Trecutul și viitorul omenirii în 2003 (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
(...)
- Populația va fi de 8 miliarde în 2025.
- Cea mai importantă rată de creștere a populației se înregistrează în Africa, Asia, America de Sud (țările lumii a treia).
(...)
- Deși producția de cereale a crescut de 2,5 ori, producția de carne de 3 ori, de lapte de 2 ori între anii '50 și '85, se înregistrează extinderea foametei în lume.
(...)
- Până în 2005 (2050?), 50% din populație va trăi în comunități urbane.
- Între anii '50 - '85, orașele din țările industriale și-au dublat populația, în timp ce în țările sărace populația s-a cvadruplat.
(...)
- Până în 2025 consumul energetic va crește cu 40% față de 1980.
- Cele mai folosite surse de energie sunt: 53% combustibili fosili (50% petrol, 30% cărbune, 20% gaze), hidroenergia 30%, energia nucleară 15%, biogazul 2%.
(...)
- Între anii '50 și '87 producția de bunuri de consum a crescut de șapte ori, iar exploatarea minereurilor de trei ori.
(...)
- Până în 2010 capturile durabile de pește nu vor putea depăși 30 milioane tone/an.
(...)
- Managementul resurselor oceanice este reglementat de convenția din 1972 privind prevenirea poluării marine (Convenția de la Londra*) și Convenția asupra Mării a Națiunilor Unite din 1982**.
- Managementul resurselor antarctice este reglementat de Tratatul Antarctic***, care stabilește interdicția exploatării de minereuri din solul Antarcticii și faptul că țările lumii a treia sunt excluse de la luarea deciziilor în această privință.
- Managementul spațiului extraterestru este stablit de un tratat din 1967****. Creșterea cantității de reziduuri care plutesc în atmosferă sau în spațiul extra-atmosferic generează un număr mare de probleme în comunicarea satelitară.
(...)
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 52-53.

Note M. T.
* Convenția de la Londra a fost semnată la 13 noiembrie 1972 și a intrat în vigoare în 1975, fiind semnată de 89 de entități în septembrie 2016. (www.imo.org/eng/)
** Convenția ONU asupra dreptului mării a fost semnată la 10 decembrie 1982 în Jamaica și a intrat în vigoare la 16 noiembrie 1994, după ce a fost ratificată de 60 de state. Aceasta era rezultatul Conferinței ONU asupra mării din 1973-1982 și înlocuia tratate din 1958. (www.monitoruljuridic.ro)
*** Tratatul Antarctic a fost semnat la Washington, la 1 decembrie 1959 de 12 state care aveau stații de cercetare științifică pe continentul situat la sud de paralela 60 de grade latitudine sudică: SUA, URSS, Marea Britanie, Franțta, Japonia, Norvegia, Belgia, Argentina, Chile, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă. Tratatul a intrat în vigoare la 23 iunie și a mai fost semnat de 35 de state, printre care și România în 1971. (www.monitoruljuridic.ro)
**** Tratatul privind folosirea spațiului extraatmosferic a fost semnat la 27 ianuarie 1967 de SUA, URSS și Marea Britanie. (lege5.ro)

Experiența americană a unui inginer român din perioada interbelică (TEODOREANU 1935)

<
(...)
Gabriela oftă. Căci o dată cu primăvara se ivise în Iaşi un bărbat care, deşi mai în vîrstă decît soţul ei, era un om viu, nu un scriitor. Îl cunoscuse în casa Agathei. Venise pentru o mare întrunire ţinută la Iaşi de partidul naţional-ţărănist. Îl ascultase vorbind la Circul ''Sidoli'' unei mulţimi nedisciplinate. O dominase aspru brutal, cu o vorbă încruntată ca şi sprîncenele lui groase, mefistofelic zburlite la rădăcina lor. Dădea impresia că nu minte. Vorbele lui n-aveau gesturi de marmură netedă; erau pietre colţuroase. Nici subtil, dar nici grosolan. Puternic, masiv, direct.
Ascultîndu-l, Gabriela devenise o fracţiune din mulţimea dominată. I-l prezentase Agatha, la care era invitat la masă. Se numea Ion Dragomir. Era inginer. Construise poduri şi în America. Se înapoiase în ţară bogat, adus nu de gîndul cîştigului sau odihnei, ci de comandamentul care dăduse lui Tudor Vladimirescu un destin, acelaşi cu al lui Avram Iancu. Dorea să purifice moravurile, să echilibreze finanţele ţării, să stîrpească abuzurile dimpreună cu legenda că nu pot fi stîrpite, - adică o serie de locuri comune, cînd le vezi scrise în ziare, sau cînd le auzi în gura oamenilor politici. Dar acest Ion credea în ele. Era onest şi crunt. ''Locurile comune'' deveneau realităţi care justificau omagiul devotamentului viguros, răbdător, lipsit de scepticism, convins de victorie. Spunea că America e lecţia imposibilului devine posibil, în contrast cu România, unde şi posibilul apare ca imposibil. Admiraţiile lui aveau întotdeauna şi o structură utilitară. În munţi şi păduri vedea exploatări, în ape, energia captabilă. Nici o lene lirică în contactul lui cu lumea. Vorbea despre România cum ar vorbi un sculptor despre un bloc splendid de marmură în care ar întrevedea statui. Actual prin cunoştinţe şi experienţă tehnică, era arhaic prin frusteţea patriotismului.
(...) Îi istorisise întîmplări din America, din Rusia sovietică, din China, raportînd tot ce văzuse la ţara lui. Nu venise de acolo cu nostalgii, aducea experienţe. Nu se sprijinea deloc pe lecturi, decît atît atunci cînd erau statistice. Cu toate că citise literatură, o socotea cam de sus, întocmai cum priveau războinicii de odinioară ţesutul şi împletitul femeilor. Gabriela îl stimulase prin întrebări inteligente, care dovedeau un interes real pentru spusele lui. De fapt, o interesa naratorul, nu naraţiunea, căci aceleaşi lucruri, spuse de un om oarecare, i-ar fi părut anoste şi prozaice. Dar tocmai aceasta era puterea lui: de a valorifica şi faptul brut.

