Expoziția de pictură religioasă a studentei Sânziana Romanescu de la Universitatea „Ovidius” (Constanța, 2003)

 Sânziana Romanescu, studentă în anul II la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, a oferit publicului o surprinzătoare expoziție cu caracter religios la Galeriile President din Mangalia. Daniela Țurcanu, unul din îndrumătorii săi universitari, aprecia astfel acest eveniment cultural: „S. R. ne propune, prin expoziția sa, să parcurgem vizual o întreagă filozofie, în căutarea stabilirii unei relații Om - Dumnezeu personal. Culorile care predomină în aceste compoziții sunt: roșul, verdele, albastrul, mase mari de ocru, galben auriu, alb și negru. Pe ansamblu, cel mai puternic contrast este roșu-negru și cel mai puternic efect îl au motivele decorative cu caracter geometric cu multiple semnificații. La prima vedere, lucrările produc un efect unitar al abstractului, al nedescifrabilului, care devine descifrabil pe măsură ce te apropii și întârzii cu privirea pe fiecare detaliu. Ea împrumută de la icoană noțiunea de culoare perfectă în formă perfectă, cum ar fi galbenul cu triunghiul, galbenul cu pătratul, albastrul cu cercul. Chipurile sfinților nu apar clar, deoarece mesajul pe care S. ni-l transmite este acela că fiecare chip așteaptă să capete chip, să fie personalizat prin transfer cu chipurile celor care privesc conținuturile, întărind astfel ideea că fiecare om poate să devină Dumnezeu. S. R. dă șansa publicului să de a fi co-autor la lucrările sale.

„Biblioteca Ovidius din Chișinău” (ZAMFIR 1999)

 C. D. Zamfir, Biblioteca „Ovidius” din Chișinău, „Tomis”, Constanța, 1999

Constituită în 1994 ca filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” din Chișinău și a Bibliotecii Județene Constanța, în baza unui protocol încheiat între Consiliul Județean Constanța și Primăria  orașului Chișinău, Biblioteca „Ovidius” a împlinit șase ani de existență. La inaugurare, fondul ei de publicații cuprindea 8.000 de volume de carte românească, donate de constănțeni. De atunci, biblioteca a fost aprovizionată anual cu 5-6000 de volume, ajungând în acest an la peste 32000 de volume. Totodată, ea a devenit un centru de informare, documentare și lectură pentru aproape 11000 de cititori anual, care solicită peste 300000 de publicații. Cu un indice de circulație a cărții performant - 10 - și cel al frecvenței medii zilnice a cititorilor de 500 - Biblioteca „Ovidius” se dovedește a fi un nucleu activ de popularizare a cărții românești, de învățare și aprofundare a limbii române.

Biblioteca „Ovidius”, cu sprijinul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, organizează anual „Zilele bibliotecii, prilej de a face cunoscut fondul de carte printr-o gamă diversă de manifestări: întâlniri ale cititorilor cu scriitori, editori, personalități din diverse domenii de activitate, la care au fost invitați și reprezentanți ai Bibliotecii Județene Constanța. 

Anul acesta, „Zilele Bibliotecii Ovidius”, ediția a VI a, s-au desfășurat între 15-19 mai sun genericul „Sub raza geniului eminescian”. La manifestările incluse în Program au participat: poetul Iulian Filip - șeful Departamentului de Cultură Chișinău, Lidia Kulikovski, directorul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, poetul Ianoș Țurcanu - din cadrul Departamentului de Cultură, pictorul Andrei Mudrea, prof. univ. Pavel Balmuș, președintele Societății Bibliofililor „Paul Mihai”, poetul Leo Bordeianu, editori și reprezentanți ai cenaclurilor „Ovidius”, „Mugurel”, „2000”. Biblioteca Județeană Constanța a fost reprezentată de Ștefan Iordache, Ionel Alexe și Dumitru Constantin Zamfir. Directoarea Bibliotecii „Ovidius”, Elena Butucel, împreună cu celelalte colege au asigurat activităților o ținută elevată și s-au dovedit a fi, ca de fiecare dată, gazde de o ospitalitate excepțională. 

