<
Acest proiect din vestul Indiei este unul din cele mai mari proiecte de dezvoltare din lume și finalizarea lui poate dura 100 de ani. Presupune construirea a 3200 de baraje, dintre care 30 sunt proiecte majore, cu cinci care vor produce 2759 (?)wați și 19 vor iriga arii vaste într-o regiune în care precipitațiile sunt foarte scăzute. Banca Mondială** a împrumutat Indiei 450 milioane de dolari pentru primele două baraje, deși costurile totale pentru prima etapă sunt de două miliarde de dolari. Primul baraj, început în 1992, nu lasă posibilitatea de a proteja speciile autohtone și 40.000 ha păduri au fost acoperite de ape. Opt comunități au fost deja mutate, însă numai fermierii au primit compensații constând în bani și două ha de teren irigat pentru fiecare familie. Vânătorii și culegătorii nu au primit nici un fel de compensație. Peste un milion de oameni vor fi nevoiți să se mute și 3500 kmp de teren arabil și pajiști vor fi acoperiți de ape. Statisticile impactului ecologic previn asupra creșterii salinității solurilor, iar zona este instabilă din punct de vedere geologic, cu 30 de cutremure grave din 1790. Guvernul indian estimează că 11,5 milioane de săteni vor beneficia de pe urma energiei și a irigațiilor. Nu există însă mari consumatori de electricitate în zonă. Au fost începute despăduririle, dar fără consultarea comunităților locale. Localnicii lucrează la construcția barajelor, dar casele lor au fost inundate. Nu au fost anunțate planuri detaliate pentru managementul rezervelor de apă potabilă.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne pentru educația de mediu, Constanța, 2003, p. 100.
Note M. T.
* În 2012, 51 de săteni au protestat stând în apă până la gât, conform principiului rezistenței non-violente a marelui filozof indian M. Gandhi (m. 1948). (www.totb.com - India: în apă până la gât - 9 septembrie 2012)
** Grupul Banca Mndială este forma dn cinci instituții financiare și are ca misiune ajutorarea țărilor sărace. Prima și cea mai importantă instituție este Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost fondată în 1944 pentru refacerea postbelică. Are sediul la Washington, deoarece SUA sunt principalul acționar. (www.worldbank.org/eng/about/history)
Se afișează postările cu eticheta 1992. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1992. Afișați toate postările
duminică, 25 februarie 2018
vineri, 19 decembrie 2014
vineri, 27 decembrie 2013
marți, 17 decembrie 2013
vineri, 27 septembrie 2013
Piloți campioni mondiali la Formula 1 în perioada 1950-1992 (M. FERRARINI & R. NAUM 1993)
1950 GIUSEPPE FARINA (Italia) Alfa Romeo
1951 JUAN MANUEL FANGIO (Argentina) Alfa Romeo
1952 ALBERTO ASCARI (Italia) Ferrari
1953 A. A.
1954 J. M. F. (A) Mercedes - Maserati
1955 J. M. F. (A) Mercedes
1956 J. M. F. (A) Lancia - Ferrari
1957 J. M. F. (A) Maserati
1958 MIKE HAWTORN (Anglia) Ferrari
1959 JACK BRABHAM (Australia) Climax
1960 J. B. (A) Climax
1961 PHIL HILL (SUA) Ferrari
1962 GRAHAM HILL (Anglia) BRM
1963 JIM CLARK (Scoția) Climax
1964 JOHN SURTEES (Anglia) Ferrari
1965 J. C. (S) Climax
1966 J. B. (A) Repco
1967 DENNIS HULME (Noua Zeelandă) Repco
1968 G. H. (A) Lotus - Ford
1969 JACKIE STEWART (Scoția) Matra - Ford
1970 JOCHEN RINDT (Austria) Ford
1971 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1972 EMERSON FITIPALDI (Brazilia) Ford
1973 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1974 E. F. (B) McLaren - Ford
1975 NIKI LAUDA (Austria) Ferrari
1976 JAMES HUNT (Anglia) McLaren - Ford
1977 N. L. (A) Ferrari
1978 MARIO ANDRETTI (SUA) Lotus - Ford
1979 JODY SCHECKTER (Africa de Sud) Ferrari
1980 ALAN JONES (Australia) Wiliams - Ferrari
1981 NELSON PIQUET (Brazilia) Brabham - Ford
1982 KEKE ROSBERG (Finlanda) Wiliams - Ford
1983 N. P. (B) Brabham - BMW
1984 N. L. (A) McLaren - Porsche
1985 ALAIN PROST (Franța) McLaren - Porsche
1986 A. P. (F) McLaren - Porsche
1987 N. P. (B) Wiliams - Honda
1988 AYRTON SENNA (Brazilia) McLaren - Honda
1989 A: P. (F) McLaren - Honda
1990 A. S. (B) McLaren - Honda
1991 A. S. (B) McLaren - Honda
1992 NIGEL MANSELL (Anglia) Wiliams - Renault
SURSA
Modesto Ferrarini & Radu Naum, Formula 1. Dansul cu moartea, Nemira, București, 1993, 61-62.
