Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
vineri, 3 martie 2017
Om versus șarpe de mare din antichitate până în secolul XIX (VERNE 1901)
(...)
- Nu, reluă doctorul Filhiol, sînt simple povești, în care cei vechi credeau, poate, de vreme ce, în timpul lui Pliniu*, se vorbește despre un șarpe amfibiu cu cap mare de cîine, cu urechile aplecate spre spate, cu corpul acoperit de solzi îngălbeniți, care se năpustea asupra vaselor mici și le scufunda... Apoi zece sau douăsprezece secole mai tîrziu, episcopul norvegian Pontoppidan** afirma existența unu monstru marin ale cărui coarne ar fi semănat cu niște catarge și, cînd pescarii credeau în ape adînci, găseau fundul numai la cîteva picioare, pentru că animalul plutea sub chila șalupei lor!... Și dacă ar fi să-i crezi, animalul avea un cap enorm de cal, ochi negri, o coamă albă, iar cînd se scufunda, deplasa un asemenea volum de apă că marea se dezlănțuia în trombe ca ale Maelstromului***!
(...)
- Bineînțeles, răspunse doctorul Filhiol, ca și cea a nu mai puțin legendarului șarpe care, acum patruzeci de ani, a apărut prima dată în golful Gloucester****, a doua oară la treizeci de mile***** de Boston******, în apele americane.
(...)
Sigur este că, în 1819, sloop-ul******* Concordia, aflîndu-se la cincisprezece mile de Race Point********, a întîlnit un soi de reptilă care ieșea deasupra apei la vreo cinci, șase picioare*********, cu pielea negricioasă și cu cap de cal, dar măsurînd numai cincizeci de picioare, deci mai puțin decît cașaloții și balenele.
(...)
În 1849, căpitanul Schielderup pretindea că întîlnise în canalul care desparte insula Osterssen de continent, un șarpe de șase sute de picioare, adormit la suprafața apei.
În 1857, oameni de veghe de pe Castillian au semnalat prezența unui monstru cu cap enorm, în formă de butoi, a cărui lungime putea fi evaluată la două site de picioare.
(...)
În 1873, cuterul Lida, aflat în strîmtoarea Sleat**********, între insula Skyel*********** și continent, întîlnește o formă vie, gigantică. Între Malacca************ și Penang*************, Nestor trece nu departe de un monstru oceanic lung de două sute de picioare, lat de cincizeci, cu capul pătrat, zebrat de dungi negre și galbene, semănînd cu o salamandră.
În fine, în 1875, la douăzeci de mile de capul San Roque, la extremitatea de nord-est a Braziliei, comandantul navei Pauline, George Drevar, i se păru că zărește un șarpe enorm, încolăcit în jurul unei balene, ca un boa constrictor. Acest șarpe de culoarea țiparului de mare și care ar fi trebuit să măsoare între o sută șaizeci și o sută șapte zeci de picioare lungime, se juca cu prada sa și sfîrși prin a o trage în abis.
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare**************, trad. I. Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, pp. 57-59, 61.
NOTE M. T.
* Gaius Plinius Secundus / Plinius Maior / Pliniu cel Bătrîn (23-79) = Renumit naturalist roman. (http://www.romlit.ro/pliniu_cel_btrn)
** Erik Pontoppidan (1698-1764) = Renumit episcop luteran danez. (https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Pontoppidan,_Erik)
*** MAELSTRÖM [məlstrəm] sau MALSTRØM [mälstrœm] (cuv. olandez malen „zdrobitor” și ström „curent”) s. n. Curent turbionar în Marea Norvegiei, în apropierea țărmului de NV a Norvegiei, care se deplasează de la V la E, cu o viteză de c. 12 km/oră, pe o lățime de 8 km, între ins. Moskenesøya (N) și ins.Mosken (S) din arh. Lofoten. Se manifestă ca un curent superficial foarte puternic, provocat de accelerarea mareei și de năvălirea apelor hulei, asigurând circulația apelor între Marea Norvegiei și G. Vestfjorden. Vânturile locale violente și vârtejurile sunt foarte periculoase pentru navigație. Referiri despre m. apar în unele cărți ale lui Jules Verne și Edgar Allan Poe. sursa: DE (1993-2009) (https://dexonline.ro/definitie/maelstrom)
