Birocrația suedeză în secolul XIX (STRINDBERG 1879)

<
(...)
- Dar spune-mi motivul, continuă el, pentru care vrei să abandonezi o carieră care aduce totodată onoare și putere.
- Onoare celor ce-și arogă puterea și putere celor lipsiți de scrupule.
- Ce tot pălăvrăgești! Nu este chiar atît de rău!
- Nu! Ei, atunci să vorbim despre altceva. Vreau să-ți descriu doar interiorul unei dintre cele șase instituții de care am avut parte. Pe primele cinci le-am părăsit imediat, din simplul motiv că nu mai era nimic de făcut. de fiecare dată cînd mă duceam acolo și întrebam dacă este ceva de făcut, răspunsul era întotdeauna: nu! și n-am văzut niciodată pe nimeni făcînd ceva. Și asta cu toate că erau instituții atît de importante precum Colegiul pentru distilare a rachiului, Cancelaria de impozite și Direcția generală de pensii a funcționarilor. Dar cînd am văzut masele de slujbași care se tîrau unii peste alții, m-am gîndit bine că în instituția care le plătește lefurile tuturor acestora trebuie să fie totuși ceva de făcut. Am cerut deci mutarea la Colegiul pentru plata salariilor funcționarilor.
(...)
>

SURSA
August Strindberg, Salonul roșu*, trad. C. Papdopol, ed. Marc, București, 1991, p. 10.

NOTE M.T.
* Salonul roșu = http://www.cartedebuzunar.ro/salonul-rosu-p20.html

Cenzura comunistă în Dobrogea (IX - 1975) (COMAN 2007)

Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (IX), „Tomis”, Constanța, XLII, 451, octombrie 2007, p. 92-93

Anul 1975 avea să fie cel în care Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor se transformă în Comitetul pentru Presă și Tipărituri. În linii generale, menirea noului organism al cenzurii era asemănătoare celui anterior, fapt demonstrat și de prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 53 din 30 mai 1975 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului pentru Presă și Tipărituri.
În vederea perfecționării activității pe linia cenzurii, în aprilie 1975 conducerea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor a solicitat împuterniciților din teritoriu analiza ziarelor județene, cotidienelor și săptămânalelor pe perioada 25 noiembrie 1974 - 25 mai 1975, aceasta urmând a fi transmisă Direcției Presa locală până la 1 iunie. Punctajul orientativ era structurat pe două capitole, în cel dintâi urmând  fi analizat modul „cum a acționat ziarul județean pentru popularizarea principiilor și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste, pentru cunoașterea largă și înțelegerea corectă a acestora, pentru aplicarea lor în viață, în toate domeniile de activitate”, cât și formele folosite de redacție: pagini speciale, rubrici cu caracter permanent, dezbateri, anchete, reportaje, interviuri etc.
(DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 2/1969-1975, f. 20.)
Capitolul al doilea trebuia să reliefeze măsura în care conținutul materialelor publicate corespund „sarcinilor puse de PCR de a acorda atenție primordială făuririi unui om nou, cu conștiință înaintată și înalte trăsături mortale, promovării unor raporturi noi între oameni, afirmării depline în toate sferele vieții sociale a principiilor eticii și echității socialiste”, problemele prioritare fiind:
„1. Întărirea continuă a legăturilor partidului cu masele pentru rezolvarea justă a propunerilor și cerințelor oamenilor muncii, pentru unirea eforturilor tuturor celor ce muncesc la lupta pentru înfăptuirea Programului partidului.
2. Acționarea pentru gospodărirea cît mai eficientă a mijloacelor și resurselor societății, lupta împotriva risipei de orice fel, a neglijenței  în păstrarea și administrarea bunurilor publice, a tuturor manifestărilor de irosire a avutului obștesc.
3. Combaterea manifestărilor de indisciplină, superficialitate și lipsa de răspundere în muncă.
4. Promovarea în întreaga viață socială a principiilor eticii și echității socialiste, a relațiilor de colaborare și întrajutorare tovărășească, de solidaritate, stimă, încredere și respect reciproc.
5. Combaterea individualismului mic burghez, a manifestărilor de egoism, de subordonare a intereselor generale unor interese individuale înguste, a tendințelor de a pretinde de la societate mai mult decît s-ar cuveni.
6. Combaterea tendinței de căpătuială, a parazitismului, înșelătorie, speculei, mitei, a oricărei forme de obținere de venituri ilicite de însușire prin abuz sau necinste a roadelor activității altora.
7. Lupta împotriva teoriilor idealiste, a prejudecăților mistice, a superstițiilor, a oricăror manifestări de obscurantism.
8. Promovarea spiritului revoluționar, a noului în producție, în activitatea economică și socială, combaterea inerției, birocratismului, rutinei și conservatorismului, a tot ceea ce este învechit și poate frîna progresul societății noastre socialiste.
9. Formarea și educarea noilor generații în spiritul dragostei față de patrie și partid, al glorioaselor tradiții de luptă pentru libertate și dreptate socială ale poporului, în spiritul unei înalte conștiințe revoluționare, al principiilor moralei socialiste și comuniste, al responsabilității față de prezentul și viitorul națiunii noastre socialiste”.
(DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 2/1969-1975, f. 20-22.)
Pe baza analizei întocmită la nivelul fiecărui județ, urma a se elaboreze noi modalități de promovare prin mass-media a ideologiei PCR. Noul organism al cenzurii nu avea să aducă schimbări majore în ceea ce privește activitate împuterniciților în teritoriu.

