Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Suez. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Suez. Afișați toate postările

vineri, 8 august 2014

Reacțiile CEE și NATO la desprinderea geologică imaginară a Peninsulei Iberice de Europa la sfârșitul secolului XX (SARAMAGO 1986)

<
(...)
Dar sînt unii care poartă pe umeri obligaţii mai grele şi de ele nu e admis să fugi, într-atît încît atunci cînd treburile patriei nu merg ca lumea  imediat să ne punem întrebarea, Ei bine, dar ei, ei ce fac oare, ce mai aşteaptă, aceste nerăbdări conţin o doză de mare nedreptate, la urma urmelor, sărmanii, nici ei nu pot scăpa de destin, cel mult se duc la preşedinte să-şi ceară demisia, dar nu într-un asemenea caz, ar fi o mare ticăloşie, istoria ar judeca sever oamenii publici care ar lua astfel de hotătîri, în aceste zile în care, ca să spunem aşa, totul se duce pe apa sîmbetei. Rînd pe rînd, în Portugalia, în Spania, guvernele au dat citire unor comunicate liniştitoare, au garantat formal că situaţia nu autorizează îngrijorări excesive, ciudat limbaj, că totodată sînt asigurate toate mijloacele pentru salvarea persoanelor şi a bunurilor, în sfîrşit, au apărut la televiziune şefii de guvern, iar apoi, pentru calmarea spiritelor neliniştite, au apărut şi regele de colo* şi preşedintele de aici**, Friends, Romans, countrymen, lend me your ears (1), au spus ei, iar portughezii şi spaniolii, reuniţi în forumurile lor, au răspuns la unison, Păi da, sigur, words, words, nimic altceva decît words (2). În fața nemulțumirii opiniei publice, s-au adunat într-un loc secret premierii celor două țări, apoi cu membri ai guvernelor respective, au fost două zile de convorbiri exhaustive, hotărîndu-se, în final, să se constituie o comisie paritară de criză, al cărei obiectiv principal să fie coordonare acțiunilor de apărare civilă a ambelor țări, cu scopul de a facilita potențarea reciprocă a resurselor și mijloacelor tehnice și umane pentru înfruntarea sfidărilor geologice care deja îndepărtase peninsula la zece metri de Europa, Dacă n-ar fi fost prea mare distanța, se șoptea pe coridoare, cazul n-ar fi avut o gravitate nemaipomenită, aș spune chiar că ar fi fost un renghi bun jucat grecilor , un canal mai mare decît cel din Corint, atît de renumit, Și totuși nu vor putea ignora că problemele comunicării noastre cu Europa, atît de complexe din punct de vedere istoric vor deveni explozive, Ei și, construim niște poduri, Pe mine personal mă preocupă posibilitatea ca nu cumva canalul să se lărgească într-atît încît să navigheze prin el  vapoare, mai ales petroliere, ar fi o lovitură dură pentru porturile iberice, iar consecințele atît de importante, mutatis mutandis, desigur, ca și cele care au rezultat din deschiderea Canalului Suez, adică nordul Europei și sudul Europei ar dispune de o comunicare directă, dispensîndu-se, ca să spunem așa. de ruta Capului (3), Și noi am rămîne cu ochii-n soare la vapoare (4), a comentat un portughez, ceilalți au crezut că vapoarele de care vorbea erau cele care ar urma să treacă prin noul canal, or, numai noi, portughezii, știm că sînt cu totul altele aceste pomenite vase, sînt încărcate cu umbre, năzuințe arzătoare, frustrări, iluzii și deziluzii, umplute ochi calele, Om la apă, au strigat, și nimeni nu i-a venit în ajutor.
În timpul reuniunii, după cum se stabilise anterior, Piața Comună*** a dat publicității o declarație solemnă, din termenii căreia reieșea că dislocarea țărilor iberice către apus nu avea să pericliteze acordurile în vigoare, cu atît mai mult cu cît era vorba de o îndepărtare minimă, cîțiva metri acolo, dacă e să comparăm distanța care separă Anglia de continent, ca să nu mai vorbim de Islanda sau Groenlanda, care au atît de puțin din Europa. Această declarație, obiectivă și clară, a rezultat dintr-o dezbatere aprinsă din sînul comisiei****, în care unele țări membre au ajuns să manifeste o anumită detașare, cuvînt întrutotul exact, mergînd pînă acolo încît să insinueze că dacă Peninsula Iberică avea chef de ducă, ducă-se, greșeala a fost că i s-a dat voie să intre*****. Desigur că totul era o glumă, un joke, și în aceste reuniuni internaționale dificile simt oamenii nevoia de destindere, nu s-ar putea lucra, și iar lucra, dar delegații portughezi și spanioli a repudiat cu energie atitudinea provocatoare lipsită de eleganță și neîndoios anticomunitară, citînd, fiecare în  limba sa, cunoscutul proverb iberic, Prietenul la nevoie se cunoaște. De asemenea, s-a cerut Pactului Nord-Atlantic****** o declarație de solidaritate atlantistă, dar răspunsul, deși nu a fost negativ, s-a rezumat la o frază de nepublicat: Wait and see (1), ceea ce de fapt, nu exprima nici un adevăr întreg, considerînd că fie albă, fie neagră, fuseseră puse în alertă bazele de la Beja*******, Rota********, Gibraltar*********, El Ferreol**********, Torrejon de Ardoz***********, Cartagena************, San Jurjo de Valenzuela*************, ca să nu mai vorbim de instalațiile mai mici.
(...)

