Cenzura comunistă în Dobrogea (IX - 1975) (COMAN 2007)

Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (IX), „Tomis”, Constanța, XLII, 451, octombrie 2007, p. 92-93

Anul 1975 avea să fie cel în care Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor se transformă în Comitetul pentru Presă și Tipărituri. În linii generale, menirea noului organism al cenzurii era asemănătoare celui anterior, fapt demonstrat și de prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 53 din 30 mai 1975 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului pentru Presă și Tipărituri.
În vederea perfecționării activității pe linia cenzurii, în aprilie 1975 conducerea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor a solicitat împuterniciților din teritoriu analiza ziarelor județene, cotidienelor și săptămânalelor pe perioada 25 noiembrie 1974 - 25 mai 1975, aceasta urmând a fi transmisă Direcției Presa locală până la 1 iunie. Punctajul orientativ era structurat pe două capitole, în cel dintâi urmând  fi analizat modul „cum a acționat ziarul județean pentru popularizarea principiilor și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste, pentru cunoașterea largă și înțelegerea corectă a acestora, pentru aplicarea lor în viață, în toate domeniile de activitate”, cât și formele folosite de redacție: pagini speciale, rubrici cu caracter permanent, dezbateri, anchete, reportaje, interviuri etc.
(DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 2/1969-1975, f. 20.)
Capitolul al doilea trebuia să reliefeze măsura în care conținutul materialelor publicate corespund „sarcinilor puse de PCR de a acorda atenție primordială făuririi unui om nou, cu conștiință înaintată și înalte trăsături mortale, promovării unor raporturi noi între oameni, afirmării depline în toate sferele vieții sociale a principiilor eticii și echității socialiste”, problemele prioritare fiind:
„1. Întărirea continuă a legăturilor partidului cu masele pentru rezolvarea justă a propunerilor și cerințelor oamenilor muncii, pentru unirea eforturilor tuturor celor ce muncesc la lupta pentru înfăptuirea Programului partidului.
2. Acționarea pentru gospodărirea cît mai eficientă a mijloacelor și resurselor societății, lupta împotriva risipei de orice fel, a neglijenței  în păstrarea și administrarea bunurilor publice, a tuturor manifestărilor de irosire a avutului obștesc.
3. Combaterea manifestărilor de indisciplină, superficialitate și lipsa de răspundere în muncă.
4. Promovarea în întreaga viață socială a principiilor eticii și echității socialiste, a relațiilor de colaborare și întrajutorare tovărășească, de solidaritate, stimă, încredere și respect reciproc.
5. Combaterea individualismului mic burghez, a manifestărilor de egoism, de subordonare a intereselor generale unor interese individuale înguste, a tendințelor de a pretinde de la societate mai mult decît s-ar cuveni.
6. Combaterea tendinței de căpătuială, a parazitismului, înșelătorie, speculei, mitei, a oricărei forme de obținere de venituri ilicite de însușire prin abuz sau necinste a roadelor activității altora.
7. Lupta împotriva teoriilor idealiste, a prejudecăților mistice, a superstițiilor, a oricăror manifestări de obscurantism.
8. Promovarea spiritului revoluționar, a noului în producție, în activitatea economică și socială, combaterea inerției, birocratismului, rutinei și conservatorismului, a tot ceea ce este învechit și poate frîna progresul societății noastre socialiste.
9. Formarea și educarea noilor generații în spiritul dragostei față de patrie și partid, al glorioaselor tradiții de luptă pentru libertate și dreptate socială ale poporului, în spiritul unei înalte conștiințe revoluționare, al principiilor moralei socialiste și comuniste, al responsabilității față de prezentul și viitorul națiunii noastre socialiste”.
(DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 2/1969-1975, f. 20-22.)
Pe baza analizei întocmită la nivelul fiecărui județ, urma a se elaboreze noi modalități de promovare prin mass-media a ideologiei PCR. Noul organism al cenzurii nu avea să aducă schimbări majore în ceea ce privește activitate împuterniciților în teritoriu.