1975 mai 28, Constanța
Extras din Nota de intervenții a împuterniciților Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor Constanța din perioada 25 aprilie - 25 mai 1975.
Producție editorială
S-a adus la viză un afiș al miliției - serviciul circulație - adresat „Conducătorilor auto”, în care se anunța: „În ziua de 3 februarie 1975, la intersecția șoselei Constanța - Mangalia cu drumul internațional Negru Vodă, a avut loc un tragic accident de circulație, de pe urma căruia mai multe persoane și-au pierdut viața”. Textul respectiv era însoțit de o fotografie cu urmările accidentului.  Se indicau apoi cîteva reguli de circulație. Afișul urma să apară în 10.000 de exemplare. S-a semnalat organului de partid care a indicat să nu se spună nimic despre acest accident.
(Tov. Clara G.)
O invitație absolvenților anului 1974-1975 ai Liceului nr. 3 Constanța avea ca motto următoarele versuri:
„Învață de la ape să ai statornic drum / Învață de la flăcări că toate-s numai scrum / Învață de la vultur voința să-ți impui / Învață de la soare cum trebuie să apui / Ia seama fiu al jertfei  / Prin lumea-n care treci / Să-nveți din tot ce piere cum să trăiești în veci”.
S-a semnalat organului de partid care a indicat înlocuirea lor cu versuri optimiste și tinerești.
(Tov. Clara G.)
S-a citit broșura „60 de ani de fotbal la Constanța”. În articolul „Fotbal - 60”, care se ocupa de împărțirea zonală a fotbalului într-o perioadă mai îndepărtată, se preciza: „Orașul și județul Constanța, împreună cu județele Durostor și orașul Bazargic făceau parte din regionala Dobrogea. Liga de sud era constituită printre alte județe și de județul Silistra”. Părțile subliniate au fost eliminate.
(Tov. Clara G.)
De la Inspectoratul miliției județene s-a adus la viză următorul afiș (fluturaș): „ATENȚIE! Conform decretului 225/1974 se interzice găzduirea cetățenilor străini de către cetățenii români în locuințele lor. Excepție fac rudele apropiate: părinți, copii, frații, surorile, soții și copiii acestora. Contravenienții se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.”.
Semnalat la organul de partid (respectiv tov. Vîlsan - secretar cu probleme organizatorice) a indicat completarea lui (cu) indicația ca străinii să se adreseze organizațiilor socialiste de stat care se ocupă cu cazarea turiștilor. Semnalat și direcției presa locală a DGPT, afișul nu a primit viză.
(Tov. Clara G.)
DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 54.


1975 iulie 26, Constanța
Extras din Nota de intervenții a împuterniciților Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor Constanța din perioada 25 iunie - 25 iulie 1975.
Producție editorială
În programul ONT Litoral figurau și 4 pagini de interior cu prezentarea echipei campioane de rugby. Farul Constanța. Fotografia ce ilustra materialul îl prezenta în prim-plan pe rugbystul Marica, jucător ce nu s-a mai întors din Italia după ultima deplasare a echipei. S-a semnalat la Comitetul județean PCR și s-a oprit de la difuzare tirajul în limba germană. pentru tirajele în celelalte limbi (care nu intraseră în mașină) s-a cerut clubului Farul să aducă alte fotografii.
(lector E. Vasiliu)
DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 50-51.



*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.

Revista „Tomis” din Constanța (MARIN 1997?)

 Lector univ. dr. Ileana Marin, „Tomis”, Constanța, 1997?

Cu prilejul acestei ediții a Colocviilor tomitane, am aflat lucruri noi despre revista „Tomis”. Listele de nume încep cu aceia care, dintr-un motiv sau altul, nu mai colaborează la această publicație. Să înțeleg prin aceasta că există dorința de a-i recâștiga? Sau că există dorința de a recupera o vârstă de aur? Pe de altă parte, constat că participanții la acest colocviu au încercat să valideze această revistă, care nu mai are nevoie de validări explicite. O revistă de cultură cum se dorește „Tomis” să fie, și cum cred că este, se validează prin ceea ce publică, se validează pe sine prin sine și mai puțin prin discursuri despre ea.

