Vernisaj la Muzeul de Istorie

Cuget Liber 29 mai 2013

Tabăra de creație literară Carsium `98 („Tomis”)

<
Mișcarea culturală de excepție pentru creatori și public, Tabăra de creație literară și videopoem Carsium `98, girată de Centrul Creației Populare Constanța s-a bucurat de un mare succes.
Au fost șapte zile de tabără în care s-au condensat patru lansări de carte, patru vernisaje, cinci vizite documentare prin istorie și geografie spre privatizarea cotidiană, două colocvii literare cu participarea Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor și de redactorilor revistei de cultură Tomis, două spectacole în aer liber, cinci ateliere de creație cu făptași de toate vîrstele, că te întebi cînd s-a mai mîncat și dormit. Iar la sfîrșit, în ultima noapte, pe platoul de la cruce, uriașul con al focului de tabără a desenat în ochii tuturor hieroglifele spirituale ale adevăratei comuniuni cu arta a constănțenilor și a carsioților.
>

SURSA
C. D. M., Carsium `98, „Tomis”, Constanța, 1998.

[Festivalul „Zile și Nopți de Literatură”] (SPINEAU 2003)

Vlad Spineau, [Festivalul „Zile și Nopți de Literatură”?], „Tomis”, Constanța, octombrie 2003, p. 28

(...)

Catalogul a fost prefațat de un text semnat Eugen Uricariu, președintele Uniunii Scriitorilor, și intitulat prospectiv Încă un pas. Dezideratul abandonării complexelor noastre de inferioritate în raport cu celelalte culturi europene și al deschiderii către lume se justifică drept miză a evenimentului în discuție. Ce a părut mai straniu, și evident a provocat reacții divergente, a fost prezicerea semnatarului prefeței conform căruia „Zile și Nopți de Literatură are o misiune specifică: de a contribui la realizarea în cultură a ceea ce oamenii politici au reușit sau sunt pe cale să facă în politică, în economie, în circulația valorilor și a persoanelor”. 

Cel de-al doilea preambul „tehnic” al festivalului s-a constituit într-o publicație plurilingvă ce a reunit texte reprezentative ale participanților în ideea comunicării prin cultură, rezonând astfel cu tema colocviului, Eu, celălalt. 

În mijlocul lucrurilor

Seara decernării premiilor Festivalului s-a desfășurat într-o atmosferă extrem de intimă, aproape underground, în incinta Centrului pentru tineret al municipiului Mangalia. Deși asistența a fost sonoră, lipsa aproape în unanimitate a mass-mediei (cu excepția co-organizatorilor și a sponsorilor) ne-a frapat și ne-a întristat deopotrivă. Sentimentul că am pătruns în mijlocul desfășurării unui act sacerdotal, unde numai inițiaților le este permis să participe, ne-a determinat să ne strecurăm în liniște pe lângă scaunele goale și să alegem unul în așteptarea ocupării celor aflate deja pe scenă, dispuse într-o jumătate de cerc în ideea întregirii, poate, cu cealaltă jumătate din sală. Decorul sugerând hieratica prezență a lirei orfice, aflată undeva după o cortină străvezie, trăda stereotipia sinonimiei instrumentului cu poezia. Opțiunea pentru preeminența culorii albastru s-ar fi putut decoda drept o aluzie la deschiderea de tip european și o nu numai, vizată prin acest eveniment.

Invitația la poezie, un recital multicultural a premers decernarea propriu-zisă a premiilor care a fost lansată, evident, într-o manieră jumătate oficială, jumătate colocvială de președintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru. S-au citit texte ermetice, subversive, politice, toate conținând în subsidiar ideea de implicare a intelectului în problemele cetății. Într-o adevărată polifonie lingvistică au recitat Alan Browjohn (Marea Britanie) poet și romancier, Sonet închis, apoi Hannah Awwed (Israel), specialistă în studii arabe, Dialogul prin sârma ghimpată, demonstrând melodicitatea nebănuită a limbii sale natale, apoi Charles Carrerre (Belgia), originar din Senegal, de unde a păstrat și adus cu sine pe scena Festivalului talentul de a transforma un poet într-o incantație, Sean Cotter (USA), interesat de paralela dintre modernismul american și cel românesc, subiect reluat de teza sa doctorat, participant la realizarea unor antologii a poeților gorjeni, Sfinții din borcan, Valeriu Matei (Basarabia), poet, dramaturg, romancier, deținător al Premiului Academiei Române, a recitat Grecia imaginară. Poeziile au fost citite, de asemenea, în limba engleză, și în limba franceză de către Ioana Crăciunescu, actriță și poet, stabilită în Franța.