1975 mai 28, Constanța
Extras din Nota de intervenții a împuterniciților Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor Constanța din perioada 25 aprilie - 25 mai 1975.
Producție editorială
S-a adus la viză un afiș al miliției - serviciul circulație - adresat „Conducătorilor auto”, în care se anunța: „În ziua de 3 februarie 1975, la intersecția șoselei Constanța - Mangalia cu drumul internațional Negru Vodă, a avut loc un tragic accident de circulație, de pe urma căruia mai multe persoane și-au pierdut viața”. Textul respectiv era însoțit de o fotografie cu urmările accidentului.  Se indicau apoi cîteva reguli de circulație. Afișul urma să apară în 10.000 de exemplare. S-a semnalat organului de partid care a indicat să nu se spună nimic despre acest accident.
(Tov. Clara G.)
O invitație absolvenților anului 1974-1975 ai Liceului nr. 3 Constanța avea ca motto următoarele versuri:
„Învață de la ape să ai statornic drum / Învață de la flăcări că toate-s numai scrum / Învață de la vultur voința să-ți impui / Învață de la soare cum trebuie să apui / Ia seama fiu al jertfei  / Prin lumea-n care treci / Să-nveți din tot ce piere cum să trăiești în veci”.
S-a semnalat organului de partid care a indicat înlocuirea lor cu versuri optimiste și tinerești.
(Tov. Clara G.)
S-a citit broșura „60 de ani de fotbal la Constanța”. În articolul „Fotbal - 60”, care se ocupa de împărțirea zonală a fotbalului într-o perioadă mai îndepărtată, se preciza: „Orașul și județul Constanța, împreună cu județele Durostor și orașul Bazargic făceau parte din regionala Dobrogea. Liga de sud era constituită printre alte județe și de județul Silistra”. Părțile subliniate au fost eliminate.
(Tov. Clara G.)
De la Inspectoratul miliției județene s-a adus la viză următorul afiș (fluturaș): „ATENȚIE! Conform decretului 225/1974 se interzice găzduirea cetățenilor străini de către cetățenii români în locuințele lor. Excepție fac rudele apropiate: părinți, copii, frații, surorile, soții și copiii acestora. Contravenienții se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.”.
Semnalat la organul de partid (respectiv tov. Vîlsan - secretar cu probleme organizatorice) a indicat completarea lui (cu) indicația ca străinii să se adreseze organizațiilor socialiste de stat care se ocupă cu cazarea turiștilor. Semnalat și direcției presa locală a DGPT, afișul nu a primit viză.
(Tov. Clara G.)
DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 54.


1975 iulie 26, Constanța
Extras din Nota de intervenții a împuterniciților Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor Constanța din perioada 25 iunie - 25 iulie 1975.
Producție editorială
În programul ONT Litoral figurau și 4 pagini de interior cu prezentarea echipei campioane de rugby. Farul Constanța. Fotografia ce ilustra materialul îl prezenta în prim-plan pe rugbystul Marica, jucător ce nu s-a mai întors din Italia după ultima deplasare a echipei. S-a semnalat la Comitetul județean PCR și s-a oprit de la difuzare tirajul în limba germană. pentru tirajele în celelalte limbi (care nu intraseră în mașină) s-a cerut clubului Farul să aducă alte fotografii.
(lector E. Vasiliu)
DJAN, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 50-51.



*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.

Cenzura comunistă în Dobrogea (VIII - 1974) (COMAN 2007)

Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (VIII), „Tomis”, Constanța, XLII, 450, septembrie 2007, p. 92-93