Sunt de acord cu ideea că o publicație culturală trebuie să-și precizeze ținta și chiar să încerce să dea o definiție a culturii care să-i fie proprie, dar cu care să fie consecventă. Citind revista „Tomis” în ultimii ani, mi-am dat seama că există această încercare de a foi consecvent cu propria direcție. Ceea ce nu am știut este că această consecvență a avut o istorie, fapt absolut lăudabil.

(...)

„Telex cultural” (VĂLEANU 1989)

 C. Văleanu, Telex cultural, „Tomis”, oct. 1989

*

„MEDINF 89”. Această siglă recomandă cel de-al XII lea simpozion național de informatică medicală, organizat de Academia de Științe Medicale din România, Centrul de calcul și statistică medicală al Ministerului Sănătății, în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Constanța, Direcția sanitară județeană, Direcția sanitară regională a MTTc, Centrul teritorial de calcul electronic Constanța și Filiala Constanța a Uniunii societăților de științe medicale. Desfășurat între 21 și 24 septembrie, simpozionul a avut ca temă informatica în practica medicală și și-a constituit substanța din 4 rapoarte generale și peste 160 de comunicări rezultate în urma studiului creator al domeniilor de contact dintre tehnicile de calcul și știința medicală.

*

La Mamaia, hotelul „Lido” a găzduit simpozionul național „Creativitate în poștă și telecomunicații”, organizat de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, Direcția generală de poștă și telecomunicații, Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor/Secția transporturi și telecomunicații, Comisia poștă și telecomunicații, cu participarea Institutului Politehnic București, a Institutului de cercetări și proiectări în transporturi și telecomunicații și a întreprinderii „Electromagnetica”, gazdă fiind Direcția județeană de poștă și telecomunicații Constanța. Tema adoptată pe baza celor 42 de studii și comunicări cuprinse în programul simpozionului.

*

Centrul de cultură și creație socialistă „Cântarea României” al sindicatelor din Constanța a oferit un spațiu potrivit pentru desfășurarea simpozionului național „Tehnologie - ecologie”. Organizat între 21-22 septembrie de Consiliul Popular Județean Constanța, Comisia pentru protecția mediului înconjurător, Consiliul județean al sindicatelor, Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor, Comitetul Județean UTC, sub egida Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, cu participarea Filialei Constanța a Asociației Oamenilor de Știință, Institutului Român de Cercetări Marine, Oficiului de Gospodărire a Apelor, IJPIPS și a întreprinderilor constănțene „Energia” și „Petromar”, simpozionul și-a propus să popularizeze cele mai noi tehnologii de prevenire și combatere a poluării factorilor de mediu. De un real interes pentru ecologia mării au fost comunicările ICRM „Prevenirea și combaterea fenomenului de înflorire a Mării Negre” și „Prevenirea și combaterea poluării Mării Negre cu hidrocarburi”.

*

A apărut numărul 23 al Buletinului de informare-documentare și studii filatelice „Marina” al Grupării de filatelie cu tematică marină de pe lângă Filiala Asociației Filateliștilor din România din Constanța. Sumarul acestei interesante publicații se menține la aceleași cote înalte ale actului de educație pe care în întreprinde.

„Raportul CC cu privire la activitatea PCR în perioada dintre Congresul XII și Congresul XIII...” (CEAUȘESCU 1984)

 Nicolae Ceaușescu, Raportul CC cu privire la activitatea PCR în perioada dintre Congresul XII și Congresul XIII și activitatea de viitor a partidului în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1986-1990 și, în perspectivă, până în anul 2000, a României, Editura Politică, Buucrești, 1984, noiembrie 1984

8 Bilanțul îndeplinirii hotărârilor Congresului XII și Conferinței Naționale ale partidului

16 Direcțiile de dezvoltare economico-sociale în cincinalul 1986-1990

33 Orientările de perspectivă privind dezvoltarea economico-socială a României până în anul 2000

41 Perfecționarea activității statului și organelor sale, a întregului sistem de conducere democratică a vieții economice și sociale

50 Creșterea rolului conducător al partidului în societate în organizarea și desfășurarea întregii opere de construcție socialistă

56 Activitatea politico-ideologică de ridicare a conștiinței socialiste și formare a omului nou

72 Situația internațională, politica externă a partidului și statului nostru

„Enciclopedia României” (GUSTI 1938)

 Dimitrie Gusti, Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, București, 1938

VII.MINISTERUL CULTELOR ȘI ARTELOR este reorganizat prin legea din 10 martie 1936 și are în atribuția sa coordonarea raporturilor dintre Stat și cultele naționale (ortodox și unit) și minoritare, controlul administrativ al cultelor, protecția lor și protecția și controlul activității artistice.

