Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
joi, 5 octombrie 2017
Întrecere bicicletă - automobil (URSULEANU 1981
(...)
La Boston, în Statele Unite, niște oameni care aveau timp de pierdut (...) au organizat un bizar concurs între automobil și bicicletă. Pe un traseu de 7 mile cele două vehicule s-au luat la întrecere în 25 de curse. Culmea e că bicicleta a ieșit învingătoare în 21 de cazuri, abia 4 runduri revenind automobilului.
(...)
>
Sursa
Dan Ursuleanu, Umor pe patru roți, ed. Sport - Turism / col. Cartea de vacanță, București, 1981, pp. 342-343.
vineri, 3 martie 2017
Om versus șarpe de mare din antichitate până în secolul XIX (VERNE 1901)
(...)
- Nu, reluă doctorul Filhiol, sînt simple povești, în care cei vechi credeau, poate, de vreme ce, în timpul lui Pliniu*, se vorbește despre un șarpe amfibiu cu cap mare de cîine, cu urechile aplecate spre spate, cu corpul acoperit de solzi îngălbeniți, care se năpustea asupra vaselor mici și le scufunda... Apoi zece sau douăsprezece secole mai tîrziu, episcopul norvegian Pontoppidan** afirma existența unu monstru marin ale cărui coarne ar fi semănat cu niște catarge și, cînd pescarii credeau în ape adînci, găseau fundul numai la cîteva picioare, pentru că animalul plutea sub chila șalupei lor!... Și dacă ar fi să-i crezi, animalul avea un cap enorm de cal, ochi negri, o coamă albă, iar cînd se scufunda, deplasa un asemenea volum de apă că marea se dezlănțuia în trombe ca ale Maelstromului***!
(...)
- Bineînțeles, răspunse doctorul Filhiol, ca și cea a nu mai puțin legendarului șarpe care, acum patruzeci de ani, a apărut prima dată în golful Gloucester****, a doua oară la treizeci de mile***** de Boston******, în apele americane.
(...)
Sigur este că, în 1819, sloop-ul******* Concordia, aflîndu-se la cincisprezece mile de Race Point********, a întîlnit un soi de reptilă care ieșea deasupra apei la vreo cinci, șase picioare*********, cu pielea negricioasă și cu cap de cal, dar măsurînd numai cincizeci de picioare, deci mai puțin decît cașaloții și balenele.
(...)
În 1849, căpitanul Schielderup pretindea că întîlnise în canalul care desparte insula Osterssen de continent, un șarpe de șase sute de picioare, adormit la suprafața apei.
În 1857, oameni de veghe de pe Castillian au semnalat prezența unui monstru cu cap enorm, în formă de butoi, a cărui lungime putea fi evaluată la două site de picioare.
(...)
În 1873, cuterul Lida, aflat în strîmtoarea Sleat**********, între insula Skyel*********** și continent, întîlnește o formă vie, gigantică. Între Malacca************ și Penang*************, Nestor trece nu departe de un monstru oceanic lung de două sute de picioare, lat de cincizeci, cu capul pătrat, zebrat de dungi negre și galbene, semănînd cu o salamandră.
În fine, în 1875, la douăzeci de mile de capul San Roque, la extremitatea de nord-est a Braziliei, comandantul navei Pauline, George Drevar, i se păru că zărește un șarpe enorm, încolăcit în jurul unei balene, ca un boa constrictor. Acest șarpe de culoarea țiparului de mare și care ar fi trebuit să măsoare între o sută șaizeci și o sută șapte zeci de picioare lungime, se juca cu prada sa și sfîrși prin a o trage în abis.
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare**************, trad. I. Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, pp. 57-59, 61.
NOTE M. T.