După parcurgerea acestui moment liric de aproape două ore, s-a purces la decernarea propriu-zisă a premiilor. Audiența a sporit, așa cum ne așteptasem că se va întâmpla pentru un asemenea eveniment, ci dimpotrivă. Ne-am apropiat și noi mai curioși de scena învăluită în albastru, consimțind la atmosfera aproape intimă din jur. Mircea Martin, președintele juriului, a făcut oficială acordarea Premiului Ovidius scriitorului portughez Antonio Lobo Antunes, pentru „valoarea operei literare, pentru contribuția la libertatea expresiei și toleranței etnice”. Premiul Festivalului a fost înmânat de Eugen Uricariu scriitorului albanez Ismail Kadare, motivația fiind „pentru valoarea operei literare și pentru lărgire frontierelor literaturii”. Momentul imediat următor a fost consacrat unei scurte analize a operelor celor doi premiați, opere care în contextul cultural actual se instituie ca modele pentru transgresarea limitelor de orice fel, ca pledoarii pentru multiculturalism. Discursurile oficiale, deși trilingve, se pierd undeva în freamătul sălii și în blițurile aparatelor de fotografiat.  Rămâne în memorie imaginea celor doi mari scriitori, construind ad-hoc discursuri de mulțumire într-o franceză ce poartă încă reminiscențele limbii natale.

Noi ne aflam prin preajmă, asistând poate la un eveniment istoric, dincolo de limitele tragic-comice ale imediatului.

Ediția a VII a a „Colocviilor Tomitane” („TOMIS” 2002)

 Sorin Roșca, ?, „Tomis”, Constanța, ianuarie 2002

(...)

Lucrările primei zilei au fost găzduite de sala „Ovidiana” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, unde a avut loc simpozionul cu tema Scriitorul și societatea, precum și festivitatea decernării Premiilor Revistei „Tomis” și ale Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor. Un alt moment important al primei zile a fost rezervat înmânării Premiilor pentru contribuții deosebite la susținerea culturii scrise, atribuite unor personalități ale vieții literare și unor instituții culturale dobrogene.

Elevii și cadrele didactice de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța au avut prilejul de a se întâlni, în cea de-a doua zi a Colocviilor, cu scriitorii participanți, care au dialogat cu tinerii iubitori ai literaturii pe teme de actualitatea ale vieții culturale. Au fost prezentate câteva recente și valoroase apariții editoriale, în final desfășurându-se un recital de poezie în lectura autorilor.

Prin prezența numeroaselor personalități ale vieții literare și culturale din România, prin calitatea opiniilor formulate în timpul lucrărilor, ediția a VII a a Colocviilor Tomitane poate fi considerată cea mai valoroasă de până acum. Au fost oaspeți ai Constanței scriitorii: Fănuș Neagu, Eugen Uricaru, președinte al USR, Gabriel Dimisianu, Nicolae Prelipceanu, Dan Cristea, Marius Tupan, Gabriel Chifu, Vartan Arachelian, Denisa Comănescu, Aura Christi, Iulian Talianu, Liviu Capșa, Ion Coja, Geo Vasile, Adina Lipai, Olimpiu Vladimirov, Marian Dopcea, Dan Bogdan Hanu, Florentin Popescu, Emilia Dabu și Ion Roșioru. Au mai participat: ec. Mihai Chicus, director economic al USR, prof. Axenia Hogea, director al Direcției Județene de pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Tulcea, scriitorii constănțeni din Filiala Dobrogea a USR, cadre didactice din Universitatea „Ovidius”, reprezentanți ai instituțiilor culturale constănțene și mass-media. 

„Colocvii Tomitane” („TOMIS” 1999)

 ***, Colocvii Tomitane, „Tomis”, Constanța, dec. 1999

Manifestare complexă, de anvergură națională, ediția a V a a „Colocviilor Tomitane” s-a desfășurat la Constanța în zilele de 16-17 decembrie. Organizată de revista „Tomis” și Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România, în colaborare cu Consiliul Local Municipal, Ministerul Culturii și Facultatea de Litere a Universității „Ovidius”, actuala ediție și-a propus, ca și în anii precedenți, o dezbatere bilanț asupra fenomenului literar din anul ce tocmai s-a încheiat, precum și stimularea creației autentice prin acordarea unor premii vizând deopotrivă cartea de debut și cartea unor scriitori consacrați.

Pe 16 dec., la Liceul de Artă din Constanța s-a desfășurat colocviul cu tema „Re(evaluări) postmoderne”, la care au participat cu intervenții marcante prestigioase personalități ale lumii literare și universitare. În aceeași zi s-au decernat premiile „Tomis” și ale Filialei „Dobrogea” pentru debut în proză, poezie și eseistică, la aceleași secțiuni fiind premiate și cele mai valoroase cărți ale unor scriitori consacrați. Câțiva participanți și-aul lansat volumele recent apărute.