1951 JUAN MANUEL FANGIO (Argentina) Alfa Romeo
1952 ALBERTO ASCARI (Italia) Ferrari
1953 A. A.
1954 J. M. F. (A) Mercedes - Maserati
1955 J. M. F. (A) Mercedes
1956 J. M. F. (A) Lancia - Ferrari
1957 J. M. F. (A) Maserati
1958 MIKE HAWTORN (Anglia) Ferrari
1959 JACK BRABHAM (Australia) Climax
1960 J. B. (A) Climax
1961 PHIL HILL (SUA) Ferrari
1962 GRAHAM HILL (Anglia) BRM
1963 JIM CLARK (Scoția) Climax
1964 JOHN SURTEES (Anglia) Ferrari
1965 J. C. (S) Climax
1966 J. B. (A) Repco
1967 DENNIS HULME (Noua Zeelandă) Repco
1968 G. H. (A) Lotus - Ford
1969 JACKIE STEWART (Scoția) Matra - Ford
1970 JOCHEN RINDT (Austria) Ford
1971 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1972 EMERSON FITIPALDI (Brazilia) Ford
1973 J. S. (S) Tyrrell - Ford
1974 E. F. (B) McLaren - Ford
1975 NIKI LAUDA (Austria) Ferrari
1976 JAMES HUNT (Anglia) McLaren - Ford
1977 N. L. (A) Ferrari
1978 MARIO ANDRETTI (SUA) Lotus - Ford
1979 JODY SCHECKTER (Africa de Sud) Ferrari
1980 ALAN JONES (Australia) Wiliams - Ferrari
1981 NELSON PIQUET (Brazilia) Brabham - Ford
1982 KEKE ROSBERG (Finlanda) Wiliams - Ford
1983 N. P. (B) Brabham - BMW
1984 N. L. (A) McLaren - Porsche
1985 ALAIN PROST (Franța) McLaren - Porsche
1986 A. P. (F) McLaren - Porsche
1987 N. P. (B) Wiliams - Honda
1988 AYRTON SENNA (Brazilia) McLaren - Honda
1989 A: P. (F) McLaren - Honda
1990 A. S. (B) McLaren - Honda
1991 A. S. (B) McLaren - Honda
1992 NIGEL MANSELL (Anglia) Wiliams - Renault
SURSA
Modesto Ferrarini & Radu Naum, Formula 1. Dansul cu moartea, Nemira, București, 1993, 61-62.
sâmbătă, 16 februarie 2013
sâmbătă, 20 octombrie 2012
SIMON SINGH: Big bang
Originea universului
Traducere de Vlad Zografi
460 p.
În 1992, satelitul COBE a transmis spre pământ date legate de radiația cosmică de fond, iar acestea au fost transformate în imagini care au făcut repede înconjurul lumii. Era cea mai veche mărturie privind universul nostru, „semnătura lui Dumnezeu”, care scotea în evidență infime variații ale densității materiei din universul timpuriu - germenii galaxiilor și stelelor, în ultimă instanță semințele din care am apărut și noi. Această descoperire, considerată una dintre cele maimari din toate timpurile, venea să certifice valabilitatea modelului bing bang: universul nu e etern și imuabil, ci s-a născut dintr-o explozie și se află în expansiune.
În Bing bang, S. S. scrie istoria ideilor și modelelor pe care ni le-am făurit despre univers, de la desprinderea științei de religie și mit până în prezentul cercetărilor prin sateliți. Copernic, Galilei, Einstein, Hubble, Garnow sau Hoyle sunt personajele unei povești pasionante la care participăm și cu mintea, și cu sufletul. Însă dincolo de povestire, admirabil construită, în cartea lui Singh găsim analiza fină a înseși condiției cunoașterii științifice.