Cuprinde următoarele direcții speciale:

1.Direcția Cultelor

2.Direcția Artelor

3.Direcția Minorităților

4.Serviciul inventarierii averilor și veniturilor bisericești

Pe lângă acest minister funcționează:

a)Direcția generală a Teatrelor, în a cărei sarcină cade administrația și operelor de Stat, precum și controlul activității teatrelor particulare.

b)Comisia Monumentelor istorice, care se ocupă cu conservarea în bune condițiuni și restaurarea după metode științifice a monumentelor istorice.

c)Consiliul general consultativ asupra tuturor chestiunilor de culte.

VIII.MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE este organizat prin legea din 8 iunie 1932 și are în sarcina sa formarea cadrelor și administrarea armatei teritoriale, înzestrarea ei cu toate mijloacele de luptă, coordonarea întregii activități militare a națiunii.

Ministerul acesta dispune ca organe de conducere superioară de:

1.Consiliul superior al armatei, care își dă avisul în toate problemele de căpetenie care privesc înzestrarea armatei și legislația militară.

2.Marele Stat major, care organizează instrucție trupei și învățământul militar și elaborează planurile de apărare a țării.

3.Inspectoratele tehnice militare.

Direcțiile speciale ale ministerului sunt:

1.Direcția personalului, care se ocupă de chestiunile privitoare la disciplina și ierarhia personalului militar (numiri, înaintări, disciplină) și la recrutarea ostașilor.

2.Direcția învățământului militar, care conduce și supraveghează învățământul militar de toate gradele.

3.Direcția contenciosului militar. 

4.Direcția Justiției militare, care se ocupă de administrația instanțelor militare.

5.Direcția Sanitară, în sarcina căreia cade administrația aparatului sanitar al armatei.

În Ministerul Apărării Naționale se încadrează administrativ:

a)Tribunalele militare

b)Curtea superioară de justiție militară, care judecă în ultimă instanță recursurile contra sentințelor tribunalelor militare

c)Casa dotației oastei

d)Administrația comercială a moșiilor armatei

e)Muzeul Militar Național

IX.MINISTERUL AERULUI ȘI MARINEI derivat din Subsecretariatul de Stat al Aerului prin Decretul Lege din 14 noembrie 1936, are ca scop să coordoneze activitatea aeriană și maritimă a națiunii, conducând administrând în mod unitar mijloacele aeriene și maritime, mijloacele de apărare antiaeriană a teritoriului și apărare a coastelor, mijloacele de protecție a navigației aeriene și maritime, mijloacele de transport aerian și maritim și să supravegheze activitatea asociațiilor particulare și manifestațiile particulare de promovare ale aeronauticii și marinei.

Ministerul Aerului și Marinei are în subordine:

1.Aeronautica regală

2.Marina regală

3.Aviația civilă cu organele ei de exploatare

4.Marina comercială

5.Institutul central Meteorologic

6.Oficiul hidrografic și aerofotogrametric

7.Serviciul Maritim Român

8.Administrația comercială a Porturilor și Căilor de comunicație pe apă, care exploatează porturile fluviale și maritime

9.Serviciul Navigației Fluviale Române

Organele militare de conducere superioară, comandament și pregătire sunt: Comandamentul Forțelor aeriene și Comandamentul Marinei regale.

Organele civile de conducere superioară sunt: Direcția aviației civile și Direcția Marinei comerciale.

Organele de centrale de conducere tehnică și administrativă cu caracter special sunt: Direcția pentru comenzi și materiale, Direcția construcțiilor aeronautice, Direcția construcțiilor navale, Direcția armamentului, munițiilor și transmisiunilor, Direcția infrastructurii și domeniilor, Direcția școalelor, Direcția intendenței și Direcția sanitară.

Pe lângă Ministerul Aerului și Marinei funcționează:

a)Consiliul superior al Aerului și Marinei, a cărui atribuțiune este de a da avise consultative în ce privește directivele generale ale politicii aeriene și maritime, apărarea teritoriului contra atacurilor aeriene și maritime și cooperarea cu armata de uscat.

b)Comitetul superior al Aerului și Marinei, în sarcina căruia revin, în ce privește aeronautica și marina, atribuțiile Consiliului Superior al Armatei.

c)Comitetul consultativ al Materialelor, pentru înzestrarea aeronauticii și marinei cu material și armament nou.

În cadrul organizației acestui minister, dar bucurându-se de o conducere autonomă, funcționează Casa Fondului Național al Aviației, a cărei menire este să culeagă produsul taxelor instituite în favoarea aviației.

X.MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI COMUNICAȚIILOR are îndatorirea dea studia și executa construcția lucrărilor mari ale Statului, județelor și comunelor, amenajarea cursurilor de apă și exploatarea lor, precum și a căilor de comunicație. (...)