**** Gloucester = Port în statul atlantic american Massachusetts.
***** MÍLĂ2, mile, s. f. Unitate de măsură pentru distanțele terestre folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru distanțe egală cu 1609,3 m (folosită în Marea Britanie și în SUA). ◊ Milă marină = unitate de măsură pentru distanțe, folosită în navigație, egală cu 1852 m. – Din pol. mila. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/mil%C4%83)
****** Boston = Port-capitală a statului atlantic american Massachusetts.
******* SLOOP SLUP/ s. n. velier mic cu un singur arbore și două vele, fără bompres. (< engl. sloop) sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sloop)
******** Race Point = Plajă pe care funcționează un far, lângă Provincetown, în statul atlantic american Massachusetts. (http://www.racepointlighthouse.org/about-us.htm)
********* PICIÓR, picioare, s. n. (...) 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. (...) – Lat.petiolus. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/picior)
********** Sleat = Peninsulă în NE Scoției.
*********** Skye = Insulă în NE Scoției.
************ Malacca = Peninsulă în Asia de Sud-Est.
************* Penang = Insulă lângă peninsula Malacca.
************** Descriere, Cele 500 de milioane ale Begumei. Șarpele de mare, „Cărturești.ro” (http://carturesti.ro/carte/cele-500-milioane-ale-begumei-sarpele-de-mare-67911)
vineri, 7 februarie 2014
Națiunile europene implicate în marile descoperiri geogrfaice (VERNE 1864)
marți, 31 decembrie 2013
duminică, 1 decembrie 2013
Cafeaua mocca (PASEK 1958)
Fără discuție, domnul Popastratos era cunoscut la Hodejda, căci funcționarii turci care sosiseră pe punte după ancorarea vasului se arătară foarte prietenoși; Yemenul* mai făcea parte pe atunci din împărăția otomană**.
Primii pași ai domnului Popastratos în Hodejda îl purtară la o cafenea. Nu-și alese o cafenea iemenită, căci nu putea suferi kahva mur***; se îndreptă spre una turcească și ceru o cafea, una turcească, adică pregătită fără mirodenii și în djesva (1). Apoi, multă vreme, se lăsă în seama plăcerii sale.
Cafeaua cultivată în Yemen este cea mai bună din lume, asta o știa bine domnul Popastratos, nu numai din auzite, dar și din proprie experiență. Dealtfel, toată lumea ști acest lucru, căci odinioară, ca și astăzi, o cafea bună purta numele portului aflător la sud de Yemen - El Mokka. Adevărata cafea mocca a fost totdeauna, este și va fi măruntă, nearătoasă. Poate că un plantator brazilian ar fi aruncat-o cu dispreț la gunoi. Boabele ei sunt neregulate, de mărimi diferite, cînd mai deschise, cînd mai închise și multe dintre boabe sînt chiar sfărîmate. Dar cafeaua nu se privește așa, ca un tablou, ci se bea. Iar o cafea mocca adevărată ar extazia chiar și un plantator brazilian.
(1) Vas de aramă, în care se fierbe cafeau turcească.
>
SURSA
Mirko Pasek, Pescuitorii de perle, trad. M. Ionescu-Nișkov, edit. Ion Creangă, București, 1983, pp. 67-68.
*Yemen=Țară arabă situată în sud-vestul Peninsulei Arabice, cu ieșire la Marea Roșie.