Domeniile de activitate ale împuterniciților Direcției Generale a Presei Tipăriturilor Constanța în anul 1974 - premergător transformării acestei instituții în Comitetul pentru Presă și Tipărituri  - aceleași, și de aceea au fost supuse controlului: ziarele, revistele, buletinele, publicațiile periodice, tipăriturile și imprimatele, cărțile, broșurile, tipografiile și orice alt mod de multiplicare, conținutul emisiunilor radiotelegrafice destinate presei și opiniei publice, al emisiunilor posturilor de radio etc. Cenzorii constănțeni au mai desfășurat activități pe linia autorizării importului și exportului tuturor tipăriturilor intrate/ieșite prin vamă și poștă, dar au exercitat și controlul asupra clasificării, manipulării și circulației în biblioteci și în toate instituțiile și întreprinderile de difuzare sub orice formă a tuturor materialelor cu caracter de propagandă, agitație și a oricăror tipărituri și imprimate ce urmau a fi difuzate în public, în scopul apărării secretului de stat și din punctul de vedere al conținutului politic.
În 1974, la poștă au fost vizate circa 400 de colete cu tipărituri expediate din țară de persoane particulare sau instituții. „Controlul se efectuează chiar în clădirea poștei, unde ne este pus la dispoziție biroul dirigintelui. Ștampila se pune pe un singur exemplar, celelalte patru sunt semnate. Nici anul trecut și nici anul acesta nu am avut intervenții la coletele vizate” (DJAN Constanța, fondul Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 2/1969-1975, f. 26).
Prin punctele vamale din Portul Constanța și Aeroportul Mihail Kogălniceanu au fost aduse de către marinarii români și turiștii străini în special tipărituri cu caracter religios, editate în limba română, fiind reținute 38 de Biblii.„ În ce privește activitatea la vamă atât în anul trecut  cât și în anul acest am fost solicitați, în câteva rânduri, la controlul unor colete mai masive de tipărituri, în special al cărții aparținând unor persoane care plecau definitiv din țară. Nici la acestea nu au fost observații. Pe borderourile ce însoțesc aceste colete  nu se aplică ștampila deoarece vama nu o solicită” (DJAN Constanța, fondul Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 2/1969-1975, f. 26).
Între alte activități se regăsesc și cele privind controlul materialelor ce urmau a fi expuse în muzee, expoziții, dar și controlul asupra producției teatrale destinate publicului larg, prezentate în documentele următoare.

1974 februarie 1, Constanța
Extras din Nota de intervenții a împuterniciților Direcției Generale a Presei Tipăriturilor Constanța din luna ianuarie 1974
Vizionări
La premiera comediei polițiste „Misterioasa convorbire telefonică” de Virgil Stoenescu, am cerut eliminarea din text a următoarelor replici generalizatoare care denigrau societatea noastră socialistă:
-„Vedeți? Aceasta este racila epocii noastre... Are dreptate soacra dumneavoastră: totul se vinde, totul se cumpără. Mai ales oamenii!” (n. n. - Menționăm că „soacra” în chestiune este singurul personaj prin excelență pozitiv al piesei - exponent al unor idei sănătoase, idei cu care intră în conflict aforismul citat.)
-„De fapt, e o realitate a vremurilor noastre: plutește în aer o atmosferă de trădare universală...”
lector E. Vasiliu
DJAN Constanța, fondul Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 2/1973-1977, f. 95.

1974 mai 1, Constanța
Extras din Nota de intervenții a împuterniciților Direcției Generale a Presei Tipăriturilor Constanța din luna mai 1974
Vizionare
Premiera pe țară cu piesa „EL? EA ȘI CORUL” de Gyurko Laszlo - Studioul experimental al Teatrului de Dramă și Comedie Constanța.
Dezbatere filozofică pe tema iubirii și a imprevizibilului în jocul complicat al sentimentelor, piesa își propune să ofere un prilej de meditație asupra incompatibilului soluțiilor de compromis social în rezolvarea adulterului. În rezumat! El și Ea se iubesc și încearcă să justifice dublul adulter prin forța dragostei oarbe și prin neputința de a proceda altfel; Corul le distruge argumentele unul după altul, alternînd momentele de fericire și momentele de regăsire a conștiinței că însăși premisele dragostei lor sînt false. În final, punctînd o asemenea alternanță de situații, cortina cade pe extazul inconștient al celor doi care se mistifică prin replici de genul: „-Vom fi fericiți! - Nu ne va păsa de cei din jurul nostru! - Ne vom retrage în colțul nostru și puțin ne va păsa de tot ce zice lumea!” etc Un astfel de final putea fi interpretat ca o pledoarie în favoarea adulterului și așa-zise iubiri „pure”  - astfel încît s- a căutat o soluție regizorală pe linia finalului deschis. Am propus reluarea replicilor cu care începea piesa, a leit-motivului de basm ce sugerează ideea de automistificare voită, de soluție posibilă dar neplauzibilă: „A fost o dată, ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti, pe cînd se potcovea puricele cu 99 de ocale de fier la un picior, și tot i se părea că e ușor...”. Cortina cade pe cuvintele subliniate de noi, iar Corul marchează această subliniere printr-o mișcare în avanscenă. Ideea fost susținută întru totul de colectivul care a montat piesa.
lector E. Vasiliu
DJAN Constanța, fondul Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 2/1973-1977, f. 78-79.

Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.