„50 de ani de existență a Bibliotecii orășenești Hârșova” (VLAD 2001)

Geo Vlad, Eterna sărbătoare a cărții. 50 de ani de existență a Bibliotecii orășenești Hârșova, „Agora”, Constanța, I, 3, septembrie 2001

Revigorare spirituală la Hârșova? După toate aparențele, da!

Timp de o săptămână, pulsul orașului a cunoscut un ritm mai alert, datorită complexului program de manifestări culturale aflat sub genericul Eterna sărbătoare a cetății, organizate cu prilejul aniversării a a50 de ani de existență a Bibliotecii orășenești. Templu al cărții și oază de desfătare spirituală, Biblioteca din Hârșova a însemnat și înseamnă un loc de reculegere și răspunsuri la întrebări. Amenajată într-un spațiu generos, în condiții de invidiat, dotată cu un fond de carte care răspunde celor mai pretențioase exigențe, actuala instituție datorează mult unui grup de animatori profesioniști, care s-au dăruit exemplar - în 1983 - să ctitorească această bijuterie culturală (Constantin Dumitru Zamfir, Ovidiu Petcu, Ștefan Iordache de la Biblioteca Județeană Constanța), alături de care s-a situat omul - dăruit orașului timp de câteva decenii - Gh. Cabuz (atunci primar, azi consilier).

Programul manifestărilor a cuprins evocări, dezbateri și simpozioane literare, avându-i ca animatori pe profesorii Constantin Nicolae, Ion Roșioru, Alexandra Topor, Teodor Popescu și educatoarele Victoria Bărea, Aneta Popescu.

Ziua de 8 iunie a încununat programul cu dezbaterea Rolul și locul bibliotecii publice în viața spirituală a orașului (moderator prof. Teodor Popescu), în care au fost antrenate Anica Mihai, I. Roșioru, Ovidiu Dunăreanu, Șerban Codrin (Slobozia), C. D. Zamfir, Constantin Antonescu (directorul CJICP), G. Vlad, care au evocat evoluția și destinul bibliotecii hârșovene, efigii de oameni care au trudit printre tomurile ei, figuri de copii care au crescut și au devenit personalități de marcă în viața spirituală a țării, momente de împliniri și perioade dramatice. Am remarcat chipurile profesorilor Ilie Grigore, Alex Dogaru, Constantin Moroianu, Mihai Țugulan, inginerii Cristian Călin (proiectantul spațiului actual), Maria Cârlan (director al Casei de Cultură), Nina Mazilu, economistul Cornel Letca, alți reprezentanți ai școlilor, care au gustat eseurile despre carte, bibliotecă și cultură, urmate de un Florilegiu liric din versurile poeților dobrogeni și ialomițeni, inspirate de realitățile Hârșovei.

Un dialog sincer și autentic, spontan și nesofisticat s-a iscat în sălile Casei de Cultură, unde a fost vernisată o expoziție de artă plastică, opera celor trei plasticieni locali: veteranul Petre Roșca - nume de referință în pictura contemporană (membru al UAP), Mircea Silvestru, - vechi militant pe simezele hârșovene și debutanta Viorica Grigore.

Peisajele inspirate din frumusețile de la poalele Cetății Carsium, ruinele legendare de pe malul fluviului, Dunărea cu pădurile ei, portrete umane, flori, surprinse într-o gamă cromatică diversă și bogată, încântă privirile și sufletele degustătorilor de culori.

Apoi, moderatorul festivalului spiritual - profesorul Dorel Popescu - un intelectual rafinat, dăruit actului de cultură, ne invită în sala amfiteatru a Casei de Cultură, unde, după mulți ani de tăcere, pe scena puțin îmbrăcată și slab luminată, evoluează cel mai tânăr ansamblu folcloric de pe aceste meleaguri - Carsium.

O revărsare de cântec românesc și dansuri populare din variate zone folclorice - ne-a ținut cu sufletul la gură, în aplauzele generoase ale unei săli pline de fani ai folclorului românesc autentic, un spectacol anti-manele.

Artiștii au fost 8 dansatori (coregraf Ion Niță), un grup vocal folcloric feminin și câteva soliste, sub îndrumarea magului Sever Costea - veteran al culturii dobrogene, profesor, compozitor, dirijor, instructor și instrumentist - care din 1952 își dăruiește talentul și pasiunea perpetuării folclorului românesc. Animatorul care, în deceniile 7 și 8 ale secolului trecut, realizase celebrul grup Privighetorile Hârșovei, cu care străbătea meridianele țării și ale Europei, până în Anglia și Franța, revine în actualitate.

Ansamblul folcloric Carsium va evolua la Festivalul Folcloric de la Velico Târnovo (Bulgaria), în perioada 29.06 - 15.07 a.c., având sprijin logistic din partea Centrului Județean al Creației Populare.

(Constantin Antonescu)

*

Spre finalul manifestării a fost întâmpinată soprana Florența Marinescu, proaspăt numită director în Direcția Județeană de Cultură și Culte. Hârșovenii au primit din parte-i... promisiuni (mai ales pentru proiectatul Muzeu Arheologic!).

