Orașul Benares în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)

(...)
- Am constatat că în lumea ta interioară te întrebai ce fel de suflet porți în tine. Trezirea a venit dintr-odată; eu cunosc aceasta. Altul afară de mine nici nu și-ar putea da seama. Încotro te duci?
- Spre Kashi (Benares)*.
- În partea aceea nu există Dumnezeu, căci m-am convins singur. Eu merg spre Prayag (Allahabad)**, pentru a cincea oară, în căutarea drumului spre lumină. De ce lege ești tu?
- Sînt și eu un cercetător, răspunse Kim, întrebuințînd un termen preferat a lui lama***, totuși (și-și uită complet de costumul din partea de miazănoapte, pe care îl purta), numai Allah singur ar putea spune în căutarea cărui adevăr am plecat la drum.
(...)
Orașul Benares îi făcu impresia unui cuib de desfrîu, cu toate că se simțea foarte măgulit de respectul pe care trecătorii îl acordau hainei cu care era îmbrăcat. Cel puțin o treime din populația orașului se închină la milioane și milioane de zeități, așa că adoră tot felul de sfinți. Kim fu condus la templul Tirthankerilor****, care este la o milă depărtare de oraș, în apropiere de Sarnach*****, de către un țăran punjab****** din localitatea Kamboch, care este în drum spre Jullundur*******. Omul acesta aduse jertfe tuturor zeităților din regiunea lui, pentru a-l vindeca pe fiul cel mai mic, dar văzînd că toate rămîn fără folos, plecase să încerce și la Benares.
(...)
Kim se opri în fața porții încărcate de sculpturi a templului. Un băiat Oswal********, îmbrăcat în alb, cămătar din Ajmir********* care tocmai atunci ieșea, iertat de toate păcatele pe care le săvîrșise cu cămătăria, îl întrebă ce caută.
- Eu sînt chela********** al lui Tesboo lama din Bhotyal*********** , care se găsește în templul acesta. A trimis vorbă după mine să vin. Spune-i că-l aștept.
- Nu uita copilul, strigă jatul************ stăruitor, apoi începu să vorbească punjabi. O, sfîntule... ucenic al omului sfînt, tu care stăpînești lumea aceasta Doamne, uită-te cu milă la cel care s-a oprit în poarta aceasta.
Astfel de implorări sînt însă de obișnuite în Benares, încît trecătorii nici nu mai întorc capul spre cel care oftează.
(...)

SURSA
Rudyard Kipling, Kim*************, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 62-65.

NOTE M. T.
* Kashi / Benares / Varanasi = Străvechi oraș din N Indiei, situat pe malul fluviului sfânt Gange, în statul federal Uttar Pradesh. Cel mai sacru din cele șapte orașe sfinte ale religiei hinduse, cu rol important în religiile jainistă și budistă. (http://www.thehindubusinessline.com/life/2004/02/02/stories/2004020200050300.htm)
** Prayag / Allahabad = Străvechi oraș în N Indiei, în statul federal Uttar Pradesh. (http://allahabad.nic.in/history.htm)
*** LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.

Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/lama)

**** Tirthankara = În religia jainistă, este mântuitorul care în cursul vieții a trecut prin mai multe renașteri și a deschis calea pentru a fi urmat de alții. (https://www.britannica.com/topic/Tirthankara)

***** Sarnach / Sarnath = Oraș lângă Benares, unde, în Parcul Căprioarei, Buddha a început să-și predice religia. (http://www.buddhistplacesinindia.com/sarnath-temple-in-uttar-pradesh.aspx)

****** Punjab = Regiune istorică în N Indiei și N Pakistanului, cu o populație indo-ariană. Statul sikh constituit în secolul XVIII a fost cucerit în întregime de britanici în 1849. (http://www.learnpunjabi.org/eos/PUNJAB.html)

******* Jullundur / Jalandar = Cel mai vechi oraș din regiunea Punjab. Oraș în statul federal indian Punjab. (http://jalandhar.nic.in/hiscul.aspx)

******** Oswal = Străveche comunitate de religie jainistă. Azi în statul Rajastan din NV Indiei și provincia Sind din SE Pakistanului. (http://www.shriosiyamataji.org/osvansh.html) 

********* Ajmir / Ajmer = Străvechi și important oraș din Rajastan. (http://www.ajmer.rajasthan.gov.in/content/raj/ajmer/en/about-us/about-ajmer0.html)

********** chela (sanscrită) = Discipol al unui guru (profesor). (https://www.ananda.org/yogapedia/chela/)

*********** Bhotyal = Tibet. 

************ Jat = Castă tradițională agricolă din N Indiei, de religie hindusă și sikh, și N Pakistanului, de religie musulmană. (https://www.britannica.com/topic/Jat)

