Orașul canadian Victoria în 1863 (VERNE 1901)

<
(...)
Orașul i se păru interesant, ca toate cele care prosperă atît de repede pe pământul Americii și cărora terenul le permite să se întindă nemăsurat. Construit geometric, brăzdat de străzi care se întretăiau în unghiuri drepte, umbrit de arbori frumoși, el avea un parc vast, și care oraș american nu are unul, sau chiar mai multe?... Apa de băut îi era furnizată de un rezervor instalat la patru mile depărtare, alimentat de cele mai bune izvoare din insulă.
Portul Victoria*, adăpostit în fundul unu mic golf, are o așezare dintre cele mai favorabile. E punctul unde se întîlnesc strîmtorile Juan de la Fuca** și Queen Charlotte***. Navele pot ajunge aici fie prin vest, fie prin nord-vest. Traficul maritim, destinat să crească în viitor, avea să cuprindă întreaga navigație din aceste ținuturi.
E cazul să adăugăm că, încă în acea epocă, portul oferea ample ample resurse navelor care necesitau reparații după lungi traversări, majoritatea foarte dificile. Un arsenal bine aprovizionat, antrepozite pentru mărfuri ca și un bazin de carenaj le stăteau la dispoziție.
(...)
>

SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare****, trad. I. Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, pp. 81-82.

NOTE M. T.
* Victoria = Port în insula canadiană Vancouver, pe coasta Oceanului Pacific. Fondat în 1843. Capitala provinciei Columbia britanică de la aderarea la Confederația Canadei în 1871. (http://www.victoria.ca/EN/main/residents/about/history.html)
** Juan de (la) Fuca/Ioannis Phokas (1536-1602) = Pilot maritim grec în serviciul regelui spaniol Filip II (1556-1598). (http://www.biographi.ca/en/bio.php?id_nbr=232)
*** Queen Charlotte / Charlotte de Meklenburg-Strelitz (1744-1818) = Soția regelui George III al Marii Britanii. Regină a Marii Britanii în perioada 1761-1818. (http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/secret/famous/royalfamily.html)
**** Șarpele de mare - Jules Verne, „Devoratorul SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)

Trocul între navigatorii europeni și indigenii maori din Noua Zeelandă în 1863 (VERNE 1901)

<
(...)
Bărcile urcară un rîu șerpuind între coline înalte. De-a lungul malurilor se ridicau locuințe maori*, construite din lemn, înconjurate de grădini bogate în legume, pe care indigenii le schimbă bucuroși cu haine de fabricație europeană.
La capătul rîului se găsea acea fermă unde cartofii abundau: umplură acolo mai mulți saci. (...)
A doua zi, stewardul** procură o mulțime de ceapă din grădinile maori. Conform obiceiului, ceapa fu plătită în aceeași monedă ca și cartofii: în pantaloni, cămăși, stofe, de care nava nu ducea lipsă.
Indigenii se arătau foarte îndatoritori, cel puțin pe țărmurile Golfului Iles. Nu e mai puțin adevărat că în acea perioadă, agresiunile erau foarte frecvente în alte puncte ale arhipeleagului. Colonii trebuiau să lupte împotriva neozeeelandezilor*** și, chiar în ziua aceea, un avizo**** englez părăsise portul, plecând să reprime cîteva triburi ostile.
Ofițerii și mateloții de pe Saint-Enoch n-avură de ce să se plîngă în această escală. Primiți peste tot cu ospitalitate, intrau în colibe, unde li se ofereau răcoritoare (nu limonadă sau bere - indigenii nu le folosesc - ci excelenți pepeni verzi, care abundă în grădini și de asemeni curmale, nu mai puțin gustoase, care mai că rupeau crengile pomilor).
(...)
>

SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare*****, trad. I. Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, p. 46.

NOTE M. T.
* Maori = Populația indigenă a Noii Zeelande, venită din insulele Polineziei de Est în secolul XIII. (http://www.teara.govt.nz/en/maori)
** STEWARD, stewarzi, s. m. Bărbat din personalul unei (aero)nave care servește pasagerii sau echipajul. [Pr.: stĭúard] – Din engl. steward. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/steward)
*** Aici indigenii maori. 
**** AVIZÓ, avizouri, s. n. Vas de război de tonaj mic și cu viteză mare. – Din fr. aviso. 

sursa: DEX '09 (2009)

(https://dexonline.ro/definitie/avizo)

***** Prezentare / elefant.ro (http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-clasica/sarpele-de-mare-153598.html)

Reședințele de țară ale unor vechi familii nobiliare englezești în epoca interbelică (GALSWORTHY 1933)

