Trocul între navigatorii europeni și indigenii maori din Noua Zeelandă în 1863 (VERNE 1901)

<
(...)
Bărcile urcară un rîu șerpuind între coline înalte. De-a lungul malurilor se ridicau locuințe maori*, construite din lemn, înconjurate de grădini bogate în legume, pe care indigenii le schimbă bucuroși cu haine de fabricație europeană.
La capătul rîului se găsea acea fermă unde cartofii abundau: umplură acolo mai mulți saci. (...)
A doua zi, stewardul** procură o mulțime de ceapă din grădinile maori. Conform obiceiului, ceapa fu plătită în aceeași monedă ca și cartofii: în pantaloni, cămăși, stofe, de care nava nu ducea lipsă.
Indigenii se arătau foarte îndatoritori, cel puțin pe țărmurile Golfului Iles. Nu e mai puțin adevărat că în acea perioadă, agresiunile erau foarte frecvente în alte puncte ale arhipeleagului. Colonii trebuiau să lupte împotriva neozeeelandezilor*** și, chiar în ziua aceea, un avizo**** englez părăsise portul, plecând să reprime cîteva triburi ostile.
Ofițerii și mateloții de pe Saint-Enoch n-avură de ce să se plîngă în această escală. Primiți peste tot cu ospitalitate, intrau în colibe, unde li se ofereau răcoritoare (nu limonadă sau bere - indigenii nu le folosesc - ci excelenți pepeni verzi, care abundă în grădini și de asemeni curmale, nu mai puțin gustoase, care mai că rupeau crengile pomilor).
(...)
>

SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare*****, trad. I. Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, p. 46.

NOTE M. T.
* Maori = Populația indigenă a Noii Zeelande, venită din insulele Polineziei de Est în secolul XIII. (http://www.teara.govt.nz/en/maori)
** STEWARD, stewarzi, s. m. Bărbat din personalul unei (aero)nave care servește pasagerii sau echipajul. [Pr.: stĭúard] – Din engl. steward. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/steward)
*** Aici indigenii maori. 
**** AVIZÓ, avizouri, s. n. Vas de război de tonaj mic și cu viteză mare. – Din fr. aviso. 

sursa: DEX '09 (2009)

(https://dexonline.ro/definitie/avizo)

***** Prezentare / elefant.ro (http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-clasica/sarpele-de-mare-153598.html)

„Iubim Basarabia” (ȚEPORDEI 1998)

 Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, Fundația Culturală Română, București, 1998

5 Arhimandrit Teofil Pandeli, Prefață

7 Iubim Basarabia („Raza”, 3 mai 1942)

10 Basarabie („Raza”, 14 feb 1943)

13 Credem în destin („Raza”, 28 noi. 1943)

17 Mistica naționalismului basarabean („Basarabia”, 17 oct. 1941)

20 Alexie Mateevici („Raza”, 27 aug 1937)

23 Suflet românesc în Basarabia („Basarabia”, 20 feb. 1943)

26 Cu fața spre Basarabia („Basarabia”, 2 apr.. 1943)

29 Basarabia plânge („Raza”, 15-22 feb 1942)

32 Prin Basarabia ruinelor („Raza”, 2 noi. 1941)

35 Basarabenii („Raza”, 3 iun. 1941)

38 Au căzut lanțurile robiei („Basarabia”, 23 iul. 1941)

41 ...Jelui-m-aș și nu am cui („Raza”, 8 apr. 1941)

44 Mistica basarabeană („Raza”, 1 apr. 1941)

47 Moș Ion Codreanu („Raza”, 25 mar. 1941)

50 Jertfe pentru Basarabia („Raza”, 18 mar. 1941)

53 Să revăd Basarabia și apoi pot să mor („Raza”, 7 dec. 1941)

55 Plecând din Basarabia („Raza”, 18 aug 1940)

58 „Nu te putem uita...” („Raza”, 13 iul. 1943)

61 Ce vrem? („Raza”, 8 mai 1943)

65 Generații basarabene („Raza”, 26 iul. 1942)

68 Ospitalitate frățească („Raza”, 24 ian. 1943)

71 Ardealul și Basarabia („Raza”, 27 sep. 1942)

74 Basarabeanca („Raza”, 22 aug. 1942)

77 Biserica basarabeană („Basarabia”, 27 aug. 1941)

80 Dor de Basarabia („Raza”, 11 mar. 1941)

83 Satul basarabean („Raza”, 8 feb. 1941)

86 Țăranca basarabeană („Raza”, 15 feb. 1941)

89 Basarabenii refugiați („Raza”, 1 feb. 1941)

91 Generații basarabene („Raza”, mar. 1941)

94 Basarabenii („Raza”, 8 oct. 1940)

96 Golgota Basarabiei („Raza”, oct. 1940)

99 Cu gândul la Basarabia („Raza”, 24 sep. 1940)

101 Scrisoare din Basarabia („Raza”, 15 sep. 1940)

104 Soarta refugiaților („Raza”, 30 aug. 1940)

107 Unirea Basarabiei („Raza”, 3 apr. 1938)

110 Basarabia și basarabenii („Raza”, 14 oct. 1937)

113 România ignorată! („Raza”, 3 oct. 1937)

115 Mateevici, Murafa și Hodorogea („Raza”, 2 sep. 1937)

coperta 4: V. Ț. (născut în 1908, com. Cârpești, jud. Cahul, R. Moldova) este absolvent al Seminarului Teologic și al Facultății de Teologie din Chișinău. A funcționat ca profesor secundar la liceele Industrial nr. 1, „Al. Donici”, „Regele Ferdinand” și ”Regina Elisabeta”, toate din Chișinău. A editat și condus, timp de opt ani, ziarele „Raza” și „Basarabia”, adevărate manifeste de luptă în car erau acuzate ororile bolșevismului și rusismului, intrând imediat în atenția autorităților. A colaborat ca redactor pentru Basarabia la cotidianul „Calendarul” din București. A publicat cărțile: Învățătură la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos (1931), Politicianismul și Basarabia în cei 13 ani de la Unire (1937), Preotul Alexe Mateevici - autorul limbii noastre, Amintiri din Gulag (1992), Drumul Golgotei (1995), Au murit cu gândul și dorul de Basarabia (1997). Din 1940 s-a refugiat în România pentru a scăpa de prigoana bolșevismului din Basarabia, fiind profesor secundar la liceele „Regina Maria” și „Bălașa Brâncoveanu” din București. De la început s-a remarcat și în țară ca adversar al comunismului și rusismului, continuând lupta și organizând „Asociația Refugiaților Basarabeni - pro Basarabia și Bucovina”.