(1) Prieteni! Cetăţeni! Romani! Vă rog să mă ascultaţi! (engl.), citat din discursul lui Antoniu, actul III, scena 2, din piesa Iulius Cezar de Shakespeare, traducere de Tudor Vianu.
(2) Hamlet, actul II, scena 2.
(3) Capul Bunei Speranțe.
(4) În portugheză autorul folosește expresia ficar a ver navios, care înseamnă: a rămîne cu buza umflată. Aici am folosit o expresie asemănătoare, încercînd să redăm jocul de cuvinte.
(1) Așteptați și vedeți (engl.)
>

SURSA
Jose Saramago**************, Pluta de piatră**************, trad. M. Stănciulescu, ed. Univers / colecţia Romanul secolului XX, Bucureşti, 1990, p. 40-42.

NOTE M.T.
* Spania.
** Portugalia.
*** Piața Comună = Denumirea neoficială a Comunității Economice Europene, care în 1993 s-a transformat în Uniunea Europeană.
**** Comisia Europeană.
***** Spania și Portugalia au aderat la CEE la 1 ianuarie 1986.
****** Pactul Nord-Atlantic = Denumirea neoficială a NATO, la care Spania a aderat în 1982, Portugalia fiind membru fondator în 1949.
******* Beja = Bază aeriană în sudul Portugaliei.
******** Rota = Bază navală spaniolo-americană în sud-vestul Spaniei, pe țărmul Atlanticului.
********* Gibraltar = Teritoriu britanic la extremitatea sudică a Peninsulei Iberice, care delimitează strâmtoarea Gibraltar dintre Europa și Africa, și unde se află o bază navală britanică.
********** El Ferreol = Bază navală în nord-vestul Spaniei, pe țărmul Atlanticului.
*********** Torrejon de Ardoz = Bază aeriană americană și Centrul pentru Sateliți al UE în centrul Spaniei.
************ Cartagena = Port spaniol la Marea Mediterană.
************* San Jurjo de Valenzuela = Bază aeriană americană în Zaragoza, în NE Spaniei.
************** Jose Saramago (1922 Portugalia - 2010 Spania) = Scriitor portughez comunist, premiat cu Nobel în 1998. (http://www.mediafax.ro/cultura-media/biografie-jos-saramago-si-calatoria-sa-spre-intelesul-lucrurilor-aproape-imposibile-6430670)
*************** Pluta de piatră (http://www.bookblog.ro/x-laura-magureanu/pluta-de-piatra/)

duminică, 8 decembrie 1985

„De la roată la farfuria zburătoare” (TEODORU 1985)

 Paul Teodoru, De la roată la farfuria zburătoare, Albatros, București, 1985, 255 p.

