epopeea celestă” (Craiova, Ed. Vlad & Vlad, 1999) de Dan Perșa - laureat al Concursului Național de Poeziei „Al. Piru”, ediția I. Au fost prezenți: scriitorii Constantin Novac, N. Motoc, O. Dunăreanu, A. Porumboiu, Florin Șlapac, Nicolae Rotund, I. Dragomir, Sanda Ghinea, Sorin Roșca,  C. Tamaș, Victor Corcheș, Iulia Pană, Dima Zainea, Gabriela Inea, editorii Dan Vlad, Octavian Lohon, Ioan Popișteanu, criticii de artă dr. Doina Păuleanu, Geta Deleană, plasticienii Gheorghe Fărcașiu, Gheorghe Caruțiu, Ion Titoiu, Florin Ferendino, Adrian Dumitru, oamenii de teatru Ana Maria Munteanu și Octavian Axente, profesori din învățământul universitar și liceal, reprezentanți ai presei constănțeni, elevi și studenți.

*

Scriitorul N. Motoc, redactor șef adjunct al revistei „Tomis”, a participat la o întâlnire cu cadrele didactice și elevii Liceului din Năvodari, unde a prezentat volumul de versuri „Fruct de noroc” de D. Zainea, apărut recent la Editura „Ex Ponto” din Constanța. Cei doi invitați au susținut un dialog pe teme de actualitatea ale vieții literare și culturale.

*

Invitați de Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România, A. Porumboiu și O. Dunăreanu au participat la lansarea volumului „Poeme care trăiesc ” (Ed. Metafora, Constanța, 1999) al poetului turc din Cipru Tayfun Yucer. Traducerea în românește aparține scriitorului și turcologului Altay Kerim.

*

Emisiunea din 11 martie „Cultura aproapele nostru”, realizată de jurnalistul Mircea Pânzaru la postul de televiziune MTC Constanța, i-a avut ca invitați pe O. Dunăreanu și D. Perșa, care au dialogat despre poezia celei mai tinere generații de la noi, generația nouăzeciste.

*

S. Roșca s-a întâlnit cu elevii Liceului de Electronică și Telecomunicații din Constanța. Cu acest prilej, s-a lansat un nou număr al revistei „Start spre Mileniul III”, scoasă de acest liceu prin strădania prof. ing. Gheorghe Gavrilă, prof. Mihai Ungureanu și prof. Doina Stan.

*

O apariție insolită în peisajul pontic este și revista „Datini” editată de Centrul Județean al Creației Populare Constanța. Pe lângă proiectele și programele acestei instituții pe anul în curs, pe lângă articolele de etnologie, de sociologia culturii populare etc, numărul 14 pe luna februarie cuprinde și un supliment dedicat „Taberei de literatură și videopoem - Carsium”, organizată la Hârșova în vara anului trecut, în colaborare cu Filiala „Dobrogea” a U. S. și cu revista „Tomis”. În aceste pagini literare semnează poezie, eseuri, proză, jurnal: O. Dunăreanu, I. Dragomir, D. Perșa, Ana Ruse, Costin Antonescu, C. D. Mazilu, Alina Blănaru și alții.

*

În ședința de lucru din 9 martie, Comitetul Filialei, format din Constantin Novac - secretar executiv, O. Dunăreanu, F. Șlapac, C. Tamaș și Ernesto Mihăilescu - a luat în discuție dosarele depuse la Filială pentru a fi înaintate Comisiei de Validare a U. S. Au întrunit condițiile prevăzute de Statutul U. S. doar trei dosare: Iulia Pană, Anda Hristu și Paul Sârbu. Celelalte au fost amânate pentru a fi completate cu recomandările unor scriitori consacrați și cu referințele critice asupra cărților publicate.

„TOMIS” 1998

 *

Poetul, criticul și prozatorul Nicolae Motoc, în calitate de consultant al Editurii „Ex Ponto” - condusă de profesorul Ioan Popișteanu - a îngrijit un număr apreciabil de volume ale unor scriitori tineri sau aflați în pragul consacrării, dintre care remarcăm: „Pur” de Ion Roșioru, „Noris” de Ana Ardeleanu, „Povara umbrei” de Jean Drăgan, „Dincolo de semn” de Amet Aledin, „Fruct de noroc” de Dima Zainea, „Antecameră” de Gabriela Apostol.