* Gaius Plinius Secundus / Plinius Maior / Pliniu cel Bătrîn (23-79) = Renumit naturalist roman. (http://www.romlit.ro/pliniu_cel_btrn)
** Erik Pontoppidan (1698-1764) = Renumit episcop luteran danez. (https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Pontoppidan,_Erik)
*** MAELSTRÖM [məlstrəm] sau MALSTRØM [mälstrœm] (cuv. olandez malen „zdrobitor” și ström „curent”) s. n. Curent turbionar în Marea Norvegiei, în apropierea țărmului de NV a Norvegiei, care se deplasează de la V la E, cu o viteză de c. 12 km/oră, pe o lățime de 8 km, între ins. Moskenesøya (N) și ins.Mosken (S) din arh. Lofoten. Se manifestă ca un curent superficial foarte puternic, provocat de accelerarea mareei și de năvălirea apelor hulei, asigurând circulația apelor între Marea Norvegiei și G. Vestfjorden. Vânturile locale violente și vârtejurile sunt foarte periculoase pentru navigație. Referiri despre m. apar în unele cărți ale lui Jules Verne și Edgar Allan Poe. sursa: DE (1993-2009) (https://dexonline.ro/definitie/maelstrom)
**** Gloucester = Port în statul atlantic american Massachusetts.
***** MÍLĂ2, mile, s. f. Unitate de măsură pentru distanțele terestre folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru distanțe egală cu 1609,3 m (folosită în Marea Britanie și în SUA). ◊ Milă marină = unitate de măsură pentru distanțe, folosită în navigație, egală cu 1852 m. – Din pol. mila. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/mil%C4%83)
****** Boston = Port-capitală a statului atlantic american Massachusetts.
******* SLOOP SLUP/ s. n. velier mic cu un singur arbore și două vele, fără bompres. (< engl. sloop) sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sloop)
******** Race Point = Plajă pe care funcționează un far, lângă Provincetown, în statul atlantic american Massachusetts. (http://www.racepointlighthouse.org/about-us.htm)
********* PICIÓR, picioare, s. n. (...) 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. (...) – Lat.petiolus. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/picior)
********** Sleat = Peninsulă în NE Scoției.
*********** Skye = Insulă în NE Scoției.
************ Malacca = Peninsulă în Asia de Sud-Est.
************* Penang = Insulă lângă peninsula Malacca.
************** Descriere, Cele 500 de milioane ale Begumei. Șarpele de mare, „Cărturești.ro” (http://carturesti.ro/carte/cele-500-milioane-ale-begumei-sarpele-de-mare-67911)
joi, 4 septembrie 2014
Reacția Canadei la desprinderea geologică imaginară a Peninsulei Iberice de Europa la sfârșitul secolului XX (SARAMAGO 1986)
(...)
Bună ziua ți-am dat, belea am căpătat, spuneau cei de demult, și-aveau dreptate, cel puțin ei au profitat de timpul lor pentru a judeca faptele pe atunci noi la lumina faptelor pe atunci vechi, greșeala noastră contemporană este persistența unei atitudini sceptice în legătură cu lecțiile antichității. A spus președintele Statelor Unite ale Americii că peninsula ar fi binevenită, și Canadei, se va vedea, nu i-a plăcut asta. Pentru că observă canadienii, dacă nu se schimbă cursul, noi vom fi amfitrionii, vor fi atunci două Terra Novae* în loc de una, iar peninsularii habar n-au, sărmanii, ce-i așteaptă, frig de moarte, îngheț, unicul avantaj e că rămîn portughezii mai aproape de morun, care le place atît de mult, mai rece pentru nație, mai mult la rație.