Partea întîi - Începuturile

8 I. Nevoia de transport sau o teorie

11 II. Începuturile în transporturile terestre
11 Prima mare invenție umană: roata
14 O competiție inedită între om și animal
15 Apariția schimburilor de produse și a transporturilor terestre
18 III. Chemarea drumurilor fără pulbere
19 Plutele și apoi luntrele, primele mijloace de transport pe apă
24 Dezvoltarea transporturilor pe apă
26 ... dar și a pirateriei
30 Grecii, cei mai mari navigatori ai antichității

32 IV. Transporturile în Imperiul Roman
32 Romanii, primii mari constructori de drumuri
36 „Mare Nostrum” și dezvoltarea transportului naval

41 V. Vremurile de restriște ale evului mediu
41 Regresul economic, principala caracteristică a începutului de ev mediu
44 Primele semne ale dezvoltării economice
47 Cruciadele, mari acțiuni de transport
51 Sfîrșitul evului mediu în Europa: amestec de avînt și recesiune în economie și transporturi

54 VI. De la vikingi la Magellan sau febra descoperirilor
54 Vikingii, precursori ai transporturilor moderne
57 Portughezii pornesc spre est
59 ... iar spaniolii spre vest
61 Înainte și după Magellan

64 VII. Leonardo da Vinci, părintele automobilului
64 Dezvoltarea modalităților, căilor și mijloacelor de transport
66 Apariția primelor vehicule „automișcătoare” și „automobile”
68 Leonardo da Vinci, părintele automobilului
69 Olanda, patria lalelor, dar și a corăbiilor „eoliene”

71 VIII. Anglia devine primul cărăuș al mărilor
74 Anglia ajunge stăpîna mărilor și primul cărăuș al lumii
77 Comerțul cu sclavi și jaful colonial, pilonii de bază ai economiei engleze

82 IX. O călătorie de la Londra la Bath în timpul lui Dickens
85 Ameliorarea transporturilor, o cerință obiectivă
85 O călătorie de la Londra la Bath cu diligența

88 X. Far West sau epopeea diligenței
88 Transporturile și colonizarea Vestului apropiat
89 Spre Oceanul Pacific
92 Vestul american sau epopeea diligenței

95 XI. Cum se călătorea la mijlocul secolului trecut în Principatele Române
95 Transporturile și începutul secolului XIX
96 O călătorie de la București la Iași la jumătatea secolului trecut


Partea a doua - De la inventarea mașinii cu abur pînă în prezent 

102 XII. La ce a dus guturaiul lui Papin și curiozitatea lui Watt
103 Un tînăr matematician se preocupă de aspectele practice ale științelor abstracte
104 James Watt deschide porțile regelui abur și dă cale liberă revoluției industriale

106 XIII. Primele vehicule acționate cu abur
106 Greutăți tehnice și tehnologice în fața dezvoltării autovehiculelor cu abur
107 Un ofițer de artilerie construiește primul autovehicul modern acționat cu abur

111 XIV. Memorabilul concurs de la Reinhill
111 Liniile de cale ferată încep să să constituie o preocupare de primă importanță
113 Cum a cîștigat George Stephenson concursul de la Reinhill

117 XV. Marșul triumfal al transporturilor feroviare în secolul aburului
117 Dezvoltarea transporturilor feroviare în secolul XIX
118 Căile ferate în centrul problemelor juridice, politice și sociale ale vremii

124 XVI. „Cînd l-am gonit pe Fulton, i-am dăruit imperiul meu”
125 Fulton și Napoleon
128 Nave cu vele sau cu abur?
132 Navele cu abur și transportuirle la începutul secolului XIX 

134 XVII. Lupta pentru afirmarea autovehiculului rutier
134 Între companiile de diligențe și constructorii vehiculelor rutiere încep disputele
137 Dezvoltarea construcției de autovehicule rutiere
140 Competiții și concursuri