*

Sorin Roșca a predat aceleeași edituri volumul de poeme „Sezonul indiferenței”, care se bucură re recomandările unor importanți critici și scriitori contemporani și de prezentarea grafică a artistului plastic Constantin Grigoruță.

*

Criticul literar Nicolae Rotund, conferenția doctor la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius”, dialoghează în noua sa carte „Starea literaturii” (Editura „Ex Ponto”) cu criticii literari Mircea Martin, Nicolae Ciobanu, Pompiliu Marcea, Valeriu Cristea, Ștefan Cazimir, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ion Vasile Șerban, George Munteanu, Cornel Regman, Cornel Ungureanu, Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu și cu prozatorii Augustin Buzura, Ileana Vulpescu, Constantin Novac, Florin Șlapac și Nicolae Motoc.

*

Cristina Tamaș și-a susținut la Iași, cu prof. univ. dr. Constantin Ciopraga, teza de doctorat cu tema „Fenomenul Baudelaire și poezia română modernă”, și a debutat în teatru cu piesa „Omul din cerc” - în regia lui Dan Puican - prezentată la „Teatru radiofonic”.

*

Constantin Cioroiu pregătește, în calitatea de redactor coordonator, un nou număr al revistei „Biblion” și volumul de „Referate și comunicări” prezentate la sesiune care a marcat împlinirea a 90 de ani de la înființarea Cenaclului Literar „Ovidiu” - ambele editate de Biblioteca Județeană Constanța - și a definitivat romanul „Singur cu Tebaida”, din care a publicat până câteva fragmente în revista „Tomis”.

*

Ion Codrescu, la invitația Universității „Kokushikan”, a efectuat o călătorie de studii în Japonia, unde a susținut recitaluri de poezie și a deschis expoziții de grafică. De asemenea, a primit bursa „Tyrone Guthrie”, oferită de Consiliul Artei și Uniunii Scriitorilor din Irlanda.

*

Emilia Dabu și-a lansat la Centrul Român de Afaceri „Marea Neagră” din Mangalia, volumul de versuri „Ne-a mai rămas iubirea” (Editura „Cara”), avându-i ca invitați din partea Filialei USR și revistei „Tomis” pe Ovidiu Dunăreanu și Sorin Roșca.

*

Ion Dragomir împreună cu Arthur Porumboiu, Tudor Costache și Ioan T. Ștefan au editat un nou număr al revistei de cultură și divertisment „Metafora”.

*

Șerban Gheorghiu și-a lansat, la Biblioteca Județeană Constanța, cartea document „Struma” (Editura Fundației „Andrei Șaguna”), o tragedie a vaporului cu același nume scufundat în Marea neagră în timpul celui dea-l doilea război mondial.

*

Sanda Ghinea la secția pentru copii a aceleiași biblioteci volumul de versuri „Anul nou într-o poveste” (Editura „Ex Ponto”). O secvență din carte a fost pusă în scenă de elevii Școlii Generale nr. 35, conduși de învățătoarea Enuță Mirela. 

*

Aurelia Lăpușan împreună cu Rodica Simionescu  de la Radio Constanța au fost selecționate de Asociația Feministă „Ariadna” - care reprezintă femeile din presă - pentru a urma, în perioada 10-24 ianuarie, un curs de jurnalistică la Amsterdam.

*

Hortensia Teodorescu a terminat volumul de proză pentru copii „Povești pentru ochi albaștri” și așteaptă un editor generos ca să i-l tipărească.

*

La Comitetul Filialei se află depuse pentru a fi luate în discuție dosarele de creație aparținând autorilor constănțeni Iulia Pană, Dumitru Ene Zărnești, Marian Moise, Adrian Doxan și Mircea Popescu.