„Viața Filialei” („TOMIS” 1999)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1999, februarie

Premiile Ovidius

Gruparea literară „Albatrosul” a acordat premiile Ovidius pe anul 1998. Un juriu format din scriitori ai Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor - Arthur Porumboiu (președinte), Emilia Dabu și Ion Dragomir (membri) - a acordat prin vot secret: Premiul pentru întreaga activitate - poetului, prozatorului și eseistului Nicolae Motoc; premiul pentru publicistică lui Ovidiu Dunăreanu pentru volumul „Convorbiri pontice” (Ed. Ex Ponto) și lui Marian Moise pentru cartea „Țara dorobanților de fier” (Ed. Menora); premiul pentru dramaturgie - Cristinei Tamaș pentru piesa „Omul din cerc”; premiul pentru debut în poezie lui Mihai Bocai pentru volumul „Amintirea câmpiei” (Ed. Metafora).

*

Filiala și revista „Tomis” și-au propus să organizeze la Cafeneaua U. S. din Constanța o serie de manifestări care se vor desfășura bilunar. Lansările de noutăți editoriale, vernisarea unor expoziții ale unor artiști plastici din generații diferite, recitalurile de poezie, muzică, dramatice și de balet, întâlnirile cu scriitori, critici și istorici literari, expunerile susținute de personalități ale culturii, istoriei, filosofiei și științei - vor constitui tot atâtea modalități relevante de animare și impunere atenției publice a acestui spațiu generos al cărții.

Prima reuniune de acest gen, din 12 martie, a cuprins în programul său: deschiderea expoziției semnate  de tânăra pictoriță Daniela Țurcanu și lansarea volumului de debut „Epopeea celestă” (Craiova, Ed. Vlad & Vlad, 1999) de Dan Perșa - laureat al Concursului Național de Poeziei „Al. Piru”, ediția I. Au fost prezenți: scriitorii Constantin Novac, N. Motoc, O. Dunăreanu, A. Porumboiu, Florin Șlapac, Nicolae Rotund, I. Dragomir, Sanda Ghinea, Sorin Roșca,  C. Tamaș, Victor Corcheș, Iulia Pană, Dima Zainea, Gabriela Inea, editorii Dan Vlad, Octavian Lohon, Ioan Popișteanu, criticii de artă dr. Doina Păuleanu, Geta Deleană, plasticienii Gheorghe Fărcașiu, Gheorghe Caruțiu, Ion Titoiu, Florin Ferendino, Adrian Dumitru, oamenii de teatru Ana Maria Munteanu și Octavian Axente, profesori din învățământul universitar și liceal, reprezentanți ai presei constănțeni, elevi și studenți.

*

Scriitorul N. Motoc, redactor șef adjunct al revistei „Tomis”, a participat la o întâlnire cu cadrele didactice și elevii Liceului din Năvodari, unde a prezentat volumul de versuri „Fruct de noroc” de D. Zainea, apărut recent la Editura „Ex Ponto” din Constanța. Cei doi invitați au susținut un dialog pe teme de actualitatea ale vieții literare și culturale.

*

Invitați de Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România, A. Porumboiu și O. Dunăreanu au participat la lansarea volumului „Poeme care trăiesc ” (Ed. Metafora, Constanța, 1999) al poetului turc din Cipru Tayfun Yucer. Traducerea în românește aparține scriitorului și turcologului Altay Kerim.

*

Emisiunea din 11 martie „Cultura aproapele nostru”, realizată de jurnalistul Mircea Pânzaru la postul de televiziune MTC Constanța, i-a avut ca invitați pe O. Dunăreanu și D. Perșa, care au dialogat despre poezia celei mai tinere generații de la noi, generația nouăzeciste.

*

S. Roșca s-a întâlnit cu elevii Liceului de Electronică și Telecomunicații din Constanța. Cu acest prilej, s-a lansat un nou număr al revistei „Start spre Mileniul III”, scoasă de acest liceu prin strădania prof. ing. Gheorghe Gavrilă, prof. Mihai Ungureanu și prof. Doina Stan.

*

O apariție insolită în peisajul pontic este și revista „Datini” editată de Centrul Județean al Creației Populare Constanța. Pe lângă proiectele și programele acestei instituții pe anul în curs, pe lângă articolele de etnologie, de sociologia culturii populare etc, numărul 14 pe luna februarie cuprinde și un supliment dedicat „Taberei de literatură și videopoem - Carsium”, organizată la Hârșova în vara anului trecut, în colaborare cu Filiala „Dobrogea” a U. S. și cu revista „Tomis”. În aceste pagini literare semnează poezie, eseuri, proză, jurnal: O. Dunăreanu, I. Dragomir, D. Perșa, Ana Ruse, Costin Antonescu, C. D. Mazilu, Alina Blănaru și alții.