(...)
>

SURSA
Ionel Teodoreanu, Lorelei, ed. Minerva / seria Arcade, Bucureşti, 1991, p. 262-263.

Filosoful grec antic Diogen Laerțiu despre predecesorul său Epicur (IBRĂILEANU 1933)

<
(...)
Dar azi am recetit paginile lui Diogen Laerțiul* despre Epicur**. Ataraxele***. „Apatie”... Frica de acșiune a omului lipsit de energie impulsivă... Teroarea de răspundere a intelectualului prea lucid și prea mult preocupat de urmările faptelor lui. Decadența Greciei****. Antipodul „bestiei blonde”. „L`homme , ivre d`une hombre qui passe, porte toujours le chatiment d`avoir voulu changer le place...” (1). Indulgent cu alții, sever cu el însuși. Inspiratorul tuturor endemonologiilor***** amabil-pesimiste. Neînțelese de proști și de porci, care traduc „plăcerea” lui subtilă și detașată în plăcerea lor trivială și-l stropesc cu noroiul indignării lor ipocrite.
(...)

(1) „Omul amăgit de-o umbră care trece, își poartă necontenit osînda de-a fi voit să-și schimbe locul...” (fr.)
>

SURSA
Garabet Ibrăileanu, Adela, ed. Minerva / seria Arcade, București, 1976, p. 9.

NOTE M.T.
* Diogen Laerțiul (sec III d.H.) = Filosof grec din Asia Mică (Turcia) (http://epistematic.blogspot.ro/2012/03/diogenes-laertios-despre-vietile-si.html)
** Epicur (341-270 î.H.) =  Filosof grec din insula Samos. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/epicur-o-filosofie-placerii-supreme)
*** Ataraxie = 1. (Med.) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. 2. Concepție filosofică idealistă din Antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările lumii. – Din fr. ataraxie. (http://dexonline.ro/definitie/ataraxie)
**** Victoria regelui macedonean Filip II la Cheroneea în 338 î.H. aduce orașele-stat grecești sub hegemonia Macedoniei, iar victoria romană de la Pidna din 168 î. H. împotriva macedonenilor, transformă Grecia antică în provincie romană.
***** Eudemonologie =  (Liv.) Raționament, discuție în jurul problemei fericirii. [Pron. e-u-, gen. -iei. / cf. fr. eudémonologie, it. eudemonologia] (http://dexonline.ro/definitie/eudemonologie/paradigma)

„Sfârșitul petrolului” (ROBERTS 2004)

 Paul Roberts, Sfârșitul petrolului. În pragul unui dezastru, trad. A. Macovei, Litera Internațional, București, 2008 (2004 eng.), 464 p.

7 Prefață

29 Partea I O cursă liberă
30 I.Aprinzând focul
61 II.Ultimii barili de petrol ușor de extras
93 III.Viitorul este așa de luminos
128 IV.Energia înseamnă putere
161 V.Prea cald

195 Partea II Pe drumul spre nicăieri
196 6.Dă-le oamenilor ce-și doresc
226 7.Marile companii petroliere sunt neliniștite
259 8.Și acum, ceva cu totul diferit
293 9.Mai puțin înseamnă mai mult

321 Partea III Spre necunoscut
322 10.Securitatea energetică
354 11.Mâna invizibilă
383 12.Luându-l pe Nu în brațe
419 13.Cum ajungem dincolo?

454 Postafță

„Le Parlement Europeen” (2004)

La Direction generale de l-information du Parlement Europeen, Le Parlement Europeen, novembre 2004

Sommaire

7 Les deputes europeens
Vers un statut des deputes europeens
Transparence

9 Comment s-organise le Parlement  europeen
Siege et lieux de travail
Presidence, Bureau, Conference des presidents
Les groupes politiques
Les commissions parlamentaires
Le secretariat general
Le Bureau 2004-2007
Repartition des sieges par groupe politique et par Etat membre
La composition du Parlement europeen
Les presindents des groupes politiques
Les commissions parlamentaires

19 Pouvoirs et role politique du Parlement europeen

Le pouvoir legislatif
Le Parlement vote les lois europeennes avec le Conseil
Comment Parlement et Conseil adoptent conjointement les „lois” europeennes

Le pouvoir budgetaire
Comment le budget est-il depense?
Comment le budget est-il finance?
Qui controle l-execution du budget?