**Acțiunea povestirii se petrece în 1913.
***kahva mur=Cafea măcinată şi condimentată cu cuişoare şi ghimbir.
vineri, 27 septembrie 2013
Piloți campioni mondiali la Formula 1 în perioada 1950-1992 (M. FERRARINI & R. NAUM 1993)
1951 JUAN MANUEL FANGIO (Argentina) Alfa Romeo
1952 ALBERTO ASCARI (Italia) Ferrari
1953 A. A.
1954 J. M. F. (A) Mercedes - Maserati
1955 J. M. F. (A) Mercedes
1956 J. M. F. (A) Lancia - Ferrari
1957 J. M. F. (A) Maserati
1958 MIKE HAWTORN (Anglia) Ferrari
1959 JACK BRABHAM (Australia) Climax
1960 J. B. (A) Climax
1961 PHIL HILL (SUA) Ferrari
1962 GRAHAM HILL (Anglia) BRM
1963 JIM CLARK (Scoția) Climax
1964 JOHN SURTEES (Anglia) Ferrari
1965 J. C. (S) Climax
1966 J. B. (A) Repco
1967 DENNIS HULME (Noua Zeelandă) Repco
1968 G. H. (A) Lotus - Ford
1969 JACKIE STEWART (Scoția) Matra - Ford
1970 JOCHEN RINDT (Austria) Ford
1971 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1972 EMERSON FITIPALDI (Brazilia) Ford
1973 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1974 E. F. (B) McLaren - Ford
1975 NIKI LAUDA (Austria) Ferrari
1976 JAMES HUNT (Anglia) McLaren - Ford
1977 N. L. (A) Ferrari
1978 MARIO ANDRETTI (SUA) Lotus - Ford
1979 JODY SCHECKTER (Africa de Sud) Ferrari
1980 ALAN JONES (Australia) Wiliams - Ferrari
1981 NELSON PIQUET (Brazilia) Brabham - Ford
1982 KEKE ROSBERG (Finlanda) Wiliams - Ford
1983 N. P. (B) Brabham - BMW
1984 N. L. (A) McLaren - Porsche
1985 ALAIN PROST (Franța) McLaren - Porsche
1986 A. P. (F) McLaren - Porsche
1987 N. P. (B) Wiliams - Honda
1988 AYRTON SENNA (Brazilia) McLaren - Honda
1989 A: P. (F) McLaren - Honda
1990 A. S. (B) McLaren - Honda
1991 A. S. (B) McLaren - Honda
1992 NIGEL MANSELL (Anglia) Wiliams - Renault
SURSA
Modesto Ferrarini & Radu Naum, Formula 1. Dansul cu moartea, Nemira, București, 1993, 61-62.
luni, 15 iulie 2013
luni, 27 mai 2013
vineri, 7 septembrie 2012
Acordul franco-brazilian privind fluviul Amazon din 31 iulie 1837 (VERNE 1881)
joi, 6 septembrie 2012
Brazilia în 1881 (VERNE 1881)
luni, 16 iulie 2012
joi, 19 aprilie 2012
Biografia regelui Manuel I „Norocosul” al Portugaliei (1469-1521) (AXELROD & PHIlLLIPS 1995)
După dezvoltarea fără precedent a finanțelor Portugaliei prin exploatarea ținuturilor de peste mări, Manuel a sporit puterea coroanei și a contribuit la formarea unui imperiu colonial. I se spunea „Norocosul” printre altele și fiindcă era al nouălea copil al unui tată care nu urma la tron în linie directă - însă a devenit rege al Portugaliei. El s-a născut la 31 mai 1469, fiind nepotul regelui Afonso V. După moartea tatălui său, Afonso l-a luat sub tutela sa. Sora lui M. era căsătorită cu moștenitorul lui Afonso, Ioan II, care mai tîrziu îl va executa pe singurul frate supraviețuitor al lui M. sub învinuirea de conspirație. După moartea propriului fiu, Ioan, el l-a numit moștenitor pe M. Ca urmare a urcat pe tronul portughez în 1495, la moartea lui Ioan.
Ca rege, M. a autorizat expedițiile lui Vasco da Gama - inclusiv monumentalul voiaj în jurul Africii pentru a descoperi drumuri comerciale către est - și călătoriile lui Pedro Alvares Cabral în Brazilia și în jurul Capului Bunei Speranțe spre India. Cabral a pierdut jumătate din corăbiile sale în expediția indiană din 1500, totuși acestea s-a dovedit o întreprindere profitabilă. În ceea ce-l privește, Vasco da Gama a dus mult aur din Africa de Est în 1502. Bogăția rezultată din descoperiri i-a permis Portugaliei să emită pretenții asupra unui imperiu colonial întins, care a fost legitimat de către papalitate și de puterea expansionistă rivală - Spania.