„Viața Filialei” („TOMIS” 1998)

 S. R. & D. P:, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1998, aprilie?

*

În perioada 15-18 aprilie, Centrul Român de Afaceri „Marea Neagră” din Mangalia a găzduit primul Simpozion internațional, intitulat „La mine acasă”, al scriitorilor minorităților naționale din Țările Europei Centrale și de Est. Organizat de Uniunea Scriitorilor din România și bucurându-se de participarea comitetului de organizare, alcătuit din Laurențiu Ulici (președintele USR), Eugen Uricaru (vicepreședinte), Zsolt Galfavi (președintele PEN-Centrului scriitorilor maghiari din România) și Mihai Chicuș (director economic al USR), simpozionul a reunit numeroase delegații de scriitori ai minorităților etnice din România și țările vecine, întrec are amintim pe Istvan Szilagy, Vasile Tărâțeanu, Miljurko Vukadinovic, Vasile Dacey, Domokoș Geza, Leo Butnaru, Iurie Grecov, Ihil Șraibman, Slavco Vesnici, Corneliu Reguș (Ministerul Culturii), Moisei Lemster, Gheorghe Barbarov. S-a discutat una din problemele actuale pe care o considerăm de cea mai mare importanță în crearea unei mentalități democratice în zona geopolitică în care existăm, anume literatura minorităților, cu tot ce implică ea: tradiție, creativitate, relații interculturale, conviețuire. La simpozion au participat numeroși membri ai Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor. O amplă relatare despre această acțiune va fi publicată în următorul număr al revistei.

D. P.

*

Consecvenți ideii de a organiza bilunar atractive și complexe manifestări culturale „Cafeneaua Scriitorilor”, amfitrionii „Serilor revistei TOMIS” au programat în prima zi a lunii aprilie lansarea volumului de epigrame și caricaturi Flash în ochi, Editura Europolis, Constanța, având ca autor pe Sanda Ghinea, membru al USR, și pe Leonte Năstase, membru al Uniunii Artiștilor Plastici. În prezența unei numeroase asistențe, au făcut ample referiri asupra activității autorilor și a noii apariții editoriale, scriitorii Constantin Novac, redactor șef al revistei TOMIS, secretar executiv al Filialei „Dobrogea” a USR, Cristina Tamaș, Sorin Roșca, Geo Vlad, arh. Dan Mazilu, prof. univ. dr. Dumitru Iacobaș. A fost vernisată o expoziție de caricatură, autor Leonte Năstase. Nu a trecut  neobservată prezența în sală a a caricaturistului Cristian Topan, președinte pentru România al Federației europene de caricatură.

*

A doua manifestare culturală a lunii aprilie din cadrul „Serilor revistei TOMIS” a inclus în program lansarea volumului Noul Tetractys, Editura Tilia Press Internațional, Constanța, avându-l ca autor pe Dumitru Iacobaș. O elevată asistență a umplut până la refuz Cafeneaua Scriitorilor, îmbucurătoare fiind participarea unui grup numeros de studenți de la Universitatea Ovidius. Despre autor și incitanta sa carte au vorbit scriitorii C. Novac, S. Roșca și O. Dunăreanu. A doua parte a programului a fost rezervată unui minirecital susținut de cunoscuta formație „Armoric Brass Quintet” din cadrul Filarmonicii „Mării Negre”, avându-i în componență pe Marian Cucu, Iurie Postolache, Vitali Porcescu, Nicu Dima și Vali Baran, recent întorși dintr-un turneu în Bermuda și SUA.

*

Cercul Militar Constanța a găzduit lansarea volumului de povestiri Prizonieri pe trei continente, Editura Europolis, Constanța, autor Valentin Donici. Scriitorii Ovidiu Dunăreanu, Sanda Ghinea și Ana Ruse, membri ai USR, au prezentat în alocuțiunile lor această nouă și elegantă apariție editorială.

