Antologia revistei de cultură „Korunk” (1990-1992)

Kantor Lajos & Salat Levente (ed.), „Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk”, Cluj, 1994

6 Salat Levente - Cuvânt înainte (S. L. - 1957, redactor-șef Korunk)

13 Kantor Lajos - Erori istorice (Perspective) (K. L. - 1937, critic literar, redactor-șef Korunk)
19 Laszlooffy Aladar - Balada timpului pelegrin (poezie) (L. A. - 1937, poet, redactor Helikon/Cluj)
21 Leszek Kolakowski - Puterea informației (L. K. - 1927, filosof, profesor Chicago University)
28 Nadas Peter - Dialog despre jurnalism și literatură (N. P. - 1942, scriitor, Budapesta)
33 Kanyadi Sandor - Stampă (poezie) (K. S. - 1929, poet, Cluj)
34 Tar Sandor - Fabrica în care trăim. Istorie sentimentală (nuvele) (T. S. - 1941, prozator, Debrecen)
40 Andrei Pleșu - Unde au fost și unde sunt „călăreții spirituali” ai valurilor? (A. P. - 1948, istoric de artă, București)
47 Visky Andras - Blazonul meseriei mele (V. A. - 1957, poet, redactor Korunk)

50 Konrad Gyorgy - Însușirea de temut a viselor (K. G. - 1933, scriitor, vicepreședinte PEN Club International, Budapesta)
55 Adrian Marino - Europa. O idee în expansiune (A. M. - 1921, istoric literar, Cluj)
60 Guy Heraud -  Europa națiunilor, Europa regiunilor (G. H. - politolog, Franța)
71 Kosary Domokos - Națiunile mici în Europa (K. D. - 1913, istoric, președinte Academia Ungară)
77 Jako Zsigmond - Despre politica socială transilvană a regelui Matei Corvin (1962, istoric, redactor Korunk)

85 R. Varkonyi Agnes - Transilvania și echilibrul puterilor europene (R. V. A. - 1928, profesor universitar, Budapesta)
95 Camil Mureșan - Problema minorităților pe meridiane îndepărtate (C. M. - 1928, istoric, profesor Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)

METAMORFOZAREA CONȘTIINȚEI TRANSILVANE

103 Benko Samu - Culturi naționale tolerante (B. S. - 1928, istoric, academician, Cluj)
110 Tokes Laszlo - A fi maghiar ardelean (T. L. - 1952, episcop reformat, președinte onorific UDMR, Oradea)
112 Szocs Geza - Construirea unei case comune sau scheletul din dulap (S. G. - 1953, poet, Cluj)
114 Pierre Bourdieu - Rolul purtătorului de cuvânt și abuzul de putere (P. B. - 1930, arheolog, profesor College de France, Paris)
121 Goncz Arpad - Aventura existenței șefului de stat (G. A. - 1922, scriitor, președintele Republicii Ungare)
125 Salat Levente - Autonomia intelectuală, precum o permanentă căutare 
129 Meszolly Miklos - Zambila din Wimbledon (proză) (M. M. - 1921, scriitor, Budapesta)
139 Gall Erno - Dubla minoritate (G. E. - 1917, filosof, profesor universitar, Cluj)
152 Bajor Andor - Nu-i înțeleg pe kurzi (proză) (B. A. - 1927-1992, scriitor, Cluj)

153 Vargha Jeno-Laszlo - Ura noastră cea de toate zilele (V. J. L. - 1954, psiholog, lector universitar, Cluj)

158 Balassa Peter - Dragostea urii (B. P. 1947, estetician, profesor universitar, Budapesta)

106 Marko Bela - Pisica transilvană (M. B: - 1951, redactor-șef Lato, președinte UDMR, Târgu Mureș)

108 Schopflin Gyorgy - Patimile căutării identității politice (S. G - 1939, politolog, profesor London School of Economics)