Purtătorul de cuvînt al Casei Albe a sărit imediat în ajutor explicînd că declarația președintelui fusese generată, la bază, de motive umanitare, fără vreo intenție de preponderență politică, cu atît mai mult cu cît țările peninsulare au rămas în continuare suverane și îndependente prin faptul că plutesc pe ape, într-o bună zi tot se vor opri și vor fi la fel ca celelalte, și a adăugat, Din partea noastră, vă dăm garanția solemnă că tradiționalul spirit de bună vecinătate între Statele Unite și Canada nu va fi afectat de nici o împrejurare, și, ca demonstrația a voinței nord-americane de a păstra prietenia cu marea națiune canadiană, propunem realizarea unei conferințe bilaterale pentru examinarea diverselor aspecte care, în cadrul acestei dramatice transformări a fizionimiei politice și strategice a lumii, va constitui întîiul pas, cu siguranță, cu siguranță, pentru nașterea unei comunități internaționale, compuse din Statele Unite, Canada și cele două popoare iberice, care vor fi invitate să participe, cu titlul de observatori, la această reuniune, devreme cenu s-a consumat încă apropierea fizică la o distanță destul de mică pentru ca, imediat, să se poată defini o perspectivă de integrare.
Canada, în mod public, s-a declarat mulțumită de explicații, dar a comunicat că nu considera oportună realizarea imediată a conferinței care, în termenii în care fusese propusă, ar putea leza simțul de onoare al Portugaliei și Spaniei, sugerînd, ca alternativă, o conferință cvatripartidă, pentru studierea măsurilor de prevedere care trebuiesc luate în cazul unei ciocniri vilente cînd peninsula va amara pe coastele Canadei. Statele Unite au fost întru totul de acord, și în particular conducătorii săi i-au mulțumit lui Dumnezeu pentru crearea insulelor Azore**. Pentru că, dacă peninsula nu ar fi deviat spre nord, dacă mișcarea ar fi urmat mereu o linie dreaptă de la separarea de Europa, orașul Lisabona ar fi rămas ar fi rămas, efectiv, cu ferestrele întoarse spre Atlantic City, și dintr-o reflecție în alta ajunseră la concluzia că, de fapt cu cît devia mai mult înspre nord cu atît era mai bine, închipuiți-vă ce-ar fi rămînă New York, Boston, Providence,
Philadelphia, Baltimore***, transformate în orașe de interior, cu scăderea în consecință a nivelului de trai, fără îndoială că președintele s-a pripit cînd a făcut prima declarație. Într-un schimb ulterior de note diplomatice confidențiale, cărora le-au urmat întîlniri secrete între autoritățile celor două guverne, Canada și Statele Unite au convenit că soluția preferabilă ar fi, dacă s-ar putea, fixarea peninsulei într-un punct al rutei sale îndeajuns de apropiat pentru a rămîne departe de zona de influență europeană, dar îndeajuns de îndepărtat pentru a nu provoca pagube imediate sau mediate intereselor canadiene și nord-americane, trebuind inițiat numaidecît un studiu pribind introducerea unor modificări convenabile în respectivele legi de imigrare, întărind mai ales dispozițiile lor de precauție, să nu creadă spaniolii și portughezii că ne pot intra în casă netam-nesam, sub pretextul că am ajuns veciini de palier.
Au protestat guvernele Portugaliei și Spaniei împotriva tracasărilor cu care astfel pretindeau să dispună puterile de interesele și destinul lor, adică ale Portugaliei și Spaniei, cu mai multă vehemență guvernul portughez, fiind obligat la aceasta, întrucît era de salvare națională. Datorită unei inițiative a guvernului spaniol, se vor stabili contacte între cele două țări peninsulare pentru definitivarea unei politici de comun acord tinzînd să scoată cel mai bun profit posibil posibil din noua situație, dar în Madrid exista suspiciunea că guvernul portughez va veni la aceste negocieri cu o rezervă în minte, care ar fi să pretindă, pe viitor, extragerea de profituri particulare din mai marea apropiere în care se va afla de coastele canadiene sau nord-americane, depinde. Și se știe, sau se crede că se știe, că în anumite medii politice portugheze circulă o mișcare tinzînd spre o înțelegere bilaterală, cu toate că de un caracter neoficial, cu regiunea Galiciei, ceea ce, evident, nu va mulțumi deloc puterea centrală spaniolă, puțin dispusă să tolereze ofensele, oricît de mascate s-ar prezenta ele, existînd unii care susțin, cu acerbă ironie, și au răspîndit zvonul, că nimic din toate aestea nu s-ar fi întîmplat dacă Portugalia ar fi fost de partea Pirineilor, și, mult mai bine, dacă ar fi agățată de ei cînd s-a produs ruptura, ar fi fost modul de a sfîrși, odată pentru totdeauna, prin reducerea la o singură țară, cu această problemă iberică, dar aici se înșeală spaniolii, că problema va subzista, mai mult nu spunem. Se face socoteala zilelor care lipsesc pînă la apariția în fața privirilor a coastelor Noii Lumi, se studiază planuride acțiune pentru ca forța de negociere să se exercite din plin în momentul cel mai potrivit, nici prea devreme, nici prea tîrziu, asta-i de fapt regula de aur a artei diplomatice.