142 XVIII. Lenoir, Otto sau Daimler?

143 Un fost ospătar realizează primul motor cu explozie

144 ... iar un comerciant îl perfeționează aproape de stadiul actual

146 Automobilul devine o marfă care se vinde și se cumpără în magazin

149 XIX. Ce au adus nou Rudolf Diesel și electricitatea
149 O viață dedicată construcției de motoare
151 Electricitatea își extinde domeniul de aplicabilitate la transporturi

153 XX. În epoca revoluției industriale
153 Realizarea primelor sisteme naționale de transport, începutul revoluției de tip industrial în acestă ramură economică
156 Dezvoltarea transporturilor pînă la începutul primului război mondial
160 Apariția și dezvoltarea unor noi tipuri de transport

163 XXI. Marile canale ale lumii: Suez și Panama
163 Orientul și Occidentul se întîlnesc la Canalul de Suez
164 Ferdinand de Lesseps și cariera modernă a Canalului de Suez
168 Între Oceanul Atlantic și cel Pacific

172 XXII. Un nou mijloc de transport - aviația
173 Contribuții hotărîtoare la dezvoltarea aviației
174 Apariția și dezvoltarea transporturilor aeriene

177 XXIII. Transporturile astăzi
177 Cîteva elemente de statistică
183 Organizare și tehnologie în transporturi
186 Despre nivel tehnic, performanțe și recorduri

191 XXIV. Transporturile în România socialistă
191 O scurtă retrospectivă
195 Un prezent edificator

198 XXV. Cîteva elemente de economie a transporturilor

205 XXVI. Civilizație și transporturi
205 Transporturile și calitatea vieții
207 Reflectarea activităților de transporturi în unele elemente de suprastructură


Partea a treia - Viitorul

212 XXVII. Criza energetică și efectele ei

219 XXVIII. De vorbă cu inginerul Bertin
219 Un precursor al viitorului în transporturi
221 Care este viitorul vehiculelor pe pernă de aer?

224 XXIX. Sustenația electromagnetică, motorul linear și energia atomică - elementele progresului?
224 Sustenația electromagnetică - o idee simplă, dar greu de materializat
228 Motorul linear - revanșa electricității asupra aburului și motorului cu combustie internă
230 Energia atomică - o problemă de viitor

232 XXX. Transportul prin vid
232 Întîmplarea deschide orizonturi nebăbuite transporturilor prin conducte
234 Vidul - mediul ideal pentru transport

239 XXXI. Cîte ceva despre „farfuriile zburătoare”
240 Viitorul se naște în prezent
243 Cosmosul - un spațiu populat?
245 XXXII. Ce ne rezervă viitorul?

246 Prevederi și tendințe pentru anii viitori
249 Cîteva elemente de prognoză pe termeni lung

marți, 14 februarie 1984

„În culisele ” (NICULESCU 1984)

 George Nicolescu, În culisele <Celor șapte surori>, Ed. Politică, București, 1984

5 Introducere

15 I.Inversarea rolurilor
„Cele șapte surori”
Portdrapel - EXxon și Shell
Exxon
Shell
Amortizorul cedează
Cotitura

30 II.Moștenirea Rockefeller
Intrarea în scenă a contabilului
Îngenunchierea magnatului
Inevitabilitatea monopolului?
Moștenirea
Urmările dezmembrării - surorile Standard
Standard Oil of New Jersey (Exxon)
Mobil
Socal
Golf
Texaco

57 III.Necunoscutele erei petrolului
Shell 
Petrolul și marina britanică
British Petroleum (BP)

72 IV. Dezmembrarea
Teagle contra Deterding
Petrolul irakian
Înțelegerea „Liniei roșii”
Petrol și revoluție
Castelul
„Asociația Iazului”
Conservare și cartel
Triumf și trădare
Mexicul naționalizează