SĂ VORBIM DESPRE URĂ
161 Balint Tibor - Pâine și piatră (B. T. - 1932, scriitor, Cluj)
162 Balla Zsofia - Imposibilitatea răspunsului (B. Z. - 1949, poet, Cluj)
165 Cs. Gyimesi Eva - Incapacitatea de a urî (1945, istoric literar, profesor Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)
166 Kertesz Imre - Acest pluton de execuție mereu la datorie (K. I. - 1929, scriitor, traducător, Budapesta)
168 Kiraly Laszlo - Secolul furtului nerușinat (K. L. - 1943, poet, redactor Helikon/Cluj)

169 Koloszvari Papp Laszlo - În copac, maimuță electronică! (K. P. L. - 1940, scriitor, traducător, Budapesta)
171 Laszloffy Aladar - Slujbașul Adolf Visarionovici 
172 Marko Bella - Cauze suprimabile
173 Mozes Attila - Doar să ne suportăm reciproc (M. A. - 1952, scriitor, redactor Helikon/Cluj)
175 Nadas Peter - Ocolirea urii
176 Visky Andras - Să vorbim despre dragoste
177 Zalan Tibor - Tristețea omului (Z. T. - 1954, scriitor, Budapesta)

181 Tanczos Vilmos - A emigrat bezmetic.. în Ungaria (T. V. - folclorist, Cluj)
193 Borsi-Kalman Bela - Alternativele gândirii politice românești în anii 50-60-70 ai secolului trecut (B. K. B. - 1948, istoric, Budapesta)
203 Kereskenyi Sandor - Voința comună în cultura politică românească (K. S. -  redactor Korunk/Cluj)
209 Mircea Iorgulescu - Dincolo și dincoace de Caragiale (M. I. - 1943, critic literar, Paris)
211 Kurt Wolflin - Lațurile au fost întinse (poezie) (K. W. - poet, Austria)
212 Szilagyi N. Sandor - Mozaic bucureștean (S. N. S. - 1948, lingvist, profesor Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)
220 Pomogats Bela - Szabo Zoltan despre Balcani (P. B. - 1934, istoric literar, Budapesta)
224 Mircea Dinescu - Konya Sandor - Unde este poarta Balcanilor? (M. D. -1950, poet, București; K. S. - 1948, deputat, Cluj)
230 Szasz Janos - În culisele presei bucureștene (S. J. - 1927, scriitor, București)
235 Kantor Lajos - Presa sub presiune 
239 Varady Szabolcs - Aventuri (poezie) (V. S. - 1943, poet, traducător, Budapesta)
240 Hatar Gyozo - Trup bătrân (poezie) (H. G. - 1914, scriitor, Londra)
241 Kisgyorgy Reka - În căutarea locului final (proză) (K. R. - 1967, scriitor, Cluj)
243 Berczes Laszlo - Prin oglindă (B. L. - 1957, critic de teatru, Budapesta)
251 Ronai Istvan - Ultimii patruzeci și patru din cei două sute de ani (R. I. - 1940, critic de muzică, Cluj)

CONDEI
254 Fejto Ferenc - Cluj sau Strasbourg (F. F. - 1909, istoric, Paris)
255 Szilagyi Julia - Europa mea (S. J. - 1936, critic literar, Cluj)
256 Laszlo Ferenc - Spre Paneuropa (L. F. - 1937, muzicolog, profesor Institutul de Muzică Cluj)
258 Esterhazy Peter - Viața de necâștigat (E. P. - 1950, scriitor, Budapesta)
260 Josza T. Istvan - Cetatea (J. T. I. - 1964, redactor Korunk/Cluj)

PANORAMA
262 Lengyel Laszlo - Noua Europă - văzută prin prisma maghiarilor (L. L. - 1950, economist, politolog, Budapesta)
273 Biro Gaspar - Minoritățile și drepturile colective (B. G. - 1951, jurist, Budapesta)
278 Schlett Istvan - Instituțiile autonomiei minorităților (S. I. - 1939, politolog, profesor universitar, Budapesta)
282 Salat Levente - Pistele constrângerii intelectualității în societățile postcomuniste

