Pontica `72 la Constanța („Litoral” 1972)

<
Ora 10, la Teatrul de dramă și comedie: Deschiderea oficială a manifestărilor, iar la ora 10,30 spectacol în premieră cu piesa „Io, Mircea Voievod” de Dan Tărchilă.
Ora 10,30, la librăria „Mihai Eminescu”: deschiderea expoziției de carte social-politică și întîlnire cu reprezentanți ai Editurii Politice.
Ora 10,30 la Biblioteca municipală: deschiderea expoziției de carte „Rarități bibliofile în colecția Bibliotecii municipale din Constanța” și deschiderea sesiunii de referate și comunicări „Biblioteca - mijloc important de cunoaștere a cuceririlor științei și culturii”.
Ora 11: în aula Institutului pedagogic: „Literatura contemporană și problematica vieții spirituale a tinerei generații” (întîlnire între studenți și scriitori).
Ora 12: la Casa pionierilor: „Frumusețea copilăriei noastre la cea de -a 25 a aniversare a Republicii” (deschiderea expoziției de desene ale pionierilor din municipiul Constanța).
Ora 19: la Poșta centrală: proiecția în aer liber a filmului documentar „La porțile țării”.
>

SURSA
***, Pontica `72. Manifestările de duminică, 22 octombrie, la Constanța, „Litoral”, Constanța, 21 octombrie 1972, p.?.

Învățământul universitar din Constanța (LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)

 Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011

(...) Ec. Lenuța Bobe, director economic: „Învățământul universitar constănțean a fost marcat de trei repere importante pentru dezvoltarea sa: autonomia universitară, finanțarea globală și programele investiționale susținute. Libertatea academică și autonomia universitară, ca cerințe fundamentale ale unui învățământ modern, au însemnat, pe de o parte, o diversificare a structurii academice - dezvoltarea profilului tehnic și a celui pedagogic existente, înființarea de profile noi, bazei materiale. Toate au avut ca finalitate creșterea semnificativă a numărului de studenți cu finanțare de la buget și a numărului studenți cu taxă, finanțarea învățământului din fonduri publice fiind completată de finanțarea din alte (...).”

„Clio XXI” („TOMIS” 2002)

 ***, CLIO XXI, „Tomis”, Constanța, 2002, mai

Sub acest titlu apare la Constanța o revistă semestrială de cultură istorică editată de Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” (director Constantin Vitanos). Ceea ce își propune colectivul redacțional (redactor șef Irina Răducanu) reiese din articolul „La început de drum”. „Cunoscând aprecierea specialiștilor că istoria - știință a trecutului - este una din disciplinele cele mai sensibile la provocările prezentului și că s-a uzat și s-abuzat de istorie, cu diverse ocazii și scopuri, încercăm, din perspectiva procesului educațional... deschiderea istoriei spre transdisciplinaritate, metodologie foarte puțin abordată”. Revista era un sumar bogat din care nu lipsesc reproduceri de pasaje esențiale din Originea, firea și destinul neamului românesc de Nicolae Iorga, eseuri despre Marea Neagră în istoria românilor (prof. dr. Valentin Ciorbea) sau despre Dobrogea - o Europă și o Asie în miniatură (Melania Budu și Alina Buzarna). Câteva pagini de magazin cultural se citesc cu plăcere (Prieteni celebri, Pe urmele lui Ovidius, Copilăria lui Isus, Gioconda, o nouă enigmă). Alte pagini surprind prin îndrăzneala sau noutatea punctului de vedere. Eleva Melania Budu se exprimă polemic vizavi de felul cum e prezentată istoria României pe un CD Encarta (Atenție! Enciclopediile virtuale întind capcane. În Encarta 2000 românii au altă istorie). Aici, semnalează tânăra, Transilvania este prezentată deformat: „Inițial parte a regatului ungar, Transilvania a căzut sub stăpânire românească după primul război mondial (1914-1918). Ca rezultat, mulți etnici unguri au fost forțați să asimileze cultura românească și, după ce a venit la putere în 1947, să se supună regimului comunist”. Tot aici, pentru a ne convinge cât de frumoase sunt cântecele tradiționale ungurești, este reprodusă o doină românească din părțile Oradei. Un alt exemplu de răstălmăcire a adevărului istoric - remarcă tânăra polemistă - o reprezintă mențiunea făcută în legătură cu anul revoluționar 1848: „Patriotul Lajos Kossuth și-a asumat datoria de a cuceri independența tuturor ungurilor, dar sârbii, croații și transilvănenii(!), cu ajutorul trupelor austriece și rusești au înfrânt dorința ungară de libertate”.

Ediția a VII a a „Colocviilor Tomitane” („TOMIS” 2002)

 Sorin Roșca, ?, „Tomis”, Constanța, ianuarie 2002

(...)

Lucrările primei zilei au fost găzduite de sala „Ovidiana” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, unde a avut loc simpozionul cu tema Scriitorul și societatea, precum și festivitatea decernării Premiilor Revistei „Tomis” și ale Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor. Un alt moment important al primei zile a fost rezervat înmânării Premiilor pentru contribuții deosebite la susținerea culturii scrise, atribuite unor personalități ale vieții literare și unor instituții culturale dobrogene.