************* Liliana Negoi, Recomandare de carte: ”Kim” de Rudyard Kipling, „Curcubee în alb și negru”, 18 februarie 2013. (https://curcubeeinalbsinegru.wordpress.com/2013/02/18/recomandare-de-carte-kim-de-rudyard-kipling/)

„Iubim Basarabia” (ȚEPORDEI 1998)

 Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, Fundația Culturală Română, București, 1998

5 Arhimandrit Teofil Pandeli, Prefață

7 Iubim Basarabia („Raza”, 3 mai 1942)

10 Basarabie („Raza”, 14 feb 1943)

13 Credem în destin („Raza”, 28 noi. 1943)

17 Mistica naționalismului basarabean („Basarabia”, 17 oct. 1941)

20 Alexie Mateevici („Raza”, 27 aug 1937)

23 Suflet românesc în Basarabia („Basarabia”, 20 feb. 1943)

26 Cu fața spre Basarabia („Basarabia”, 2 apr.. 1943)

29 Basarabia plânge („Raza”, 15-22 feb 1942)

32 Prin Basarabia ruinelor („Raza”, 2 noi. 1941)

35 Basarabenii („Raza”, 3 iun. 1941)

38 Au căzut lanțurile robiei („Basarabia”, 23 iul. 1941)

41 ...Jelui-m-aș și nu am cui („Raza”, 8 apr. 1941)

44 Mistica basarabeană („Raza”, 1 apr. 1941)

47 Moș Ion Codreanu („Raza”, 25 mar. 1941)

50 Jertfe pentru Basarabia („Raza”, 18 mar. 1941)

53 Să revăd Basarabia și apoi pot să mor („Raza”, 7 dec. 1941)

55 Plecând din Basarabia („Raza”, 18 aug 1940)

58 „Nu te putem uita...” („Raza”, 13 iul. 1943)

61 Ce vrem? („Raza”, 8 mai 1943)

65 Generații basarabene („Raza”, 26 iul. 1942)

68 Ospitalitate frățească („Raza”, 24 ian. 1943)

71 Ardealul și Basarabia („Raza”, 27 sep. 1942)

74 Basarabeanca („Raza”, 22 aug. 1942)

77 Biserica basarabeană („Basarabia”, 27 aug. 1941)

80 Dor de Basarabia („Raza”, 11 mar. 1941)

83 Satul basarabean („Raza”, 8 feb. 1941)

86 Țăranca basarabeană („Raza”, 15 feb. 1941)

89 Basarabenii refugiați („Raza”, 1 feb. 1941)

91 Generații basarabene („Raza”, mar. 1941)

94 Basarabenii („Raza”, 8 oct. 1940)

96 Golgota Basarabiei („Raza”, oct. 1940)

99 Cu gândul la Basarabia („Raza”, 24 sep. 1940)

101 Scrisoare din Basarabia („Raza”, 15 sep. 1940)

104 Soarta refugiaților („Raza”, 30 aug. 1940)

107 Unirea Basarabiei („Raza”, 3 apr. 1938)

110 Basarabia și basarabenii („Raza”, 14 oct. 1937)

113 România ignorată! („Raza”, 3 oct. 1937)

115 Mateevici, Murafa și Hodorogea („Raza”, 2 sep. 1937)

coperta 4: V. Ț. (născut în 1908, com. Cârpești, jud. Cahul, R. Moldova) este absolvent al Seminarului Teologic și al Facultății de Teologie din Chișinău. A funcționat ca profesor secundar la liceele Industrial nr. 1, „Al. Donici”, „Regele Ferdinand” și ”Regina Elisabeta”, toate din Chișinău. A editat și condus, timp de opt ani, ziarele „Raza” și „Basarabia”, adevărate manifeste de luptă în car erau acuzate ororile bolșevismului și rusismului, intrând imediat în atenția autorităților. A colaborat ca redactor pentru Basarabia la cotidianul „Calendarul” din București. A publicat cărțile: Învățătură la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos (1931), Politicianismul și Basarabia în cei 13 ani de la Unire (1937), Preotul Alexe Mateevici - autorul limbii noastre, Amintiri din Gulag (1992), Drumul Golgotei (1995), Au murit cu gândul și dorul de Basarabia (1997). Din 1940 s-a refugiat în România pentru a scăpa de prigoana bolșevismului din Basarabia, fiind profesor secundar la liceele „Regina Maria” și „Bălașa Brâncoveanu” din București. De la început s-a remarcat și în țară ca adversar al comunismului și rusismului, continuând lupta și organizând „Asociația Refugiaților Basarabeni - pro Basarabia și Bucovina”.