S. R.

„Viața Filialiei” („TOMIS” 1996)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, martie 1996

* 

De curând, în sediul revistei „Tomis”, a avut loc Adunarea Generală a Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România. Scriitorul Constantin Novac - secretarul executiv al „Filialei” o analiză a activității desfășurate în primul ei an de existență. În luările de cuvânt, membrii filialei au stabilit obiective și acțiuni care urmează a fi realizate în cursul acestui an. Ne rețin atenția: aniversarea a 30 de ani de la înființarea revistei „Tomis”; organizarea ediției a II a Colocviilor Tomitane, cu acordarea premiilor revistei „Tomis” și ale Filialei „Dobrogea” a USR.; preocuparea Filialei de a primi noi membri în USR; organizarea de întâlniri cu cititorii din centrele culturale ale Dobrogei (Sulina, Babadag, Medgidia, Mangalia); realizarea, cu concursul Inspectoratului Județean de Cultură, a unei antologii de reportaj dobrogean contemporan; acordarea de sprijin social scriitorilor, membri ai Filialei, care acuză dificultăți materiale majore.

* Scriitorii Nicolae Motoc și Vasile Cojocaru au participat la o emisiune, de mare audiență în rândul tinerilor, realizată de postul de televiziune MTC despre cărțile de debut în poezie.

* Prozatorul Ernesto Mihăilescu, inspector șef al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Tulcea, și scriitorul Constantin Novac, redactor șef, și redactor șef adjunct al revistei „Tomis”, au realizat un dialog, la Casa Cărții și Biblioteca Județeană, cu factori responsabili de difuzarea presei și a cărții din orașul Tulcea.

*

Liceul de Artă din Constanța i-a avut ca invitați pe Cristina Tamaș și Ovidiu Dunăreanu. Despre cărțile a vorbit Virgil Mocanu, redactor al postului de radio Constanța. Cei doi au dialogat cu elevii claselor a XII a și au acordat autografe.

*

La serata de muzică și literatură „Femeia și marea”, organizată de Filiala Constanța a Ligii Navale Române, cu prilejul Zilei Femeii, au citit din cărțile lor Cristina Tamaș, Aurelia Lăpușan și Ana Ruse.

„Filiala din Constanța a Uniunii Scriitorilor” (DUNĂREANU 1995)

 Ovidiu Dunăreanu, Filiala din Constanța a Uniunii Scriitorilor, „Tomis”, Constanța, februarie 1995

Strădania, de decenii, a scriitorilor din Ținutul Mării, de a se constitui într-un organism profesional care să-i reprezinte în plan național și să le apere interesele, a devenit certitudine. Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România funcționează! Înființarea ei fost favorizată pe de o parte de faptul că în cele două județe - Constanța și Tulcea - există deja un nucleu de membri titulari, iar pe de altă parte că, în ultimii ani, aici, a reușit să se afirme un grup masiv de noi creatori de certă valoare, care au și îndeplinit, de altfel, exigențele impuse de „Statutul Uniunii”. Nu trebuie diminuat, însă, nici efortul revistei Tomis, care a militat de-a lungul celor aproape 30 de ani de viață pentru această idee, promovând cu consecvență scriitorii de talent. În urma ședinței de constituire, de sâmbătă 21 ianuarie 1995, onorată de prezența președintelui Uniunii Scriitorilor, criticul Laurențiu Ulici, a primarului municipiului Constanța, dr. Cornel Neagoe, a criticului de artă Doina Păuleanu, consilier șef al Inspectoratului județean pentru cultură, a unei numeroase asistențe, formată din scriitori, oameni de cultură, ziariști, sponsori și după desfășurarea lucrărilor Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor din România, din 3-4 februarie 1995, Filiala dobrogeană are următoarea componență: Constantin Novac - secretar executiv; Nicolae Motoc - reprezentantul Filialei în Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor din România; Arthur Porumboiu, Florin Șlapac, Ștefan Cucu, Cristina Tamaș, Nicolae Necula - membri în Biroul Filialei; Ion Codrescu, Vasile Cojocaru, Victor Corcheș, Ion Dragomir, Ion Faiter, Victoria Gavrilescu, Octavian Georgescu, Șerban Gheorghiu, Sanda Ghinea, Ernesto Mihăilescu, Ana Ruse, Hortensia Teodorescu, Petru Vălureanu - membri.