Pe 17 dec., gazda reuniunii a fost Facultatea de Litere a Universității „Ovidius”, în noul și modernul sediu din Campus. Studenții au purtat un dialog cu invitații colocviilor, arătându-se interesați de  problematica literaturii contemporane. S-a continuat seria lansărilor de carte, inițiată special pentru studenți.

În numărul din ianuarie, vom reveni cu detalii ale desfășurării evenimentelor, cu intervențiile participanților și numele premiaților.

***, Jenny Stângaciu, „Tomis”, Constanța, dec. 1999

Vineri, 3 decembrie, ora 17, la Galeriile „Amfora” din Constanța, a avut loc vernisajul expoziției elevei Jenny Stângaciu, un real talent de numai 7 ani, descoperit și îndrumat de graficianul Leonte Năstase. Expoziția a cuprins peste 50 de lucrări: portrete, peisaje, naturi statice, compoziții decorative, în acuarelă guașă, pastel precum și figurine de lut ars. Cei care au prezentat-o: criticul Florica Cruceru, plasticianul Leonte Năstase, Costin Antonescu și poetul Nicolae Motoc, redactor șef adjunct al revistei „Tomis” au relevat înzestrarea excepțională a acestui copil, firescul alcătuirii desenelor, spiritul viu al observației în urmărirea detaliului expresiv, valențe care, cultivate cu tact și măsură, vor asigura formarea sa în direcția pentru care - cu fermitatea-i temperamentală existentă - a și optat.

Revista „Tomis” din Constanța (MARIN 1997?)

 Lector univ. dr. Ileana Marin, „Tomis”, Constanța, 1997?

Cu prilejul acestei ediții a Colocviilor tomitane, am aflat lucruri noi despre revista „Tomis”. Listele de nume încep cu aceia care, dintr-un motiv sau altul, nu mai colaborează la această publicație. Să înțeleg prin aceasta că există dorința de a-i recâștiga? Sau că există dorința de a recupera o vârstă de aur? Pe de altă parte, constat că participanții la acest colocviu au încercat să valideze această revistă, care nu mai are nevoie de validări explicite. O revistă de cultură cum se dorește „Tomis” să fie, și cum cred că este, se validează prin ceea ce publică, se validează pe sine prin sine și mai puțin prin discursuri despre ea.

Sunt de acord cu ideea că o publicație culturală trebuie să-și precizeze ținta și chiar să încerce să dea o definiție a culturii care să-i fie proprie, dar cu care să fie consecventă. Citind revista „Tomis” în ultimii ani, mi-am dat seama că există această încercare de a foi consecvent cu propria direcție. Ceea ce nu am știut este că această consecvență a avut o istorie, fapt absolut lăudabil.

(...)

„TOMIS” 1995 înperioada

 Sorin Roșca, „Tomis”, Constanța, ian. 1995

*

„Argos”  SA din Cernavodă, director general Lucian Lazia, a ținut să demonstreze încă din primele zile ale anului 1995, că rămâne unul dintre cei mai apropiați prieteni ai revistei noastre, oferind un sprijin substanțial cu ocazia înființării la Constanța a Filialei Uniunii Scriitorilor din România. Conștient de dificultățile cu care se confruntă presa și instituțiile culturale, directorul Lazia s-a oferit să susțină o inițiativă menită a veni în sprijinul obștii scriitoricești din Dobrogea. Un gest remarcabil și un exemplu de urmat. Revista „Tomis” are la Cernavodă  prieteni adevărați, cărora se cuvine să le aducă public cele mai călduroase mulțumiri!

*

Scriitorul constănțean Ovidiu Dunăreanu a obținut premiul II la proză la cea de a XIV a ediție a Concursului interjudețean de proză scurtă și reportaj literar „Alexandru Odobescu”.

*

Cunoscutul publicist constănțean Al. Mihalcea, corespondent pentru Dobrogea al cotidianului „România liberă”, a debutat editorial cu volumul „Jurnal de ocnă”, apărut la editura bucureșteană Albatros. În numărul viitor al revistei vom reveni cu o amplă cronică având ca subiect această valoroasă apariție editorială.

*

În condiții grafice de excepție au apărut primele două numere ale publicației constănțene „Alianța agricolă”, editată de Direcția pentru agricultură a județului Constanța și Camera de Comerț. Se cuvine semnalat aportul doamnei Mate Kiss Mioara, redactor coordonator, care a conferit revistei o ținută de invidiat.

*

Cercul militar din Constanța a găzduit colocviul „Armata și Biserica în societatea românească. Tradiții și actualitate”, organizat sub egida Statului Major al Marinei Militare și a Direcției pentru Cultură a Armatei. Cu acest prilej a fost organizată expoziție fotografică, ilustrând tradițiile conlucrării dintre Armată și Biserică în perioada anterioară dictaturii comuniste.