AGORA

286 Cseke Peter - Vor rămâne stigmatizați (C. P. - 1945, secretar general Korunk, lector Universitatea Babeș-Bolyai Cluj)

297 Tofalvi Zoltan - Emigranți, pribegi, coloniști (T. Z. - 1944, reporter, Târgu Mureș)

304 Vasas Samu - Problemele sociale ale unei colonii de țigani (V. S. 1927, profesor, Huedin)

REFLEXII ISTORICE

309 Fugedi Erik - Despre Mathias Rex - la comemorare a 500 de ani de la moarte (F. E. - 1916, istoric, Budapesta)

316 Kiss Andrass - Moștenirea instituțională (K. A. - 1922, istoric, Cluj)

322 Sebestyen Mihaly - De la înrădăcinare la emancipare (S. M. - 1947, istoric, bibliotecar, Cluj)

328 Kiss Andras - Izvoare și date în sec. al XVI lea - XIX lea privind istoria țiganilor clujeni

DOCUMENT

336 Egyed Akos - Autonomie secuiască în 1931 (E. A. - 1928, istoric, academician, Cluj)

337 Paal Arpad - Lege cu privire la autoguvernarea culturală a comunității secuilor. Bazată pe articolul 1 din pactul internațional încheiat la Paris la 19 decembrie 1919 (P. A. - 1880-1944, publicist, jurist)

RECENZII

350 Csutak Judit - Monolog(uri) durabil(e) (C. J. - 1953, profesor, Miercurea Ciuc)

354 Jako Clara - Despre cercetările noastre asupra istoriei intelectualității (J. C. -1962, istoric, redactor Korunk)

358 Varga Gabor - „Sărbătoarea încetează la gardurile noastre de oase?” (V. G. - 1948, inginer, dramaturg, Oradea)

366 Kovacs Kiss Gyorgy - D ou parlez-vous? (K. K. G. - 1960, istoric, redactor Korunk)

369 Konya Sandor - Câte eseuri se pot scrie despre libertate? 

370 Josza T. Istvan - Povara căutării sintezei

KORUNK 1990-1992

375 Cuprins integral

Trezirea demonilor Rusiei („Tomis” 1990)

<
2. Trezirea demonilor Rusiei
Va merge Gorbaciov până la capăt? Moștenitorii țarilor vor fi oare tentați să salveze imperiul cu orice preț, chiar întorcînd spatele Europei și frîngînd elanul democratic?

LESZEK KOLAKOWSKI:
- Asistăm la cea de a patra tentativă de modernizare a Rusiei. Prima a fost cea a lui Petru cel Mare. A doua, cea a lui Alexandru al II lea, iar a treia, cea lui Lenin și Stalin. Încercarea de modernizare prin comunism s-a făcut cu mijloace barbare, fapt pe care însuși Lenin l-a recunoscut în mod expres: trebuie să ne modernizăm, să ne civilizăm, prin metode la fel de barbare ca cele ale lui Petru cel Mare, spunea el. Modernizarea întreprinsă de Alexandru al II lea a fost o modernizare de tip occidental: o mișcare lentă care s-a accelerat sub Nicolae al II lea și care, dacă n-ar fi fost revoluția, ar fi dus la un fel de monarhie constituțională. În schimb comunismul, într-un anumit sens, a reintrodus sclavia și șerbia, procedînd la o modernizare de tip barbar. Astăzi, acest proces a ajuns la un impas, iar conducătorii se străduie să salveze comunismul, sau cel puțin instituțiile sale de bază, să păstreze statutul mondial de mare putere al Uniunii Sovietice încercînd în același timp să modernizeze țara. E ceva ce seamănă cu cuadratura cercului. Imperiul se năruie dar nimeni nu știe ce va ieși de aici. Va fi Rusia europeană?