Le pouvoir de control
La Commission et le Conseil
Le Conseil europeen

Un influence politique croissante
La politique etrangere et de securite commune
Accords et traites internationaux
La mondialisation
La defense des droits de l-homme dans le monde
Les laureats du prix Sakharov
L-espace de liberte, de securite et de justice
La Charte des droits fondamentaux de l-Union europeenne
L-Union economique et monetaire

33 Le Parlement europeen: votre voix en Europe
Le droit a l-information
Le droit de petition
Le recours au mediateur

37 L-ABC de l-Union europeene
Acquis communautaire
Assemblee parlamentaire euro-mediteraneenne
Assemblee parlamentaire paritaire ACP-Union europeenne
Banque centrale europeenne
Charte des droits fondamentaux de l-Union europeenne
Citoyennete de l-Union
Codecision
Comite economique et social europeen
Comite des regions
Commission europeenne
Communaute europeenne de l-energie atomique
Communaute euorpeenne du charbon et de l-acier
Communaute euorpeenne
Conference interguvernamentale
Conseil de l-Europe
Conseil des ministres
Conseil europeen
Constitution pour l-Europe
Cour des comptes europeenne
Cour de justice
Elargissement
Erasmus
Espace de liberte, de securite et de justice
Eurogrupe
Fonds structurels
Investiture de la Commission
Majorite qualifie
Ministre des Affaires etrangeres
Politique etrangere et de la securite commune
Union europeenne

Le Parlement europeen (1958-2002): Presidents

Împlinirea universului prin dans (MOCANU 2000)

 Virgil Mocanu, Scena. Împlinirea universului prin dans, „Tomis”, Constanța, 5, nr. 8, august 2000, p. 11

Dansatori cu o plastică a corpului tinzând spre perfecțiune, cu o săritură sfidând ușor legile gravitației, cu o expresivitate neobișnuită a brațelor imaginând parcă lărgirea spațiului absolut, direcționarea spre orizont și spre mit. Pasiune mistuitoare pentru dans, maturitate ieșită din comun. Încărcătură dramatică, materializată scenic prin gesturi și mișcări pornind din adâncurile tainice ale ființei, de o maximă expresivitate. Mișcare înainte de cuvânt, o emancipare suverană de rostire, dans pur. Dans care, pe alocuri, nu se confundă cu muzica operelor  verdiene, nu se scufundă în muzică, ci depășește muzica. Virtuozitate strălucită, epatantă, ce redă muzicii și dansului farmecul, dezinvoltura și magnetismul (irezistibil) care le aparține a priori. Regal coregrafic, degajând acea energie magică a propulsiei mișcării. Poem teatral-coregrafic ale cărui inefabile metafore și simboluri poetice fac invizibilul - vizibil! Dorul de nemărginit al romantismului ce clamează, imploră, acuză. Chiar și resemnarea venind după acțiune și înfrângerea după luptă. Uneori plâns al neputinței, strigăt de revoltă contra condiției terestre limitate. Ceva de pasăre bolnavă expresionist blagiană care poartă o boală în strune și merge de-a pururi „spre soare apune”, sporind nesfârșirea, ilimitatul „c-un cântec, c-o taină”. Pasărea bolnavă pe care am simțit-o la ultima premieră a Teatrului de Balet „Oleg Danovski” - „Requiem - 24 de ritualuri și un cuvânt șoptit” nu e nici pasărea Phoenix și nici pasărea Ibis. E mai degrabă o pasăre care nu se teme și nu se roagă cerului. Ea ascultă cum se îmbolnăvesc toate în juru-i de timp, visând traiectorii ale ființei avide de expansiune. Ea simte o lină chemare în astre, o despovărare de elemente, destinul ei implacabil constând într-o continuă zbate, într-o pulsație ritmicizată cu mișcarea universului. E în zbaterea ei o umbră de alean, de nostalgie a altei zone a ființei noastre. A veghea pe țărmuri, la margin de mări și oceane, înseamnă a dansa... Gigi Căciuleanu, realizatorul premierei evocate mai sus, e un artist al expresiei plenare, care se exteriorizează generos, neascunzându-și vreo cută a universului său interior. Ca producător și autor de spectacole coregrafice, pline de cutezanță, întreține o bogată cultură a dansului clasic și contemporan, ale cărui elemente le exploatează rațional și fantast, pentru a ivi bucuria comunicării de anvergură expresionistă. El nutrește o vie credință în frumos, în compoziția mereu înnoită, mereu aceeași, permanent seducătoare a baletului clasic, formă de dans pe care o scoate în afara cadrului rigid, instituționalizat, al marilor teatre. Arta lui e una de esență, de puternică spiritualitate latină. Caligrafia impecabilă a mișcării implică distincția eleganței, a unei adresări artistice ingenios concepute și structurate. În prima parte a „Requiemului- 24 de ritualuri și un cuvânt șoptit”, scena e distribuită pe patru compartimente sentimental-afective: „Feu”, „Tandresse”, „Forță”, „Fragilite”, cuvinte scrise pe panourile de fundal. Se creează o simbioză perfectă între gesturile și mișcările dansatorilor și costumația acestora. Culorile devin extrem de sugestive: fustă roșie cu veston roșu - focul, mistuitoarea, înflăcărata patimă a iubirii; fustă roșie cu veston alb - tandrețea confesiunii; fustă roșie cu veston negru - forța; fustă albă cu veston alb - fragilitatea, inocența, candoarea, puritatea mărturisirii. Ritualurile, tablourile coregrafice învederează surprinderea în profunzime și cu finețe a raporturilor interumane, ale căror adevăruri universal valabile le comunică prin mijloace specifice dansului, insistând cu acribie asupra transcenderii de către ființa umană a unor limite care îi sunt proprii. Se încearcă o uniformizare a umanului prin vestimentația constând în fuste și vestoane, ca și prin configurarea cu materiale de o dezarmantă simplitate a unor simboluri existențiale - pătratul, lanțul, pista (de-a lungul căreia se desfășoară cursa vieții), ringul de luptă, măștile (care reactualizează ideea lumii ca teatru), scara (pe treptele căreia se evadează lin din limitare, din izolare, din însingurare). 