*

Celebra soprană Emilia Oprea, marea glorie a Teatrului Liric constănțean, artista care a reputat în 1994 succese răsunătoare pe marile scene ale Europei, a avut o prestație remarcabilă în „Traviata”, primul spectacol eveniment din acest an la Constanța.

„Viața filialei” („TOMIS” 1995)

 * Recent, scriitorul Constantin Novac împreună cu Laurențiu Ulici, președintele Uniunii Scriitorilor din România, au efectuat o vizită de lucru la Zagreb, ca invitați ai Asociației Scriitorilor Croați, organizatoarea unui colocviu pe tema „Literatura croată în lume”.

* Scriitorii Nicolae Motoc, Florin Șlapac, Sorin Roșca, Ștefan Caraman, Mihai Moleșag, Dan Perșa și Olimpiu Vladimirov s-au întâlnit la Tulcea cu tinerii cititori de la Colegiul Pedagogic și Biblioteca Județeană. Cu acest prilej, au fost lansate noile apariții editoriale aparținând scriitorilor prezenți, precum și antologiile literare de proză și versuri editate de revista „Tomis”.

*Editura Leda și Filiala (Uniunii Scriitorilor din Dobrogea) au organizat la Librăria „Mihai Eminescu” din Constanța lansarea romanului Dedublarea. Autor: Victor Loghin. Despre carte și-au exprimat opiniile Constantin Novac, secretar executiv al Filialei, Doina Păuleanu, critic de artă, Dan Antonoaie-Zepa, directorul editurii, și Valentin Sgarcea, consilier editorial.

„Periscop” (ROȘCA 1994)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, noiembrie-decembrie 1994

*

În vreme ce pe mândrele plaiuri mioritice edificarea Tranziției multilateral dezvoltate se desfășoară din plin, în conformitate cu avântatele îndemnuri ale marelui șlagăr „Noi suntem români”, în vreme ce până și banala hârtie de ziar a ajuns o extrem de complicată problemă națională, pogorâtă din senin taman în spinarea guvernului Văcăroiu, care tocmai desăvârșește o nouă capodoperă (impozitul pe folosirea lui în din a), iată că la Constanța a făcut un popas nava „World Renaissance”, având la bord 400 de scriitori și numeroși oameni de afaceri „din 329 de țări europene”, cum bine zice Aurelia Lăpușan din „Cuget liber” (nimeni nu s-a prins că celor 328 de țări din Europa trebuie să le adaugi Țara Vrancei). Mulți dintre scriitorii acestor binecuvântate meleaguri pontice au rămas ca la dentist aflând că 400 de confrați fac agrement gratuit pe mările și prin porturile bătrânului continent, în timp ce lor nu le asigură nimeni nici măcar o pastă de pix, darmite o croazieră pe canalul Dunăre-Marea Neagră!

*

Ministerul Culturii și Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România au organizat la Constanța simpozionul „Originea Tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă”. Alături de reprezentanții locali ai comunității turco-tătare au răspuns invitației de a participa personalități ale vieții științifice și culturale, între care academician prof. dr. Virgil Cândea și prof. dr. Șerban Papacostea. Numeroși istorici, muzeografi, specialiști, bibliografi, reprezentanți ai cultelor, ziariști, oameni de cultură și studenți au umplut până la refuz sala de festivități a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie. Au onorat cu prezența lor această manifestare personalități ale comunități turco-tătare din Canada, Turcia, SUA, Ungaria, Tataristan, Crimeea, precum și oficiali constănțeni. Editura „Kriterion” a organizat un stand de carte, marcând 25 de ani de activitate editorială.

*

Cu prilejul înființării la Trieste (Italia) a Societății Est și Central Europene de Ecologie Matematică, la care au aderat Rusia, Bulgaria, România, Bosnia-Herțegovina, Croația, Ucraina și Slovacia, dr. Dumitru Iacobaș, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, a fost ales în funcția de președinte al acestui important for științific.

*

După 30 de ani de muncă, compartimentul de informare bibliografică al Bibliotecii Județene Constanța a elaborat „Bibliografia Dobrogei”, instrument de mare valoare documentară, în care sunt cuprinse publicațiile tipărite pe teritoriul Dobrogei și cele privind Dobrogea, articole, poezii, fragmente de text, iconografie etc. Prin tipărirea acestei prețioase lucrări, „Bibliografia Dobrogei” ar putea deveni un excepțional îndrumar practic la dispoziția celor interesați. Pe această temă a fost organizat colocviul „Bibliografia locală, azi” inițiativă a filialei Constanța a Asociației Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice.

*

Prestigioasei cercetătoare biochimie marină, conf. dr. Natalia Roșoiu de la Facultatea de Medicină a Universității „Ovidius”, i s-a înmânat Premiul Academiei Române pentru monografia „Substanțe biologice active din organisme marine”, realizată în colaborare cu prof. univ. Mihai Șerban, membru corespondent al Academiei.