(...)
>
SURSA
Jose Saramago******, Pluta de piatră*******, trad. M. Stănciulescu, ed. Univers / colecția Romanul secolului XX, București, 1990, p. 239- .
NOTE
* Terra Novae („Noul pămînt” în latină) = Newfoundland (engleză) = Insulă canadiană în Atlantic (http://www.britishempire.co.uk/maproom/newfoundland.htm)
** Azore = Arhipeleag portughez în Atlantic, la 1500 km de Lisabona și 3900 km de America de Nord (http://incomemagazine.ro/articles/in-inima-atlanticului)
*** Orașe situate pe coasta atlantică a SUA.
**** Galicia = Regiune istorică în nord-vestul Spaniei, la nord de Portugalia și cu ieșire la Atlantic.(http://www.eurominority.eu/version/eng/minority-detail.asp?id_minorities=95)
***** Pirinei = Munții Pirinei delimitează Spania de Franța și Peninsula Iberică de restul continentului european.
****** Jose Saramago (1922 Portugalia - 2010 Spania) = Scriitor portughez comunist, premiat cu Nobel în 1998.(http://www.mediafax.ro/cultura-media/biografie-jos-saramago-si-calatoria-sa-spre-intelesul-lucrurilor-aproape-imposibile-6430670)
******* Pluta de piatră (http://www.bookblog.ro/x-laura-magureanu/pluta-de-piatra/)
vineri, 11 mai 2012
Descoperirea care schimba tot ce stiai despre Apocalipsa. Cand se termina calendarul lumii
”ȘTIRILE PROTV”, București, 11 mai 2012
miercuri, 3 ianuarie 1996
„Dialoguri româno--americane” (ILIESCU 1996)
Ion Iliescu, Dialoguri româno-americane, Nemira, București, 1996, 351 p.
Cuprins
17 2.Washington
19 La Casa Albă
35 La Departamentul de Stat
41 La Departamentul Apărării
47 La Congres
61 Întâlniri consacrate relațiilor economice
83 La Centrul pentru Studii Strategice Internaționale și la Institutul pentru Veghea Mondială
113 La Clubul Național al Presei
131 La organisme financiare internaționale
141 La Muzeul Memorial al Holocaustului
143 Întâlnire cu reprezentanții presei române
161 3. Coasta de Vest
163 Seattle
181 Los Angeles. Studiuorile „Universal”
218 Dialog cu ziariștii
251 4. ONU - Semicentar
253 Șansa unui nou început
259 Întâlniri cu șefi de stat și de guvern
265 Discuții cu parteneri americani
293 Gânduri la încheierea Sesiunii jubiliare
301 5. Din Texas în Massachusetts
303 Houston
325 Boston
349 Lista ilustrațiilor
Astăzi devine de neconceput dezvoltarea într-o viziune modernă a unei țări fără o relație strânsă cu statele dezvoltate și mai ales cu SUA, care dețin ponderea esențială în viața politică, precum și pozițiile cele mai avansate în domenii cheie ale progresului contemporan: electronica, informatica, aviația, biotehnologiile, industria extractivă și prelucrătoare. Este nu numa ilegitim, este și necesar ca în cadrul orientării spre Occident a politicii externe românești, relațiile cu SUA, amplificarea, diversificare și consolidare acestora, să reprezinte o prioritate strategică, un obiectiv de importanță vitală.