Așadar, deși, paradoxal, titlul spectacolului duce cu gândul la requiem, la ideea că moartea e mare peste măsură, că ne naștem cu stigmatul morții pe frunte, cele 24 de ritualuri ale excepționalului spectacol coregrafic inițiat de Ana Maria Munteanu, directoarea Teatrului de Balet „Oleg Danovski”, gândire și înfăptuit de Gigi Căciuleanu induc încrederea în capacitatea ființei umane de a se recircumscrie elanului vital, de a învinge moartea, de a se înălța deasupra apăsătoarei condiții terestre, tinzând spre Absolut. De aici magia coregrafică a d-lui Gigi Căciuleanu, care compune, recompune și redefinește corpurile, obiectele lumiii materiale, revaluând totodată dimensiunile lumii spațiale. În aceste condiții, el asimilează dansul cu zborul , fie chiar și cu o singură aripă, făcând ca undeva, într-un punct foarte luminos și tainic al spiritului dansului, să se întâlnească, prin stilizarea în retortele cele mai pure ale sensibilității, cu poezia. Scenele de grup alternând cu solo-uri și cu duete potențează lirismul cu nuanțe dramatice ale trecerii noastre prin lumină, echivalentă cu o sete de păcate, de doruri, de avânturi, de patimi și de sete de lume și soare. O lumină însetată adânc de lume și soare. O lumină însetată adânc de viață. Cum e însăși arat lui Gigi Căciuleanu și emulația pilduitoare a corpului de balet constănțean, unic ăn felul său, în lume.

„Geografia economică a lumii contemporane” (VELCEA & UNGUREANU 1993)

 prof. univ. dr. Ion Velcea & conf. dr. Alexandru Ungureanu, Geografia economică a lumii contemporane, Șansa, București, 1993

Introducere - I. V.

5 I. Componente și conexiuni ale geografiei economice - I. V.

9 II. Harta politico-economică a lumii contemporane - I. V.

27 III. Probleme de dinamică, repartiție și structură a populației - A. U.
1.Dinamica populației Globului
2. Repartiția populației
3. Structura populației

3.1. Rasele umane

3.2. Structura etno-lingvistică

3.3. Structura populației pe grupe de vârstă

3.4. Structură pe sexe

3.5. Structura economică a populației

47 IV. Structuri și funcționalități ale așezărilor rurale - A. U & I. V.
1. Trăsături generale
2. Tipologia așezărilor rurale

2.1. Tipuri de așezări rurale după poziția și localizarea populației

2.2. Tipuri de așezări rurale după extensiunea spațială și grad de stabilitate

2.3. Tipuri de așezări rurale după structura și textura de sat

2.4. Tipuri funcționale de așezări rurale

2.5. Tipuri de așezări rurale după materialul de construcție și forma gospodăriilor
3. Particularități geografice ale satului românesc

65 V. Structuri și funcționalități ale așezărilor urbane - A. U 
1. Trăsături generale
2. Originea și evoluția fenomenului urban
3. Urbanizarea Globului
4. Repartiția orașelor pe Glob
5. Tipologia așezărilor urbane

5.1. Tipuri de orașe după poziția geografică

5.2. Tipuri funcționale de orașe 

5.3. Tipuri după fizionomia urbană

79 VI. Factorii repartiției și valorificării resurselor naturale și ale dezvoltării industriei naturale - I. V.
1. Factorii potențiali ai industriei mondiale

1.1 Factorii geologici

1.2. Componentele fizico-geografice

1.3. Componentele demografice
2. Structurile social-economice ca elemente de determinare pentru valorificarea pe scară industrială a resurselor naturale și a industriei mondiale

91 VII. Industria energetică mondială - A. U.
1. Trăsăturile generale - I. V.
2. Industria petrolului și a gazelor naturale
3. Industria carboniferă
4. Industria energiei electrice
5. Energia nucleară
6. Energia solară
7. Energia eoliană și a valurilor
8. Energia geotermică
9. Energia mareelor

149 VIII. Geografia industriilor de echipament - A. U.
1. Industria utilajului industrial
2. Industria utilajului agricol
3. Industria mijloacelor de transport
4. Industria electrotehnică și electronică
5. Industria mecanică diversă

177 IX. Regionarea industriei mondiale - I. V.
1. Trăsături generale. 
2. Unitățile taxonomice din domeniul industriei
3. Principalele regiuni industriale ale globului
4. Nucleele neoindustriale - A. U.