Elevii și cadrele didactice de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța au avut prilejul de a se întâlni, în cea de-a doua zi a Colocviilor, cu scriitorii participanți, care au dialogat cu tinerii iubitori ai literaturii pe teme de actualitatea ale vieții culturale. Au fost prezentate câteva recente și valoroase apariții editoriale, în final desfășurându-se un recital de poezie în lectura autorilor.

Prin prezența numeroaselor personalități ale vieții literare și culturale din România, prin calitatea opiniilor formulate în timpul lucrărilor, ediția a VII a a Colocviilor Tomitane poate fi considerată cea mai valoroasă de până acum. Au fost oaspeți ai Constanței scriitorii: Fănuș Neagu, Eugen Uricaru, președinte al USR, Gabriel Dimisianu, Nicolae Prelipceanu, Dan Cristea, Marius Tupan, Gabriel Chifu, Vartan Arachelian, Denisa Comănescu, Aura Christi, Iulian Talianu, Liviu Capșa, Ion Coja, Geo Vasile, Adina Lipai, Olimpiu Vladimirov, Marian Dopcea, Dan Bogdan Hanu, Florentin Popescu, Emilia Dabu și Ion Roșioru. Au mai participat: ec. Mihai Chicus, director economic al USR, prof. Axenia Hogea, director al Direcției Județene de pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Tulcea, scriitorii constănțeni din Filiala Dobrogea a USR, cadre didactice din Universitatea „Ovidius”, reprezentanți ai instituțiilor culturale constănțene și mass-media. 

„Băjenaru George” (MANEA 1992)

 Ion Manea, Români în știința și cultura occidentală, Davis, 1992

Băjenaru George, poet, prozator, publicist și traducător, s-a născut la 4 noiembrie 1938, în comuna Tunari de lângă București.

Și-a făcut studiile pedagogice, filologice și ziaristice, mai întâi ca elev al Școlii pedagogice mixte nr. 3 din București (1952-1956), apoi ca student al facultăților de filologie de la Institutul Pedagogic de 3 ani (1961-1964) și de la Universitatea București (1966-1970). A obținut diploma de licență în filologie, cu specialitatea limba și literatura română, în 1971, după care a absolvit un curs postuniversitar de ziaristică în 1973.

În România a profesat ca învățător, ziarist și profesor de liceu. Înainte de plecarea din țară a fost profesor la Liceul de Metrologie din București.

Este descoperit și publicat ca poet în 1969 de scriitoarea Ana Blandiana. În 1975 obține un premiu de poezie în cadrul concursului „Dimitrie Bolintineanu”. În același an va debuta în revista „Luceafărul” a Uniunii Scriitorilor, unde va colabora sporadic până în 1978. A publicat în mai multe reviste din țară și a colaborat cu poezii la Radio și Televiziune.

În 1980, părăsește România și ia calea exilului, trăind doi ani în Germania.

În 1982, emigrează în Statele Unite.

În 1983, la Boston, va fi angajat în redacția unuia dintre cele mai prestigioase ziare din lume, „The Christian Science Monitor”, unde lucrează în calitate de cercetător. Tot la Boston, încheie un contract de traducător cu casa de editură „Mary Maker Eddy”, pentru care traduce articole și documente cu caracter religios.

În prezent desfășoară o muncă de cercetare și documentare la Comitetul pentru Publicații de la Christian Science Center.

Este membru al ARA, al Uniunii Scriitorilor Americani și al Societății Internaționale a Poeților.

Începând din 1988, colaborează cu poezii, povestiri, interviuri, recenzii și comentarii literare la unele publicații românești din exil, cum ar fi „Cuvântul Românesc”, „Românul Liber”, „Lumea Liberă” etc. Revolta împotriva procesului comunist de distrugere a satului românesc va izbucni în poeme cu valoare antologică precum „Imn de revoltă pentru țăranii români” și „În apărarea țăranului român”, publicate în „Cuvântul Românesc” și retipărite în România după revoluție.

Mai multe poezii scrise în Wuppertal, Germania, au fost publicate în „The Christian Science Monitor”, în traducerea fiicei sale, Cătălina Băjenaru, și s-au bucurat de apreciere din partea cititorilor. La 9 mai 1991, The World Service of The Christian Science Monitor Radio transmite o emisiune de poezie cu poetul G. B. și cu fiica sa în calitate de traducătoare.

O parte din poeziile sale au fost traduse cu contribuția lui Leonard Nathan, traducător de poezie lirică și critic literar american. Cu titlul „A Romanian Poet”, „ARA Journal” din 16-17/1992 publică un grupaj din poeziile lui G. B. Exprimând o stare de solitudine și de uluire în fața fenomenelor vieții, sensibilă și reflexivă, uneori convertind tristețea în bucurie, când robustă și incisivă, când grațioasă și plină de culoare, dar întotdeauna însoțită de imagini din care nu lipsesc elementele naturii, poezia lui G. B. a fost numită pe drept cuvânt „o definire a omului român”. (...)