„Trei prozatori dobrogeni” (ROȘIORU 1994)

 Ion Roșioru, Trei prozatori dobrogeni, „Tomis”, Constanța, 1994, februarie

În ciuda obstacolelor culturale pe care le implică tranziția către economia de piață, geografia literară a ținutului dintre Dunăre și mare se îmbogățește cu noi repere scriitoricești, realitate ce te îmbie să-l parafrazezi fără nici un fel de emfază pe cronicar cum că „nasc și în Dobrogea oameni”, editurile de la Pontul Euxin făcându-și și ele o datorie de onoare de a moși aceste veniri pe lume postdecembriste.

Spațiul dobrogean e prea încărcat de istorie și de mirajul stepei ca descifrarea lui să poată fi vreodată epuizată. Un plonjon cu un veac îl face Florica Stanciu cu romanul Umbre la fereastra cetății (Europolis, 1993). Acțiunea trepidantă, rocambolesc-picarescă, fie a celor trei militari veniți în misiune secretă, fie a lui Marcu Z., tânăr farmacist care își caută sora refugiată aici deoarece logodnicul ei omorâse un rival într-un duel, alternează cumpătat cu evocările socio-politice și îndeosebi etnografice, cartea delectând și instruind în egală măsură.

Farmacistul, devenit etnograf al Dobrogei, ca altădată Ion Ionescu de la Brad, își va afla sora și cumnatul stabiliți în Cogealac, sat nemțesc pe atunci, și se stabilește și el aici. Însă nu peste mult timp vor fi atacați de o bandă feroce de tâlhari, cum erau destule în acea Dobroge turcită, încurajați de stăpânirea care închidea foarte ușor ochii la fărădelegile răufăcătorilor aducători de peșcheșuri copioase. Farmacistului i se taie limba, stăpânii casei sunt masacrați, iar copiii lor luați în robie. De aici încolo, firul epic al acestei povești de groază se va înnoda de a celor trei militari, care, dându-se drept negustori pașnici, studiau Dobrogea pentru ca atunci când războiul, inevitabil, de neatârnare se va declanșa, armatele române să nu lupte pe un teren total necunoscut. Adevărați muschetari, Costea, Gore și Ion vor aneantiza banda fraților Itoff și, prin mai multe peripeții, îi vor repune în drepturi pe cei doi orfani și pe unchiul lor. O poveste de dragoste se întrevede între tânărul Gore și Maria, love-story cu happy-end, situată la antipodul celei dintre Așchime, fiul comandantului turc din Babadag. și nu mai puțin frumoasa cercheză Ghiulfem, sfârșită tragic, pe fondul unui îndelungat conflict etnic, în timpul unei serbări a cărei descriere constituie una dintre cele mai frumoase pagini ale cărții Floricăi Stanciu.

Situată la confluența organică dintre o temeinică documentație etnografică, folclorică, geografică și istorică și ficțiunea romanescă, cartea Floricăi Stanciu devine o mărturie de referință despre dârzenia românilor în fața vitregiilor istoriei de pe cât de întinsele pe atât de zbuciumatele meleaguri dobrogene.