*

În ședința de lucru din 9 martie, Comitetul Filialei, format din Constantin Novac - secretar executiv, O. Dunăreanu, F. Șlapac, C. Tamaș și Ernesto Mihăilescu - a luat în discuție dosarele depuse la Filială pentru a fi înaintate Comisiei de Validare a U. S. Au întrunit condițiile prevăzute de Statutul U. S. doar trei dosare: Iulia Pană, Anda Hristu și Paul Sârbu. Celelalte au fost amânate pentru a fi completate cu recomandările unor scriitori consacrați și cu referințele critice asupra cărților publicate.

„Farmecul peisajului” (CRUCERU 199?)

Florica Cruceru, Farmecul peisajului, „Tomis”, Constanța, august 199?

Restaurantul „plutitor” Gavroche, inedită apariție în portul Tomis, a fost inaugurat într-una din serile canicularului sfârșit de iulie. Eleganta ambarcațiune cu acoperiș galben, paviment verde intens și mobilier alb, ușor legănată de ape și bătută de briza marină, apare solar-picturală, subliniind, cumva, legătura cu expoziția Danielei Țurcanu, care a onorat momentul inaugural.

Compusă din trei grupe distincte de lucrări, executate la distanțe de timp și spațiu, expoziția este, totuși, unitară prin fermitatea unui desen construit, ca și prin puternica voință a autoarei de a configura atmosfera spațiilor evocate.

O suită de peisaje inspirate de comuna Cobadin și de împrejurimile acesteia - unde autoare a organizat o tabără de creație cu elevii clasei a zecea de la Liceul de Artă Constanța în iunie - lucrate „a la prima”, în fața motivului, dezvăluie noile sale încercări de a reevalua cumva, refăcând drumul parcurs de artiștii înaintași ai perioadei interbelice. Conservarea și selectarea acelor elemente de detaliu care să slujească „întregul”, urmărirea redării dialogului spațiului și luminii locale (cel puțin incipient), caracteristice atmosferei peisajului dobrogean de dincolo de malul mării ș. a., iată câteva repere ale lucrărilor executate la Cobadin și satele Fântâna Mare sau Conacu.

Pictate în timpi anteriori - în consecință bazate pe alte coordonate plastice - apar peisajele inspirate de Cheile Dobrogei. Ochiul ager al pictoriței descoperă aici și „reface” „monumentala” apariție a rocii, lipsită de vegetație în partea ei estică. Și pentru a mări parcă misterul acestor ciudate „canioane dobrogene”, artista înscrie în imagini și partea lor vestică, aceea pe care foarte puțini dintre cei care vizitează locul, o descoperă. Sălbăticia ei, succesiunea semicercurilor orizontale ale straturilor de rocă, lichenii pietrei și alternanța ei cu vegetația arbuștilor pitici, „pitiți” în interstiții și falii, toate subliniază farmecul unui peisaj fantastic, plăsmuit parcă de închipuire, deși real. D. Țurcanu știe să vadă și văzând să redea natura, îmbogățind-o.

Cel de-al treilea grup de lucrări este constituit cu acuarele lucrate într-o țară în care D-sa s-a aflat în călătorie de documentare prin 1995, reprezentând coride spaniole. În alcătuiri suave (cromatic) de rozuri și brunuri stinse, diluate (poate tocmai pentru a atenua dramatismul - pentru noi - al luptei), expozanta surprinde, prin câteva linii, întregul spectacol: eleganța mișcărilor toreadorului, ca și forța taurului surprins în luptă.

Și dacă peisajele de la Cobadin și din împrejurimi sunt imagini recognoscibile, construite în spirit tradițional, cu accent voit pe ideea de spațiu-lumină, acuarelele-compoziții din Spania dezvăluie un mod de rezolvare pictural și grafic totodată. Căci, schițe rapide, voluntar stenografice, notații realist-sugestive, ele au aceeași forță expresivă: impresia de mișcare, de acțiune este împlinită limpede, clar, deși fără insistențe de contur, sugerarea atmosferei revenind aici tentelor fluid-transparente ale culorii.

D. Țurcanu demonstrează, prin expoziția sa, știința de a sluji „subiectul” și „motivul” printr-o mare varietate de mijloace și rezolvări picturale dictate de complexitatea dialogului său interior cu natura. Opera sa nu are „cifru”, ea se dezvăluie direct, chiar cu o insistență ce rezidă în propriile-i calități, cu sinceritate și cu un anume farmec, privitorului, antrenându-l într-o „colocvială tăcere”. Înteraga expoziție „respiră” o debordantă energie creatoare, care este specifică artistei.