<
(...)
Condaford era un loc perfect pentru momentele de după sau de dinainte de criză, dar pentru izbucniri sau pentru acțiuni vitale era mult prea liniștit. În raport cu celelalte reședințe de țară, era într-adevăr demodat, și locuit de unica familie care se afla în district de mai bine de trei sau patru generații. Condaford Grange era aproape o instituție. Oamenii vorbeau despre ”Condaford Grannge” și despre ”Cherrellii de la Condaford” ca despre niște curiozități. Activitățile specifice week-end-ului și, în general, existența de plăceri, caracteristică ”marilor reședințe” le erau străine celor de la Condaford. Numeroasele familii din reședințele mai mici din jur transformaseră viața la țară într-un soi de cult, organizînd partide de tenis și de bridge, distracții campestre și vizite reciproce; ici, colo cîte o participare, ca suporteri, la jocurile de golf din vecinătate, o întrunire, puțină vînătoare și așa mai departe. Dar familia Cherrell, deși cu rădăcini mult mai adînci, se făcea mai puțin văzută decît ceilalți. Dacă ar fi pierit, li s-ar fi simțit în chip ciudat lipsa, dar, cu excepția sătenilor, nimeni nu-i conisdera reali.
(...)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 248-249.

NOTA M. T.
* ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)

„În culisele ” (NICULESCU 1984)

 George Nicolescu, În culisele <Celor șapte surori>, Ed. Politică, București, 1984

5 Introducere

15 I.Inversarea rolurilor
„Cele șapte surori”
Portdrapel - EXxon și Shell
Exxon
Shell
Amortizorul cedează
Cotitura

30 II.Moștenirea Rockefeller
Intrarea în scenă a contabilului
Îngenunchierea magnatului
Inevitabilitatea monopolului?
Moștenirea
Urmările dezmembrării - surorile Standard
Standard Oil of New Jersey (Exxon)
Mobil
Socal
Golf
Texaco

57 III.Necunoscutele erei petrolului
Shell 
Petrolul și marina britanică
British Petroleum (BP)

72 IV. Dezmembrarea
Teagle contra Deterding
Petrolul irakian
Înțelegerea „Liniei roșii”
Petrol și revoluție
Castelul
„Asociația Iazului”
Conservare și cartel
Triumf și trădare
Mexicul naționalizează

101 V.„Surorile” în România
Asaltul străinilor
„Surorile” intră în scenă
Producție, rafinare, export

117 VI.Potul cel mare
„Socal” un outsider „inspirat”
Petrolul Orientului Mijlociu
Război și pace între magnații petrolului
„Conducta discordiei”
Ferecarea porților
Prețul
Fifty-fifty
Taxa regelui sau „scamatoria de aur”

144 VII.Petrolul iranian
De la Acheson la Comisia anti-trust
Lovituri sub centură și cooperare
Consorțiul
Împăcarea
„Cele șapte surori” controlează situația
Suezul - înainte și după

170 VIII.Intrușii
Getty
Independenții
Aventuri în comun
Mattei
Cornul abundenței

188 IX.OPEC
Nașterea 
Balonul
Războiul de șase zile
Petrolul din nord

212 X.„Surorile” sub presiune
Exxon nu se descurcă fără marele baston
Mobil vrea să scuture tutela Exxon
Gulf nu se mulțumește doar cu petrolul
Socal și Texaco - „surorile siameze” - care spun întotdeauna „Nu”
Shell: diplomație și profit
BP - cu un ochi la faceri, cu celălalt la ajutorul guvernului
Anticamera

236 XI.Ultimatumul libian
Dansul pe sârmă 
Scrisoarea „otrăvită”
„Feriți-vă de regii petrolului”
„Surorile” trag sforile
Castelul din cărți de joc

258 XII.Prăbușirea
Participarea
Penuria de petrol
Mesajul regelui

275 XIII.Embargoul
Din nou prețul

284 XIV.Scadența
„Surorile” nu ies în pagubă
Utopie și realitate
Companiile în vâltoare
Audierile
Guvernele sau companiile?

299 XV.Din nou OPEC
Bogați și săraci
„Lumea a treia”

309 XVI.Căsătoriile din interes
OPEC rezistă
Divorțul este oprit brusc
Bătălia pentru „prețul corect”

319 XVII.OPEC în vâltoare
Dolarul eșecului

324 XVIII.Sfârșitul erei petrolului?
Care sunt nevoile mondiale
Când petrolul nu va mai fi rege
„Șapte surori” - încotro?