luni, 6 ianuarie 1992
„Băjenaru George” (MANEA 1992)
Ion Manea, Români în știința și cultura occidentală, Davis, 1992
Băjenaru George, poet, prozator, publicist și traducător, s-a născut la 4 noiembrie 1938, în comuna Tunari de lângă București.
Și-a făcut studiile pedagogice, filologice și ziaristice, mai întâi ca elev al Școlii pedagogice mixte nr. 3 din București (1952-1956), apoi ca student al facultăților de filologie de la Institutul Pedagogic de 3 ani (1961-1964) și de la Universitatea București (1966-1970). A obținut diploma de licență în filologie, cu specialitatea limba și literatura română, în 1971, după care a absolvit un curs postuniversitar de ziaristică în 1973.
În România a profesat ca învățător, ziarist și profesor de liceu. Înainte de plecarea din țară a fost profesor la Liceul de Metrologie din București.
Este descoperit și publicat ca poet în 1969 de scriitoarea Ana Blandiana. În 1975 obține un premiu de poezie în cadrul concursului „Dimitrie Bolintineanu”. În același an va debuta în revista „Luceafărul” a Uniunii Scriitorilor, unde va colabora sporadic până în 1978. A publicat în mai multe reviste din țară și a colaborat cu poezii la Radio și Televiziune.
În 1980, părăsește România și ia calea exilului, trăind doi ani în Germania.
În 1982, emigrează în Statele Unite.
În 1983, la Boston, va fi angajat în redacția unuia dintre cele mai prestigioase ziare din lume, „The Christian Science Monitor”, unde lucrează în calitate de cercetător. Tot la Boston, încheie un contract de traducător cu casa de editură „Mary Maker Eddy”, pentru care traduce articole și documente cu caracter religios.
În prezent desfășoară o muncă de cercetare și documentare la Comitetul pentru Publicații de la Christian Science Center.
Este membru al ARA, al Uniunii Scriitorilor Americani și al Societății Internaționale a Poeților.
Începând din 1988, colaborează cu poezii, povestiri, interviuri, recenzii și comentarii literare la unele publicații românești din exil, cum ar fi „Cuvântul Românesc”, „Românul Liber”, „Lumea Liberă” etc. Revolta împotriva procesului comunist de distrugere a satului românesc va izbucni în poeme cu valoare antologică precum „Imn de revoltă pentru țăranii români” și „În apărarea țăranului român”, publicate în „Cuvântul Românesc” și retipărite în România după revoluție.
Mai multe poezii scrise în Wuppertal, Germania, au fost publicate în „The Christian Science Monitor”, în traducerea fiicei sale, Cătălina Băjenaru, și s-au bucurat de apreciere din partea cititorilor. La 9 mai 1991, The World Service of The Christian Science Monitor Radio transmite o emisiune de poezie cu poetul G. B. și cu fiica sa în calitate de traducătoare.
O parte din poeziile sale au fost traduse cu contribuția lui Leonard Nathan, traducător de poezie lirică și critic literar american. Cu titlul „A Romanian Poet”, „ARA Journal” din 16-17/1992 publică un grupaj din poeziile lui G. B. Exprimând o stare de solitudine și de uluire în fața fenomenelor vieții, sensibilă și reflexivă, uneori convertind tristețea în bucurie, când robustă și incisivă, când grațioasă și plină de culoare, dar întotdeauna însoțită de imagini din care nu lipsesc elementele naturii, poezia lui G. B. a fost numită pe drept cuvânt „o definire a omului român”. (...)