Politete versus timiditate la un diplomat in lumea literara din Romania interbelica (PETRESCU 1933)

<
(...)
Ne-am despartit foarte cordial in fata restaurantului, rugindu-i sa-mi trimita si mie revista pe care voiau s-o scoata. Cred ca am facut si o suprema impoliteta intrebind cum pot plati abonamentul, ba inca ducind si mina la portvizit. A fost numai o precipitare mintala. Eu, care sunt dat in cercurile noastre drept model de atitudine degajata si liniste de spirit (pentru ca totdeauna ma consider cel putin egalul cu care vorbesc, dar nu in orice caz din aceeasi lume cu ei), sunt timid si imbracat in haine prea strimte in fata celor pe care-i admir. Acum, de pilda, daca as fi inceput asa: ``Va rog sa ma considerati si pe mine abonat la revista``, nu m-as mai fi simtit obligat sa schitez un gest precis, ducind vag mina la portvizit. Dar pentru ca incepusem numai asa: ``Va rog sa-mi trimiteti si mie revista``, mi-era teama ca ei sa nu inteleaga cumva ca doresc sa mi se trimita revista gratuit,  mai ales ca, desi mai putin prieten cu unul dintre ei, imi permisesem sa achit eu toata socoteala. A trebuit sa fac un gest care sa arate cum vreau si am tinut sa ma explic, repede. Dar e ceva atit de incurcat, cu toate virtualitatile astea ma enervau atit de mult, tocmai pentru ca nu puteam exprima nimic, erau fara coada si cap, inghesuite in citeva clipe, nimic, erau fara coada si cap, inghesuite in citeva clipe, cum ai viri si ai inghemui pe cineva care s-ar zbate, intr-un sac. Nu stii daca nu-i apesi genunchiul pe git, nu stii unde-i e capul, nu stii sa dai forma unitara sacului, in sfirsit. Si eu, cind sint nelalocul meu, stau in clipa (aruncat in graba) ca virit in cap. Nu gasesc nici explicatia pe care o caut disperat si nici echilibrul dupa care ma chinuiesc cu indirjire. Am fost aproape recunoscator scriitorului voinic si balan, care m-a batut pe umar si mi-a explicat ca voi plati mai tirziu. Mi-a insemnat apoi adresa in carnet.
(...)
>

SURSA
Camil Petrescu, Patul lui Procust, ed. Minerva / seria Patrimoniu, Bucuresti, 1983, p. 38-39.

Revista „Kalende” în 1942-1944 (IORDACHE 2002)

„Calende”, Pitești, nr. 2/aprilie-iunie 2002, p. 6

Scrisoarea doamnei Ileana Iordache nu este doar emoționantă, dar conține și câteva informații cu valoare de document pe care „Calende” le va dezvolta în numerele viitoare din 2002, dar și din 2003, când se vor împlini 75 de ani de la apariția primului număr al revistei „Kalende”.
„(...) Trebuie însă să vă reamintesc și un alt moment, foarte important al revistei „Kalende”, cel dintre anii 1942-1944, care a scăpat atenției redacției revistei Dvs., atunci când director al revistei a fost singur, Vladimir Streinu.
Momentul este foarte important deoarece este vorba de perioada de după îndepărtarea lui V. Streinu, Ș. Cioculescu, T. Vianu, P. Constantinescu, Perpessicius de la „Revista Fundațiilor Regale” de către noul ei director, prof. D. Caracostea, timp de „șase luni” până când vor înțelege să se „reculeagă și să se adapteze noilor directive” (venirea legionarilor la putere).
Toși s-au „recules”, definitiv însă, încetând orice colaborare la RFR până după 23 August 1944 și toți, plus cei mai de seamă scriitori (T. Arghezi, E. Lovinescu, M. Sadoveanu, L. Blaga, Al. Philippide și alții) s-au regăsit colaborând la noua serie, a doua, a revistei „Kalende”, 1942-1944, reînființată sub direcția lui V. Streinu.
Despre cei îndepărtați de la RFR, în Necrologul lui P. Constantinescu, V. Streinu spunea că ei au înțeles să rămână pe  „vechea lor poziție, intelectualistă, disociativă, antimistagogică și antipoliticianistă”.
Sunt convinsă că revista „Calende”, în viitoarele numere ale anului 2002,  va menționa pe coperta interioară, alături de momentul „Kalende” 1928-1929 cu T. Șoimaru,V. Streinu, Ș. Cioculescu și P. Constantinescu directori și pe cel al reapariției revistei „Kalende” 1942-1944, seria a doua, director V. Streinu.
În măsura în care considerați că este necesar, vă stau la dispoziție cu orice fel de  plus de date în legătură cu viața, activitatea și opera tatălui meu, V. Streinu.
Vă urez succes în continuare și vă mulțumesc anticipat!”