Traducere de Vlad Zografi
460 p.
În 1992, satelitul COBE a transmis spre pământ date legate de radiația cosmică de fond, iar acestea au fost transformate în imagini care au făcut repede înconjurul lumii. Era cea mai veche mărturie privind universul nostru, „semnătura lui Dumnezeu”, care scotea în evidență infime variații ale densității materiei din universul timpuriu - germenii galaxiilor și stelelor, în ultimă instanță semințele din care am apărut și noi. Această descoperire, considerată una dintre cele maimari din toate timpurile, venea să certifice valabilitatea modelului bing bang: universul nu e etern și imuabil, ci s-a născut dintr-o explozie și se află în expansiune.
În Bing bang, S. S. scrie istoria ideilor și modelelor pe care ni le-am făurit despre univers, de la desprinderea științei de religie și mit până în prezentul cercetărilor prin sateliți. Copernic, Galilei, Einstein, Hubble, Garnow sau Hoyle sunt personajele unei povești pasionante la care participăm și cu mintea, și cu sufletul. Însă dincolo de povestire, admirabil construită, în cartea lui Singh găsim analiza fină a înseși condiției cunoașterii științifice.
SURSA
Vlad Zografi, Catalogul cărții de știință Humanitas 2011, p.26.
miercuri, 1 august 2012
joi, 17 mai 2012
Durata medie de viață în 1992 („Telegraf” 1994)
<
România se numără printre țările cu cea mai mică durată medie de viață, relevă statisticile date publicității de Organizația Mondială a Sănătății. În 1992, durata medie de viață la români a fost de 69,9 (73,2 la femei și 66,6 la bărbați), ceea ce înseamnă că românii trăiesc, în medie, cu 10 ani mai puțin decît japonezii, la care durata medie de viață este de 79,3 ani în 1992. Un indicator ridicat la durata medie a vieții înregistrează și Elveția - 77,5 ani și Canada - 77,1 ani. Cele mai reduse cote ale duratei medii ale vieții semnalate în Etiopia - 44 ani și India - 55,5 ani. La același nivel cu România în clasificările întocmite de OMS se situează o serie de state subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, dintre care menționăm: Egipt - 59 ani, Mongolia - 61,2 ani, China - 69,5, Turcia - 66,4 ani.
>
SURSA
N. E. P., Românii trăiesc cu zece ani mai puțin decît japonezii, „Telegraf”, Constanța, 9 aprilie 1994.
România se numără printre țările cu cea mai mică durată medie de viață, relevă statisticile date publicității de Organizația Mondială a Sănătății. În 1992, durata medie de viață la români a fost de 69,9 (73,2 la femei și 66,6 la bărbați), ceea ce înseamnă că românii trăiesc, în medie, cu 10 ani mai puțin decît japonezii, la care durata medie de viață este de 79,3 ani în 1992. Un indicator ridicat la durata medie a vieții înregistrează și Elveția - 77,5 ani și Canada - 77,1 ani. Cele mai reduse cote ale duratei medii ale vieții semnalate în Etiopia - 44 ani și India - 55,5 ani. La același nivel cu România în clasificările întocmite de OMS se situează o serie de state subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, dintre care menționăm: Egipt - 59 ani, Mongolia - 61,2 ani, China - 69,5, Turcia - 66,4 ani.