197 X. Geografia utilizării terenurilor - I. V.
1. Trăsături ale agriculturii mondiale
2. Premisele naturale ale agriculturii
3. Limitele spațiului agrar

3.1. Limitele latitudinale ale spațiului agrar

3.2. Limitele altitudinale ale spațiului agrar

3.3. Limitele de ariditate excesivă

3.4. Limitele de umiditate

3.5. Limitele economice și tehnologice
4. Premisele economico-sociale ale agriculturii mondiale

4.1. Crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii

4.2. Utilizarea integrală a potențialului agro-productiv și extinderea spațiului agrar prin lucrări de îmbunătățiri funciare

4.3. Pregătirea cadrelor de specialiști 

4.4. Intensificarea cercetării științifice pentru descoperirea de noi soiuri de plante și rase de animale de mare productivitate

4.5 Promovarea și dezvoltarea cooperării internaționale
5. Structura și repartiția geografică a terenurilor agricole
6. Structura, dimensiunile și potențialul culturilor agricole
7. Tipuri de peisaje agrare

7.1. Peisajul câmpurilor cultivate deschise

7.2. Peisajul câmpurilor cultivate închise

7.3. Peisajul pomiviticol colinar

7.4. Peisajul agro-pastoral montan și colinar

7.5. Peisajul agrar mediteraneean

7.6. Peisajele agrare americane

7.7. Peisajul agrar din țările musonului asiatic

7.8. Peisajul agrar mixt

237 XI. Economia forestieră - I. V.
1. Evoluția spațială și funcțională a spațiului forestier
2. Pădurile din zona intertropicală
3. Pădurile din zona temperată și subpolară
4. Industria de prelucrare a lemnului

245 XII. Căile de comunicație și transporturile - I. V.
1. Conceptul de geografia transporturilor
2. Importanța ramurii
3. Transporturile feroviare
4. Transporturile rutiere
5. Transporturile navale
6. Transporturile aeriene

273 XIII. Probleme de geografie ale comerțului internațional - A. U.
1. Organizările de teritoriale de export și import
2. Fluxuri comerciale mondiale

289 XIV. Economia mondială și calitatea mediului ambiant - I. V.

293 XV. Date statistico-economice

299 Bibliografie

307 Cuprins

Și totuși arta (DIACONESCU 1992)

 Ioana Diaconescu, Și totuși arta. Între glorie și neființă, „Tomis”, Constanța, XXVII, 264, apr. 1992, p. 11

Dacă s-ar putea proiecta în afara sinelui starea poetică, dacă aceasta ar putea exista de sine stătătoare, rece, lucidă și echilibrată, atunci poetul ar fi, desigur, una dintre cele mai fericite ființe de pe pămînt. El ar putea beneficia de acestă stare oricînd dorește și ar putea s-o respingă de cîte ar simți că nu este în deplină concordanță cu ea. Ar putea avea loc, poate, chiar un dialog între poet și partea sinelui ce alcătuiește starea poetică. Cu luciditate însă, lucrurile ar ieși, să nu ne mințim, cam inginerește. Teoretic ar fi ideal să putem „lucra ” cu poezia ca și cu o ființă rațională, am putea colabora cu ea, poate chiar în favoarea noastră. Și atunci, ființa poetului n-ar mai fi una fragilă, vulnerabilă, nici starea poetică n-ar mai fi una egală cu boala.

Se cunosc cazuri celebre în istoria poeziei: Holderlin, Leopardi, Trakl, Mallarme (nu o să înșir întreaga pleiadă de nume mari ale poeziei), pentru care fenomenul creației a fost egal cu arderea totală, spiritul înălțîndu-se deasupra trupului pe care l-au abandonat, cu sau fără voie, bolii datorate unui consum imens de energie, consum ce implică întreaga fiziologie în actul creator. Surparea era evidentă. Sacrificiul era în defavoarea ființei, dar în favoarea totală a poeziei.

Impresionant este că, în cazul adevăraților poeți, ei procedează astfel ca și cum ar ști că rezultatul stingerii treptate a ființei lor este unul glorios pentru poezie. Simplificînd, lucrurile stau așa: poetul se stinge, ființa lui se degradează întru înălțarea poeziei.

Angrenat într-o existență de obicei dramatică, poetul știe că nu se poate detașa niciodată de partea sinelui său care, chiar atunci cînd nu o poate exprima în scris, o percepe continuu ca pe o stare (am numit-o stare poetică) precum un murmur ce-i însoțește în permanență viața, ca un chin permanent ce i- a fost dat și despre care știe că nu-l va părăsi decît odată cu viața.