101 V.„Surorile” în România
Asaltul străinilor
„Surorile” intră în scenă
Producție, rafinare, export

117 VI.Potul cel mare
„Socal” un outsider „inspirat”
Petrolul Orientului Mijlociu
Război și pace între magnații petrolului
„Conducta discordiei”
Ferecarea porților
Prețul
Fifty-fifty
Taxa regelui sau „scamatoria de aur”

144 VII.Petrolul iranian
De la Acheson la Comisia anti-trust
Lovituri sub centură și cooperare
Consorțiul
Împăcarea
„Cele șapte surori” controlează situația
Suezul - înainte și după

170 VIII.Intrușii
Getty
Independenții
Aventuri în comun
Mattei
Cornul abundenței

188 IX.OPEC
Nașterea 
Balonul
Războiul de șase zile
Petrolul din nord

212 X.„Surorile” sub presiune
Exxon nu se descurcă fără marele baston
Mobil vrea să scuture tutela Exxon
Gulf nu se mulțumește doar cu petrolul
Socal și Texaco - „surorile siameze” - care spun întotdeauna „Nu”
Shell: diplomație și profit
BP - cu un ochi la faceri, cu celălalt la ajutorul guvernului
Anticamera

236 XI.Ultimatumul libian
Dansul pe sârmă 
Scrisoarea „otrăvită”
„Feriți-vă de regii petrolului”
„Surorile” trag sforile
Castelul din cărți de joc

258 XII.Prăbușirea
Participarea
Penuria de petrol
Mesajul regelui

275 XIII.Embargoul
Din nou prețul

284 XIV.Scadența
„Surorile” nu ies în pagubă
Utopie și realitate
Companiile în vâltoare
Audierile
Guvernele sau companiile?

299 XV.Din nou OPEC
Bogați și săraci
„Lumea a treia”

309 XVI.Căsătoriile din interes
OPEC rezistă
Divorțul este oprit brusc
Bătălia pentru „prețul corect”

319 XVII.OPEC în vâltoare
Dolarul eșecului

324 XVIII.Sfârșitul erei petrolului?
Care sunt nevoile mondiale
Când petrolul nu va mai fi rege
„Șapte surori” - încotro?

luni, 8 februarie 1971

„Revolta în deșert” (LAWRENCE 1926)

T. E. Lawrence, Revolta în deșert, trad. M. Eliade (orig. eng. 1926), Ecce Homo, București, 1991, 283 p.

Cuprins
5 Prefața traducătorului 
Partea I
11 I. Storrs ajunge la Jiddah
17 II. Călare spre Feisal
26 III. Feisal și recruții săi
34 IV.  Tatonări pe lîngă Yenbo
43 V.  Feisal lovește în nord
54 VI. Tactică și politică
65 VII. Pornind spre Siria
72 VIII. Adevăratul deșert
79 IX. Ospețele triburilor
88 X. Nomazii și viața nomadă
98. XI. Lupta se îndreaptă spre mare
106 XII. Akaba, Suez, Allenby
113 XIII. Ne reorganizăm forțele
117 XIV. Sîcîim pe inamic
124 XV. Mine pe calea ferată
131 XVI. Victorie și pradă
138 XVII. Hotărîm  pe loc un plan de acțiune
142 XVIII. Din nou peste linie
148 XIX. Servicii și predici
Partea a doua
155 XX Cursa spre nord
163 XXI Pîndind un tren
169 XXII. Întoarcerea în lume
176 XXIII. Lupta pentru Tafileh
185 XXIV. Blocați de iarnă
196 XXV. Asediul Maan-ului
203 XXVI. Dawnay atacă Shaim
207 XXVII. Transporturi și aprovizionare
215 XXVIII. Buxton și corpul imperial de cămile
225 XXIX. Spălăm rufele între noi
229 XXX. În avangardă
237 XXXI. Tăiem liniile principale
246 XXXII. Lupta în aer și pe pămînt
251 XXXIII. Ajutorul forțelor aeriene
258 XXXIV. Turcii se năruiesc
268 XXXV. Ne unim cu forțele britanice
274 XXXVI. Intrarea în Damasc
278 XXXVII. Cum se face un cabinet în glumă