*

Romanul Raport de gardă (Muntenia, 1993) al lui Nicolae Necula te face să te gândești la un proces de reabilitare a lui Charles Bovary, încarnat aici de chirurgul Mihai Strîmbeanu care, ca medic, se îndrăgostește și se căsătorește rapid cu o pacientă, Ileana, studentă în anul II la medicină. Narațiunea începe cu o operație în timpul căreia medicul descoperă sub bisturiu pe aceea de care se despărțise cu 10 ani în urmă și care, demnă urmașă a celebrei eroine flaubertiene, își făcuse de cap mai mult decât lamentabil. Nu și-a revenit bine din convalescență și Emma bucureșteană vrea să adauge la palmaresul cuceririlor ei erotice chiar pe fostul ei soț, medic exemplar din punct de vedere profesional și exercitându-și profesia într-un spital de provincie din zona Prahovei. Între timp, Mihai Strîmbeanu o cunoscuse și „compătimea” cu ea, în afara oricăror obligații, „doar ca mijloc de igienă fizică și afectivă”, pe asistenta șefă din secția sa, Silvia Veștea, văduva unui aviator mort nu de mult într-un stupid accident de zbor. Asistenta tocmai rămăsese însărcinată și, sfătuită de ai săi, se hotărăște să-și păstreze copilul, însă medicul nu va afla decât în finalul cărții acest detaliu care va atârna greu în hotărârea de a pune capăt provizoratului său erotic și tribulațiilor de o aceeași natură. Dincolo însă de această tramă romanescă individualizatoare, cartea de exact 300 de pagini e o amplă radiografie a ultimilor ani ai totalitarismului românesc, a ravagiilor de care acesta în stare în rețeaua sanitară românească și ea se poate constitui ca o piesă de rezistență la dosarul procesului pe care literatura nu va obosi niciodată să-l intenteze comunismului adus astfel cu forța într-o instanță morală. Citite acum, la patru ani de la Revoluție, faptele incriminate, cu umor mucalit ori cu mânie scrâșnită, par, totuși, pale și desuete, pentru că lumea a cunoscut o saturație „dezvăluiristică” datorită presei care și-a trăit și-și mai trăiește beția propriei libertăți de a scotoci și de a se exprima.

Așa cum ne avertizează autorul, medicii sunt și ei oameni, cu calități și defecte. Scriitorul nu „partizanează”, deși ar avea motive s-o facă în cazul protagonistului sau a lui Doru Scutelnicu. Se vorbește mult, se povestește mult despre ravagiile comunismului, ca într-un ritual de exorcizare, de eliberare de o obsesie prin confesare perpetuă. Cartea se termină într-o notă optimistă, cea a solidarității umane care se rostogolește coagulant dinspre Timișoara. Citind-o afli în ea un antidot împotriva nostalgiei roșii, cu atât mai mult cu cât frumoasele intenții ale Revoluției par să atârne suspendate undeva, la mijloc de drum.

*

Tangențe tematice cu romanul lui Nicolae Necula are și Amurguri (Ed. Muntenia, Constanța) al Cristinei Tamaș. Fundalul istoric și politic e același, eroii centrali adunându-se sub o aceeași zodie flaubertiană a „Educației sentimentale” și ilustrând adevărul repetat până la saturație că orice roman nu poate fi decât istoria unui eșec. Scriere cvasi-lineară, Amurguri pune pe tapet condiția femeii singure într-o lume în care aspirația spre libertatea interioară îi e strivită sub noianul a tot felul de conveniențe. Dramatismul unui destin feminin de excepție îl dă faptul că eroina, profesoară de franceză și ghid într-un hotel în timpul vacanțelor de vară, acceptă înotul împotriva curentului suspiciunilor celor mai diverse: familiale, colegiale, religioase, morale, politice. Reperele epice ale sorții Elvirei ar fi următoarele: s-a despărțit de soț, „un carierist pe care dosarul meu de fiică de preot îl încurca și (...) s-a recăsătorit cu o fată dintr-o familie de muncitori”, a cunoscut un pictor francez care venea în fiecare vară să petreacă 15 zile pe litoral, deci iubirea, cu toate că și el era căsătorit și aparținea altei religii (Bahai) se reduce la 150 de zile într-un deceniu, din ea rezultând un copil, ceea va atrage mânia preotului bunic, care va ierta totul căci micuțul va veni pe lume în noaptea de Paște. Cam în aceeași perioadă va fi răpus de o boală incurabilă Gerard, pictorul francez, și Elvira va merge la înmormântare  fiind susținută moral și oarecum material de Jean, un ziarist, prieten al celui dispărut, devenit peu a peu, candidat la mâna Elvirei și disputându-și această dorință cu un medic român, tipul dur al bărbatului, care o cunoscuse când aceasta îl cunoscuse pe micul Vlad. Opțiunea Elvire pentru o lume sau alta e grea și anevoioasă, însă luciditatea de femeie încercată de viață o ajută să străbată întreg slalomul jalonat de iluzii și tentații care pot implica tot atâtea umilințe, și să opteze pentru a rămâne aici cu fruntea sus în fața minunatelor amurguri marine.