Întruparea poeziei din starea poetică este actul cel mai devastator. El generează stări de imensă slăbiciune, urmate actului creației. Și atunci, ce i-am putea cere poetului mai întîi? Să-și ducă la bun sfîrșit menirea sau să trăiască un mod de viață burghez, oarecare, ocrotindu-se și iubindu-se în defavoarea poeziei?

Paradoxul constă în faptul că, oricum ar fi, avem de-a face cu sacrificiul. În primul caz poetul își sacrifică ființa în favoarea poeziei, în cel de-al doilea, poezia este cea sacrificată.

Nu încape îndoială că, astfel privite lucrurile, viața creatorului de poezie este o dramă continuă. Cu atît mai mult cu cît creația sa nu poate fi (sau nu se vrea) receptată decît de un număr redus de cititori.

Există din acest motiv, la noi, prejudecata că poezia este un lux. Judecată aberantă, deoarece luxul implică, dintotdeauna, bunăstare. Fie și numai rostit, cuvîntul „bunăstare” este în flagrantă discordanță cu fenomenul pe care am încerca a-l descrie mai sus.

De aceea mi se pare mai mult decît disprețuitor și actul de a trimite poezia la periferia literaturii. Concret:e vorba de felul în care se acordă tirajele cărții de poezie, astfel încît apariția ei devine o imposibilitate. A citi astăzi un volum proaspăt apărut, de versuri desigur, este un adevărat eveniment. Nu se acordă tiraje nici măcar de 400-500 de exemplare unor volume aparținînd poeților iubiți de publicul cititor. Cine dorește pieirea poeziei? Și pentru care motiv? Că nu are nici o legătură cu „economia de piață”? E drept că societatea noastră trebuie să evolueze, să se ridice din întunericul în care zace, dar a închide gura poetului mi se pare un act de violență (și, slavă Domnului, numai de acte de violență nu ducem lipsă în ultimul timp...), inadmisibil într-o lume ce se vrea evoluată. Fiindcă a-l ucide pe poet înseamnă a ucide poezia.

„Telex cultural” (VĂLEANU 1989)

 C. Văleanu, Telex cultural, „Tomis”, oct. 1989

*

„MEDINF 89”. Această siglă recomandă cel de-al XII lea simpozion național de informatică medicală, organizat de Academia de Științe Medicale din România, Centrul de calcul și statistică medicală al Ministerului Sănătății, în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Constanța, Direcția sanitară județeană, Direcția sanitară regională a MTTc, Centrul teritorial de calcul electronic Constanța și Filiala Constanța a Uniunii societăților de științe medicale. Desfășurat între 21 și 24 septembrie, simpozionul a avut ca temă informatica în practica medicală și și-a constituit substanța din 4 rapoarte generale și peste 160 de comunicări rezultate în urma studiului creator al domeniilor de contact dintre tehnicile de calcul și știința medicală.

*

La Mamaia, hotelul „Lido” a găzduit simpozionul național „Creativitate în poștă și telecomunicații”, organizat de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, Direcția generală de poștă și telecomunicații, Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor/Secția transporturi și telecomunicații, Comisia poștă și telecomunicații, cu participarea Institutului Politehnic București, a Institutului de cercetări și proiectări în transporturi și telecomunicații și a întreprinderii „Electromagnetica”, gazdă fiind Direcția județeană de poștă și telecomunicații Constanța. Tema adoptată pe baza celor 42 de studii și comunicări cuprinse în programul simpozionului.

*

Centrul de cultură și creație socialistă „Cântarea României” al sindicatelor din Constanța a oferit un spațiu potrivit pentru desfășurarea simpozionului național „Tehnologie - ecologie”. Organizat între 21-22 septembrie de Consiliul Popular Județean Constanța, Comisia pentru protecția mediului înconjurător, Consiliul județean al sindicatelor, Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor, Comitetul Județean UTC, sub egida Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, cu participarea Filialei Constanța a Asociației Oamenilor de Știință, Institutului Român de Cercetări Marine, Oficiului de Gospodărire a Apelor, IJPIPS și a întreprinderilor constănțene „Energia” și „Petromar”, simpozionul și-a propus să popularizeze cele mai noi tehnologii de prevenire și combatere a poluării factorilor de mediu. De un real interes pentru ecologia mării au fost comunicările ICRM „Prevenirea și combaterea fenomenului de înflorire a Mării Negre” și „Prevenirea și combaterea poluării Mării Negre cu hidrocarburi”.

*

A apărut numărul 23 al Buletinului de informare-documentare și studii filatelice „Marina” al Grupării de filatelie cu tematică marină de pe lângă Filiala Asociației Filateliștilor din România din Constanța. Sumarul acestei interesante publicații se menține la aceleași cote înalte ale actului de educație pe care în întreprinde.