Și o întrebare retorică: Nimeni, nimeni din mass media constănțeană nu a auzit de aceste evenimente? Condamnabilă nepăsare pentru  cultura din județ!

„Suceava” (MUZEUL BUCOVINEI 1993)

 Muzeul Bucovinei, Suceava, XX, Editura Glasul Bucovinei, Iași - Rădăuți, 1993

Aniversări

13 Pavel Blaj, Unirea Bucovinei cu România (1918-1993)

Studii de istorie

15 Nicolae Ursulescu, Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul românesc

23 Ion Mareș, Modele de lut ars reprezentând locuințe și sanctuare eneolitice descoperite pe teritoriul României

45 Mugur Andronic, Cercetări arheologice în așezarea de secol IV D. C. de la Podeni (com. Bunești, jud. Suceava) - raport final

71 Ioan Scripcariuc, Proprietatea domnească în organizarea ținutului Suceava

95 Florin Pintescu, Mihai Viteazul și românii din Transilvania - aspecte sociale

103 Mihai Lazăr, Creșterea vitelor în Moldova în viziunea izvoarelor narative interne

113 Pavel Blaj, Boieri din sfatul domnesc al Moldovei în secolul XVIII (III)

125 Mihai Ștefan Ceaușu, Instituirea administrației habsburgice în Bucovina

143 Mirela Șerban, Contribuții asupra situației demografice în Bucovina în timpul stăpânirii habsburgice (1775-1918)

149 Olga Ștefanovici, Considerații asupra situației demografice în Bucovina în timpul stăpânirii habsburgice (1775-1918)

165 Gavril Irimescu, Contribuții bucovinene la cucerirea independenței de stat a României (1877-1878)

171 Mihai-Aurelian Căruntu, 1941 - Un nou început pentru Bucovina reîntregită

Istoria culturii

183 Nicolae Cârlan, „Cazania” lui Varlaam în județul Suceava

191 Olimpia Mitric, Fondul de carte veche românească și străină de pe lângă mănăstirea Rășca (jud. Suceava) - Prezentare generală

195 Mihai Iacobescu, Bucovina în viziunea lui Ion Budai Deleanu

219 Emilian Dan Petrovici, Repertoriul societăților cultural-naționale românești din Bucovina (1848-1918)

239 Aura Doina Clopotari, Un manuscris inedit: „Junețea la români” de Simion Florea Marian (capitolul Berea)

247 Titus Moisescu, Creația muzicală religioasă a lui Ciprian Porumbescu

251 Ion Pânzaru, Cărți din bibliotecile personale ale lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga la Suceava

255 George Ostafi, Erast Tarangul memorialist

Documente

265 Mihai Iacobescu, Documente ale revoluției de la 1848 în Bucovina

275 Mircea Cenușă, Din corespondența familiei Porumbescu

287 Aura Doina Clopotari, Ion Nistor inedit - scrisori către Liviu Marian

305 Doina Huzdup, Documente inedite cu privire la viața și activitatea lui Ion Nistor. Scrisori de la Alexandru Vitencu

311 Petru Froicu & Eugen Dimitriu, Prietenia lui Artur Gorovei cu Leca Morariu - Scrisori către cărturarul bucovinean

327 Eugen Dimitriu & Petru Froicu, Relațiile lui Alexandru Vasiliu Tătăruși cu Leca Morariu - Din corespondența către profesorul bucovinean

Medalioane

343 Radu Grogorivici, Dimitrie Onciul și determinismul istoric

349 Olga Ștefanovici, Dimitrie Onciul, colaborator al revistei „Convorbiri literare”, în corespondență cu Iacob C. Negruzzi

355 Georgeta Saftian, Vladimir Dumitrescu - cercetător al neo-eneoliticului de pe teritoriul României

363 Viorica Lavric, Realizarea unui dispozitiv pentru analiza microchimică nedistructivă a pieselor mici de metal

369 Cornelia Ungurean, Intervenții de restaurare efectuate la icoana de secol XVI de la Siliștea - Neamț, ,,Maica Domnului cu Pruncul”

373 Lidia Romașcu, Restaurarea unor cămăși femeiești din patrimoniului Muzeului Bucovinei, Suceava

Note și comentarii

375 Mircea Ignat, Noi descoperiri de piese de bronz în zona Sucevei

379 Mugur Andronic, Sondajul arheologic în așezarea de secol IV DC de la Zamostea (jud. Suceava)

385 Lista prescurtărilor

„Suceava” (ANUARUL MUZEULUI BUCOVINEI 1990-1992)

 „Suceava”, Anuarul Muzeului Bucovinei, Suceava, XVII-XVIII-XIX, 1990-1991-1992

Studii de istorie

9 Mugur Andronic & Paraschiva Batariuc, Contribuții la cunoașterea evoluției habitatului uman în zona limitrofă a orașului Suceava

25 Sergiu Haimovici & Gianina Comănescu & Luminița Scutelnicu, Studiul arheozoologic al materialului aparținând culturii Sîntana de Mureș din așezarea de la Podeni (jud. Suceava)