Cartea trăiește și prin inserțiile intertextuale de ordin cultural, prin notele de voiaj (călătoria lui Jean și a Elvirei la Saint Malo și Mont Saint Michel), ca și prin aceea că face, cronologic vorbind, și câțiva pași postdecembriști și reușește să ia, chiar dacă în registru parodic, pulsul jalnic al învățământului românesc. Secvența de „paradă a dascălilor” școlii în care lucrează Elvira dovedește că prozatoarea își poate condimenta scrisul și cu alte ingrediente, ceea ce este salutar și reconfortant și ne face să-i așteptăm sincer celelalte două romane aflate în curs de apariție la Porto Franco și la Cartea Românească.

„Periscop” (ROȘCA 1994)

Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, ianuarie 1994

*

Prestigiul Universității constănțene „Ovidius” este în continuă creștere. În cursul lunii decembrie 1993, profesorul universitar doctor Silviu Sburlan a  devenit membru de onoare al prestigioasei universității Granada din Spania.

*

În organizarea Centrului Tradiției și Creației Populare Județene Constanța a avut loc a VI a ediție a Festivalului „Datini de iarnă” A fost vernisată la Galeriile „Amfora” expoziția taberei de cercetare etnografică Izvoarele, comuna Lipnița, precum și spectacolul de teatru popular „Crăciunul” în regia lui Costin Antonescu și C. Mazilu.

*

La Muzeul de Artă Constanța a avut loc lansarea volumului „Amurgul” purtând semnătura prozatoarei Cristina Tamaș. Romanul a văzut lumina tiparului la cunoscuta editură constănțeană „Muntenia”.

*

Sfârșitul anului 1993 a fost marcat printr-un moment deosebit pentru viața economică a orașului: deschiderea Bursei Maritime și de Mărfuri Constanța.

*

În sala de festivități a Consiliului Județean a avut loc un emoționant spectacol oferit de elevii școlii generale nr. 8 a copiilor handicapați din Constanța. Cu sprijinul nemijlocit al domnilor Emil Trandaș, Romeo Popescu, Viorel Borună, Dumitru Rădulescu și Nicolae Moroianu, cu aportul substanțial al firmelor Coca Cola, Apă Canal, SNC, Dobrogea, Romcereal, Goliat, Doi Dibaci, Comtexin, Columbia, Ovidius, Comtext, Traian, Malbera, Socep, Romtrans, Oil Terminal,  și al fundației Phoenix Caritas, copiilor le-au fost înmânate tradiționalele daruri de Crăciun. Un gest deosebit care merită cu prisosință semnalat.

*

Serbarea pomului de Crăciun organizat de filiala PDAR Constanța și SC Toplacer SA Topraisar în saloanele restaurantului „Continental” din Constanța s-a bucurat de prezența senatorilor Ioan Coja și Sabin Ivan, a domnului Dumitru Florea, președintele PDAR Constanța, Stela Palay, Viorel Delcă, Pafani Iancu, vicepreședinți, a domnilor Adrian Bavaru, Dumitru Manole și Constantin Trandafir. Ansamblul artistic al copiilor din Topraisar, condus de ec. Marinela Guțu, a oferit un excelent recital de colinde românești.

*

Două debuturi editoriale la început de an: „Drum de ape și cer”, sub semnătura lui Ion Drăgănescu, și „Dans”, purtând semnătura Mihaelei Mihai. Anul 1994 se anunță deosebit de bogat în astfel de evenimente, chiar dacă vom ajunge să cumpărăm cărțile în rate...

*

Editat sub auspiciile Societății de Poezie a Noii Zeelande, în îngrijirea lui Iona Woodward, volumul „Black before the Sun” include, alături de texte ale unor poeți din întreaga lume, o poezie a discretei și sensibilei noastre concitadine Stela Șlapac. Antologia este editată de renumitul critic literar William Higginson, care consideră că multe dintre textele publicate sunt de o excepțională valoare artistică.