„Probleme globale ale omenirii” (BROWN 1988)

 Lester Brown (coord.), Probleme globale ale omenirii, texte selectate de Ion Iliescu, Adrian Gheorghe, Serghei Celac, traducere Serghei Celac, Editura Tehnică, București, 1988

6 Cuvânt înainte - Adrian Gheorghe

9 Probleme globale și Worldwatch Institute - Ion Iliescu

35 1. Pragurile schimbării - Lester Brown și Sandra Postel

54 2. Analiza capcanei demografice - Lester Brown

72 3. Reducerea dependenței de petrol - Lester Brown

113 4. Valorificarea energiei regenerabile -
I. Chr. Flavin și Cynthia Pollock 
II. Chr. Flavin și Sandra Postel

132 5. Creșterea eficienței energetice - William Chandler

158 6. Conservarea solului - Lester Brown

181 7. Conservarea diversității biologice - Edward Wolf

208 8. Gospodărirea surselor de apă - Sandra Postel

242 9. Evaluarea declinului ecologic - Lester Brown și Edward Wolf

259 10. Susținerea unui curs viabil - Lester Brown

279 Note

„De la roată la farfuria zburătoare” (TEODORU 1985)

 Paul Teodoru, De la roată la farfuria zburătoare, Albatros, București, 1985, 255 p.

Partea întîi - Începuturile

8 I. Nevoia de transport sau o teorie

11 II. Începuturile în transporturile terestre
11 Prima mare invenție umană: roata
14 O competiție inedită între om și animal
15 Apariția schimburilor de produse și a transporturilor terestre

18 III. Chemarea drumurilor fără pulbere
19 Plutele și apoi luntrele, primele mijloace de transport pe apă
24 Dezvoltarea transporturilor pe apă
26 ... dar și a pirateriei
30 Grecii, cei mai mari navigatori ai antichității

32 IV. Transporturile în Imperiul Roman
32 Romanii, primii mari constructori de drumuri
36 „Mare Nostrum” și dezvoltarea transportului naval

41 V. Vremurile de restriște ale evului mediu
41 Regresul economic, principala caracteristică a începutului de ev mediu
44 Primele semne ale dezvoltării economice
47 Cruciadele, mari acțiuni de transport
51 Sfîrșitul evului mediu în Europa: amestec de avînt și recesiune în economie și transporturi

54 VI. De la vikingi la Magellan sau febra descoperirilor
54 Vikingii, precursori ai transporturilor moderne
57 Portughezii pornesc spre est
59 ... iar spaniolii spre vest
61 Înainte și după Magellan

64 VII. Leonardo da Vinci, părintele automobilului
64 Dezvoltarea modalităților, căilor și mijloacelor de transport
66 Apariția primelor vehicule „automișcătoare” și „automobile”
68 Leonardo da Vinci, părintele automobilului
69 Olanda, patria lalelor, dar și a corăbiilor „eoliene”

71 VIII. Anglia devine primul cărăuș al mărilor
74 Anglia ajunge stăpîna mărilor și primul cărăuș al lumii
77 Comerțul cu sclavi și jaful colonial, pilonii de bază ai economiei engleze

82 IX. O călătorie de la Londra la Bath în timpul lui Dickens
85 Ameliorarea transporturilor, o cerință obiectivă
85 O călătorie de la Londra la Bath cu diligența

88 X. Far West sau epopeea diligenței
88 Transporturile și colonizarea Vestului apropiat
89 Spre Oceanul Pacific
92 Vestul american sau epopeea diligenței

95 XI. Cum se călătorea la mijlocul secolului trecut în Principatele Române
95 Transporturile și începutul secolului XIX
96 O călătorie de la București la Iași la jumătatea secolului trecut

Partea a doua - De la inventarea mașinii cu abur pînă în prezent 

102 XII. La ce a dus guturaiul lui Papin și curiozitatea lui Watt
103 Un tînăr matematician se preocupă de aspectele practice ale științelor abstracte
104 James Watt deschide porțile regelui abur și dă cale liberă revoluției industriale

106 XIII. Primele vehicule acționate cu abur
106 Greutăți tehnice și tehnologice în fața dezvoltării autovehiculelor cu abur
107 Un ofițer de artilerie construiește primul autovehicul modern acționat cu abur

111 XIV. Memorabilul concurs de la Reinhill
111 Liniile de cale ferată încep să să constituie o preocupare de primă importanță
113 Cum a cîștigat George Stephenson concursul de la Reinhill

117 XV. Marșul triumfal al transporturilor feroviare în secolul aburului
117 Dezvoltarea transporturilor feroviare în secolul XIX
118 Căile ferate în centrul problemelor juridice, politice și sociale ale vremii

124 XVI. „Cînd l-am gonit pe Fulton, i-am dăruit imperiul meu”
125 Fulton și Napoleon
128 Nave cu vele sau cu abur?
132 Navele cu abur și transportuirle la începutul secolului XIX 

134 XVII. Lupta pentru afirmarea autovehiculului rutier
134 Între companiile de diligențe și constructorii vehiculelor rutiere încep disputele
137 Dezvoltarea construcției de autovehicule rutiere
140 Competiții și concursuri

142 XVIII. Lenoir, Otto sau Daimler?

143 Un fost ospătar realizează primul motor cu explozie

144 ... iar un comerciant îl perfeționează aproape de stadiul actual

146 Automobilul devine o marfă care se vinde și se cumpără în magazin

149 XIX. Ce au adus nou Rudolf Diesel și electricitatea
149 O viață dedicată construcției de motoare
151 Electricitatea își extinde domeniul de aplicabilitate la transporturi