36 Paraschiva Batariuc & Mugur Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuții la cunoașterea topografiei orașului medieval

62 Ion Popescu-Sireteanu, Originea cuvântului „boier” în limba română

85 Ioan Bodnariuc, Întâmplări la granița de sud a Moldovei în epoca medievală

90 Pavel Blaj & Ioan Iosep, Contribuții la cunoașterea braniștilor din Bucovina

105 Ioan Iosep, Toponimul „Obcina” - răspândire și semnificație

128 Mihai Lazăr, Obligații fiscale privitoare la creșterea vitelor în Moldova medievală (secolele XV-XVIII). Considerații istoriografice

151 Pavel Blaj, Boieri din sfatul domnesc al Moldovei în secolul al XVIII lea (II)

172 Olga Ștefanovici, Societatea Doamnelor Române din Bucovina

179 George Ostafi, Comemorarea lui Ștefan cel Mare la Putna și Suceava în anul 1904

187 Mihai Caruntu, Activitatea asociației „Cercul bucovinenilor din București” pentru ajutorarea refugiaților din teritoriul ocupat de URSS în vara anului 1940

196 Gavril Irimescu, Evoluția economico-socială a orașului Suceava între anii 1918 -1940 (date monografice)

Istoria culturii

209 Maria Mărgineanu, Câteva considerații privind vechimea, unitatea și continuitatea românească în lumina etnografiei

216 Traian Cantemir, Balada nunții

221 Ilie Dan, Raporturi între numele de loc și numele de persoană

233 Olimpia Mitric, Cartea veche în fondurile Bibliotecii Muzeului Județean Suceava (I) - Catalog

247 Nicolae Cârlan, În legătură cu activitatea tipografiilor românești de la Dubăsari și Movilău

258 Mihai Camilar, Arhitectura populară din Depresiunea Dornelor - privire generală asupra casei de locuit

264 Ion Pânzaru, Cărți tipărite la Suceava de-a lungul anilor

269 Mircea Cenușă, Aron Pumnul - cel dintâi profesor de limba română în Bucovina

285 Nicolae Ceredarec, Despre învățământul din Bucovina - cu privire specială în anii de școală ai lui Mihai Eminescu la Cernăuți și la dascălii săi

297 Nicolae Cârlan, Mihai Eminescu și „Lepturariul” lui Aron Pumnul

310 Brândușa Steiciuc, Mihai Eminescu traducător

314 Orest Tofan, Societățile academice din Bucovina (1875-1938)

328 Dan Petrovici, Aspecte ale societăților cultural-naționale românești din Bucovina în lumea satelor

341 Aura Clopotari, Un capitol inedit din „Botanica poporană română” de S. Fl. Marian - Trestia

351 Brândușa Steiciuc, Societatea Scriitorilor Români și Bucovina în preajma Marii Uniri

358 Petru Froicu & Eugen Dimitriu, Relațiile lui Tiberiu Crudu cu Leca Morariu

Documente

371 Mircea Avram, Un document sucevean de la 1503

376 George-Felix Tașcă, Șapte documente istorice inedite privind satul Giulești (jud. Suceava)

384 Virgil Tarangul, O nouă mărturie contemporană despre campania de la Prut (1711) - cu un comentariu de Constantin Șerban

396 Eugen Dimitriu & Petru Froicu, Suceava de altădată (în corespondența lui Emanuil Antonovici către Leca Morariu)

Medalioane

407 Mihai Ștefan Ceaușu, Vasile Balș, un iosefinist bucovinean

419 Emil Satco, Mandicevschi - o familie de muzicieni români

428 Mircea Cenușă, Constantin Hurmuzachi - un înflăcărat luptător pentru unitate națională

449 Vichentie Nicolaiciuc, Isidor Voronchievici, cărturar bucovinean polivalent

454 Alexandrina Andru-Monteoru, Epaminonda Bucevshi - un pictor al Țării de Sus

470 Vasile Boca, Filimon Rusu (1882-1957)

Muzeologie

460 Grigore Foit, Din mărturiile unui sfert de veac de activitate muzeistică

481 Viorica Lavric & Zenovia Catargiu, Studiul monedelor de argint rezultate din săpătura arheologică de la Dărmănești

484 Lidia Moroșan, Propuneri de etalare a obiectelor textile aparținând cultelor

Note și comentarii

490 Petru Țăranu, Toponimul „Călimani”, ecou al unei străvechi civilizații autohtone

496 Ion Mareș, Sondajul arheologic de la Sf. Ilie „Siliște” (1991)

503 Mircea Ignat & Victor Cozariuc & O locuință din secolele VI-VII e. n. descoperită la Mărețeia Mică (com. Dărmănești, jud. Suceava)

506 Traian Cantemir, Temperament și creație la Liviu Marian

513 Gavril Irimescu, Nicolae Iorga și Bucovina

517 Doina Huzdup, „Gazeta bucovinenilor” (1934-1938) propagatoare a istoriei și culturii bucovinene

524 Aura Știrbu, Cu privire la terminologia demonică în limba română (termeni pentru „Drac” pe baza A. I. R.)

532 Lista prescurtărilor