CORNELIUS CASTORIADIS:
- În Uniunea Sovietică se poate vedea că, în afară de transparență, glasnost nimic nu merge. Nu există perestroika, restructurare. Regimul nu e în stare să se reformeze, situația rămîne aceeași. Nu apare nici o idee nouă, nici un proiect, ci doar încercări de a inocula doze homeopatice de capitalism într-o economie și o societate incapabile să le asimileze. Gorbaciov și grupul său au pierdut inițiativa: ei aleargă în urma evenimentelor cu care sînt siliți să se acomodeze. Naționalitățile se trezesc, ceea ce e foarte normal pentru că U.R.S.S. a fost o închisoare a popoarelor și aceste popoare au dreptul să fie libere. În același timp, naționalismul se dezlănțuie în șovinism, ură etnică, rasială, religioasă fără ca regimul să poată găsi o soluție acestei probleme. Ce se petrece în Rusia însăși, în chiar ochiul ciclonului? Ce se va întîmpla dacă poporul va începe să miște? Aceasta e marea necunoscută.

BERNARD HENRI LEVY:
- Una din mizele partidei care se joacă în Uniunea Sovietică e legată de problema Europei.
În această dezbatere care scindează intelectualitatea rusă de azi, în polemicile purtate în marile ziare ale perestroicii, disputa politică izbucnită în jurul mișcării Pamiat și a straniilor sale apariții, ideea Europei, reintegrarea Rusiei în spațiul cultural european sau refuzul ei reprezintă o problemă majoră.
Numeroși intelectuali pe care i-am întîlnit  Uniunea Sovietică mi-au spus că problema comunismului era desigur esențială, dar că problema de a ști cine va cîștiga, moștenirea lui Pușkin sau cea lui Dostoievski era cel puțin la fel de importantă. Așadar Rusia aparține Europei sau nu? Într-un text în care își punea această întrebare, Milan Kundera era mai degrabă înclinat să răspundă negativ. El prevedea izbucnirea unei explozii antitotalitare în toate țările din Est cu excepția, spunea el, a Bulgariei și a Rusiei. Parțial, el s-a înșelat. Problema însă rămîne. Cît din Rusia aparține Europei? Acesta e subiectul unei dezbateri care se poartă la Moscova în legătură cu Soljenițîn: ce va spune acesta cînd se va întoarce în Rusia, care va fi părerea lui despre ideea europeană și în ce măsură se cuvin făcute referiri la aceasta. Dacă noi, occidentul, considerăm că avem de jucat un rol în această dezbatere. Noi trebuie să-i ajutăm pe moștenitorii lui Pușkin împotriva moștenitorilor lui Dostoievski.

WILLIAM PFAFF:
- În trecut, toate încercările de reformă în Rusia au eșuat sistematic ori s-au arătat a fi puțin concludente. „Occidentaliștii” au fost întotdeauna înfrînți. Gorbaciov se așează pe linia intelectualilor occidentali și țarilor reformatori, dar nici unul dintre predecesorii lui nu a putut da Rusiei acel guvern democratic, legal, deschis, pe care spune că-l dorește.
Ceea ce el intenționează să facă azi nu are nici un precedent în istoria Rusiei. Schimbarea pe care Gorbaciov și partizanii o propun are la bază un sistem care s-a soldat cu un eșec și s-a discreditat pe plan intelectual. Rupînd însă cu acest sistem, Gorbaciov și reformatorii s-ar trezi fără nici un punct de sprijin. Gorbaciov e pe cale de a desprinde Uniunea Sovietică de vechile puncte de sprijin. În istoria ei nu există nici un model de ordine socială bazată pe principii constituționale. Avem totuși temeiuri să credem că pînă la urmă în Rusia sovietică se va produce o ruptură a continuității istorice, asemănătoare cu cea pe care Rusia imperială a cunoscut-o în 1917.
>

SURSA
***, Cinci capcane pentru cealaltă Europa, „Tomis”, Constanța, ?.06.1990, p.?.