Pentru a elimina concurența spaniolă în acțiunea lui colonială și a preveni amestecul Spaniei în politica portugheză, M. s-a căsătorit cu Isabella, fiica regelui Ferdinand și a reginei Isabella*. Căsătoria urma să aibă loc cu condiția ca M. să-i expulzeze pe toți evreii și maurii din Portugalia. În decembrie 1496, cu inima îndoită, el a poruncit ca toți evreii și musulmani să se convertească sau să părăsească țara sa în răstimp de 10 luni. Spre deosebire de Ferdinand și Isabella, M. era preocupat de consecințele economice ale pierderii evreilor pricepuți în afaceri. Ca urmare, el nu a pus nici o clipă sub semnul întrebării validitatea convertirilor forțate făcute în răstimp de 20 ani.
În interiorul țării, M. i-a susținut și deopotrivă i-a asuprit pe nobili. Din dorința de a ridica prestigiul curții sale, el a făcut mii de nobili rentieri regali, creînd o aristocrație de palat. Totuși, a revizuit și legislația în vederea consolidării puterii regale și a contestat puterea legislativă a parlamentului. A limitat autoritatea locală, creînd o conducere supercentralizată, reglementată prin ministere.
În Orient, M. a încercat să monopolizeze piața de mirodenii prin intermediul posesiunilor sale coloniale, dar nu dispuneau de resurse militare pentru a întări în fapt monopolul. (...).
>
SURSA
A. Axelrod & C. Phillips, Dictatori și tirani, trad. I. Aramă, ed. Lider, București, 1995, pp. 311-312 / Manuel I Norocosul (1469-1521)
NOTĂ M.T.
* Prin căsătoria regelui Ferdinand al Aragonului cu regina Isabella a Castiliei s-a format regatul Spaniei.
miercuri, 18 aprilie 2012
„Securitatea energetică în contextul securității moderne” (BĂRBUȚ 2012)
Dan Marcel Bărbuț, Securitatea energetică în contextul securității moderne, Top Forum, București, 2012,
CUPRINS
Cuvânt înainte....................................................................... p. 07
Rezumat ............................................................................... p. 11
Abstract ................................................................................ p. 13
Zusammenfassung ............................................................... p. 15
Краткое представление....................................................... p. 17
Introducere ........................................................................... p. 19
Capitolul 1.
Securitatea modernă în primele decenii ale secolului XXI.... p. 21
1. Actualitatea şi perspectiva conceptului de securitate .... p. 21
2. Securitatea modernă. Concept dinamic şi complex....... p. 39
3. Securitatea modernă a secolului XXI ............................ p. 46
Capitolul 2.
Energetica între geoeconomie, geopolitică şi securitate.. p. 61
1. Mediul energetic internaţional....................................... p. 61
2. Securitatea energetică în viziunea diferitelor şcoli de
gândire din teoria relaţiilor internaţionale ..................... p. 88
3. Autonomia energetică .................................................. p. 95
4. Măsuri pentru salvgardarea securităţii energetice......... p. 101
5. Balanţa energetică mondială ........................................ p. 103
Capitolul 3.
Strategii energetice ale dezvoltării durabile ...................... p. 111
1. Dezvoltare durabilă ...................................................... p. 111
2. Strategia energetică..................................................... p. 113
3. Strategia energetică a UE ............................................ p. 116
4. Strategia energetică a NATO ....................................... p. 122
5. Strategia energetică a Marilor Puteri
(Rusia, SUA, China).................................................... p. 125
6. Strategia energetică a Statelor Emergente
(Brazilia, India Turcia) ................................................. p. 134
7. Strategia energetică naţională...................................... p. 142
Concluzii şi propuneri ........................................................ p. 157
Încheiere.............................................................................. p. 167
Postfaţa ............................................................................... p. 173
Termeni specifici ................................................................ p. 177
Listă Anexe ......................................................................... p. 179
Anexe .................................................................................. p. 181
Bibliografie selectivă .......................................................... p. 209