Ediția a VII a a „Colocviilor Tomitane” („TOMIS” 2002)

 Sorin Roșca, ?, „Tomis”, Constanța, ianuarie 2002

(...)

Lucrările primei zilei au fost găzduite de sala „Ovidiana” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, unde a avut loc simpozionul cu tema Scriitorul și societatea, precum și festivitatea decernării Premiilor Revistei „Tomis” și ale Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor. Un alt moment important al primei zile a fost rezervat înmânării Premiilor pentru contribuții deosebite la susținerea culturii scrise, atribuite unor personalități ale vieții literare și unor instituții culturale dobrogene.

Elevii și cadrele didactice de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța au avut prilejul de a se întâlni, în cea de-a doua zi a Colocviilor, cu scriitorii participanți, care au dialogat cu tinerii iubitori ai literaturii pe teme de actualitatea ale vieții culturale. Au fost prezentate câteva recente și valoroase apariții editoriale, în final desfășurându-se un recital de poezie în lectura autorilor.

Prin prezența numeroaselor personalități ale vieții literare și culturale din România, prin calitatea opiniilor formulate în timpul lucrărilor, ediția a VII a a Colocviilor Tomitane poate fi considerată cea mai valoroasă de până acum. Au fost oaspeți ai Constanței scriitorii: Fănuș Neagu, Eugen Uricaru, președinte al USR, Gabriel Dimisianu, Nicolae Prelipceanu, Dan Cristea, Marius Tupan, Gabriel Chifu, Vartan Arachelian, Denisa Comănescu, Aura Christi, Iulian Talianu, Liviu Capșa, Ion Coja, Geo Vasile, Adina Lipai, Olimpiu Vladimirov, Marian Dopcea, Dan Bogdan Hanu, Florentin Popescu, Emilia Dabu și Ion Roșioru. Au mai participat: ec. Mihai Chicus, director economic al USR, prof. Axenia Hogea, director al Direcției Județene de pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Tulcea, scriitorii constănțeni din Filiala Dobrogea a USR, cadre didactice din Universitatea „Ovidius”, reprezentanți ai instituțiilor culturale constănțene și mass-media. 

„Reeducare și prigoană” (SELEJAN 1993)

Ana Selejan, România în timpul primului război cultural, vol. II. Reeducare și prigoană, Thausib, Sibiu, 1993, 247 p.

Cuprins

1.Sensul unic al culturii
5 Cîteva precizări
14 Intervenția criticilor
38 Alegeri, congrese, decizii hotărîtoare
53 Note și comentarii

2.Contestarea lui Tudor Arghezi
64 Preambul
72 Probe la dosar
79 1947: noi atacuri
96 Episodul „Seringa”
100 Alte probe la dosar
105 Contestarea în congres
107 Apărarea poetului
111 1948: al treilea val: Sorin Toma et Co.
128 Note și comentarii

3.Reeducare și prigoană
132 Maeștri și învățăcei
149 Corigenți și repetenți
151 George Călinescu
177 Al. Philippide
180 Cezar Petrescu
189 Marin Preda
196 Criticare îndrumătorilor
196 Ovid S. Crohmălniceanu și Nina Cassian
208 M. H. Maxy și grupul „Flacăra”
224 N. Moraru și suspendarea revistei „Rampa”
231 Note și comentarii

246 Lista periodicelor consultate (36)
Adevărul, Bilete de papagal, Contemporanul, Dreptatea, Flacăra, Jurnalul de dimineață, Jurnalul literar, Liberalul, Lupta de clasă, Lumea, Națiunea, Orizont, rampa, Revista Fundațiilor Regale, Revista literară, România liberă, Scînteia, Scînteia tineretului, Semnalul, Studentul român, Timpul, Tineretul muncitor, Tinerețea, Torța, Tribuna poporului, Tribuna poporului, Tribuna românească, Ultima oră, Universul, Vestea nouă, Viața, Viața românească, Viața socială CFR, Victoria, Viitorul, Vremea