153 XX. În epoca revoluției industriale
153 Realizarea primelor sisteme naționale de transport, începutul revoluției de tip industrial în acestă ramură economică
156 Dezvoltarea transporturilor pînă la începutul primului război mondial
160 Apariția și dezvoltarea unor noi tipuri de transport

163 XXI. Marile canale ale lumii: Suez și Panama
163 Orientul și Occidentul se întîlnesc la Canalul de Suez
164 Ferdinand de Lesseps și cariera modernă a Canalului de Suez
168 Între Oceanul Atlantic și cel Pacific

172 XXII. Un nou mijloc de transport - aviația
173 Contribuții hotărîtoare la dezvoltarea aviației
174 Apariția și dezvoltarea transporturilor aeriene

177 XXIII. Transporturile astăzi
177 Cîteva elemente de statistică
183 Organizare și tehnologie în transporturi
186 Despre nivel tehnic, performanțe și recorduri

191 XXIV. Transporturile în România socialistă
191 O scurtă retrospectivă
195 Un prezent edificator

198 XXV. Cîteva elemente de economie a transporturilor

205 XXVI. Civilizație și transporturi
205 Transporturile și calitatea vieții
207 Reflectarea activităților de transporturi în unele elemente de suprastructură

Partea a treia - Viitorul

212 XXVII. Criza energetică și efectele ei

219 XXVIII. De vorbă cu inginerul Bertin
219 Un precursor al viitorului în transporturi
221 Care este viitorul vehiculelor pe pernă de aer?

224 XXIX. Sustenația electromagnetică, motorul linear și energia atomică - elementele progresului?
224 Sustenația electromagnetică - o idee simplă, dar greu de materializat
228 Motorul linear - revanșa electricității asupra aburului și motorului cu combustie internă
230 Energia atomică - o problemă de viitor

232 XXX. Transportul prin vid
232 Întîmplarea deschide orizonturi nebăbuite transporturilor prin conducte
234 Vidul - mediul ideal pentru transport

239 XXXI. Cîte ceva despre „farfuriile zburătoare”
240 Viitorul se naște în prezent
243 Cosmosul - un spațiu populat?

245 XXXII. Ce ne rezervă viitorul?

246 Prevederi și tendințe pentru anii viitori
249 Cîteva elemente de prognoză pe termeni lung

„Complexul atomic” (GOLDSCHMIDT 1980)

 Bertrand Goldschmidt, Complexul atomic. O istorie politică a energiei nucleare, trad. R. Chiculescu & V. Goian (Paris, 1980), Editura Politică, București, 1985

8 Cuvânt înainte

9 Partea întâi: Explozia

13 Actul întâi: Alianța, 1919-1945
13 1.Decizia supremă
30 2.Pionierii
39 3.O tovărășie ciudată

63 Actul al doilea: Clubul. 1945-1964
63 1.Ultima șansă
75 2.Pierderea monopolului
87 3.Superbomba 

102 4.Franța, Europa și Alianța atlantică

130 5.Experiențele chinezești

131 Actul al treilea: Renunțările. 1963-1981
131 1.Limitarea testelor nucleare
150 2.Abținerea de la armă
179 3.Echilibrul terorii

Partea a doua: Energia

201 Actul întâi: Speranța. 1945-1954

215 Actul doi: Euforia. 1954-1964
217 1.Progresul tehnologic
234 2.Controlul asupra energiei nucleare
244 3.Colaborarea europeană și Euroatomul
256 4.Comerțul cu reactori

266 Actul al treilea: Expansiunea industrială. 1964-1974
268 1.Evoluția tehnologică
276 2.Electricitatea nucleară
300 3.Ciclul combustibilului
316 4.Organizațiile internaționale

327 Actul al patrulea: Confuzia. 1974-1981
329 1.Conflictul plutoniului
354 2.Dezbaterea nucleară
378 3.Anii 80 - perioadă crucială pentru energia nucleară
394 4.Încheiere

„Județul Constanța - prezent și perspectivă” (FDUS/CJC 1980)

 Frontul Democrației și Unității Socialiste / Consiliul Județean Constanța, Județul Constanța - prezent și perspectivă (documentar), februarie 1980, 63 p.

3 Nicolae Ceaușescu, Din Raportul prezentat la cel de-al XII Congres al PCR)

4 Decret pentru stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare

5 E scris pe tricolor unire - Imnul FDUS adopta de Congresul II (text adaptat, muzica C. Porumbescu)

7 Județul Constanța - Date generale

9 Coordonate ale ascensiuni județului Constanța împreună cu întreaga țară pe calea progresului socialist

Industria
Industria energie electrice și termice
Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor
Industria extractivă a minereurilor nemetalifere și a produselor din substanțe abrazive
Industria materialelor de construcție
Industria chimică
Industria celulozei și hârtiei
Industria textilă
Industria alimentară
Industria lemnului

Agricultura

Transporturi

Investiții și construcții

Nivelul de trai

32 1980 - An hotărâtor în înfăptuirea cu succes a sarcinilor cincinalului 1976-1980

Industria

Agricultura

Transporturi

Investiții

Nivel de trai 

Învățământ

Arta și cultura

Sănătatea publică

Educație fizică și sport

Turism

47 Perspectivele dezvoltării economico-sociale a județului Constanța în cincinalul 1981-1985