>
SURSA
N. E. P., Românii trăiesc cu zece ani mai puțin decît japonezii, „Telegraf”, Constanța, 9 aprilie 1994.
sâmbătă, 12 noiembrie 2011
Sistemul Paging
<
Etimologia cuvîntului pager, adoptat în domeniul radiocomunicațiilor, este următoarea: în limba engleză, page înseamnă paj, persoana care duce (transmite) un mesaj. În secolul trecut, în restaurantele de lux, din SUA, se foloseau paji care transmiteau, verbal sau scrise pe un carton, mesaje de tipul: Dl. John este căutat de urgență la telefonul recepției! Prin extensie, prin pager se înțelege acum un microreceptor portabil, pe o radiofrecvență unică, care la recepția mesajelor care îi sînt destinate, alertează proprietarul că este căutat. primele pager-e se numeau beep-ere, deoarece puteau informa proprietarul că este căutat numai emițînd cîteva semnale sonore (beep-beep). MOTOROLA - SUA realizează astăzi pager-e ce oferă posesorilor multiple facilități: alertă sonoră, luminoasă și silențioasă (vibratoare); afișarea de cifre și litere (6400 de caractere); citirea mesajelor pe timp de noapte, selectarea tipului de alertare dorit, ceas de calendar, agendă telefonică, ceas deșteptător, acces rapid la informații generale: curs valutar, timpul probabil etc. Dacă la început sistemul paging a fost conceput numai pentru anumite categorii socio-profesionale (medici, avocați, agenți de asigurări, oameni de afaceri), acum este utilizat și de copii școlari, statisticile anului 1991 arătînd următoarele procente (din populațiile respective) de proprietari de pager-e: Singapore - 17%, Hong-Kong - 14 %, SUA - 5%, Germania - 1,5%, Franța 1,5%. Sistemul paging, pe scurt, se compune din: orice aparat telefonic (de unde se lansează MESAJUL), centrala de paginare - dispecerat (care primește, prelucrează și transmite mesajul la), emițătorul de paginare (care amplifică și radiază mesajul prelucrat pe o radiofrecvență), pager (care recepționează, decodează și afișează MESAJUL, lansat de la aparatul telefonic). Un pager vă oferă următoarele: libertate de mișcare (puteți pleca de la birou fără a lăsa itinerar), economie de timp și bani, profesionalism, organizarea și coordonarea mult mai eficientă a activității angajaților dvs., evitarea situațiilor neplăcute la telefon, avantaje importante radiotelefonului (confidențialitate, discreție totală, zona utilă multă mai mare, funcționalitate în 5 orașe mai mari din țară) etc. Sistemul paging a fost introdus în 1992 și în România, la București, de societatea mixtă româno-americană RADIOTEL SRL. dată fiin d alrag popularitate de care s-a bucurat (peste 2000 de abonați în cîtev aluni d ezile) sistemul paginf a fost introdus în 1993 și în alte orașe, luînd ființă holdingul RADIOTEL, astfel: Brașov - Radiotel Braov, București - Radiotel București, Cluj - Radiotel Cluj, Constanța - Contel, Timișoara - Radiotel Tm (...)
>
Etimologia cuvîntului pager, adoptat în domeniul radiocomunicațiilor, este următoarea: în limba engleză, page înseamnă paj, persoana care duce (transmite) un mesaj. În secolul trecut, în restaurantele de lux, din SUA, se foloseau paji care transmiteau, verbal sau scrise pe un carton, mesaje de tipul: Dl. John este căutat de urgență la telefonul recepției! Prin extensie, prin pager se înțelege acum un microreceptor portabil, pe o radiofrecvență unică, care la recepția mesajelor care îi sînt destinate, alertează proprietarul că este căutat. primele pager-e se numeau beep-ere, deoarece puteau informa proprietarul că este căutat numai emițînd cîteva semnale sonore (beep-beep). MOTOROLA - SUA realizează astăzi pager-e ce oferă posesorilor multiple facilități: alertă sonoră, luminoasă și silențioasă (vibratoare); afișarea de cifre și litere (6400 de caractere); citirea mesajelor pe timp de noapte, selectarea tipului de alertare dorit, ceas de calendar, agendă telefonică, ceas deșteptător, acces rapid la informații generale: curs valutar, timpul probabil etc. Dacă la început sistemul paging a fost conceput numai pentru anumite categorii socio-profesionale (medici, avocați, agenți de asigurări, oameni de afaceri), acum este utilizat și de copii școlari, statisticile anului 1991 arătînd următoarele procente (din populațiile respective) de proprietari de pager-e: Singapore - 17%, Hong-Kong - 14 %, SUA - 5%, Germania - 1,5%, Franța 1,5%. Sistemul paging, pe scurt, se compune din: orice aparat telefonic (de unde se lansează MESAJUL), centrala de paginare - dispecerat (care primește, prelucrează și transmite mesajul la), emițătorul de paginare (care amplifică și radiază mesajul prelucrat pe o radiofrecvență), pager (care recepționează, decodează și afișează MESAJUL, lansat de la aparatul telefonic). Un pager vă oferă următoarele: libertate de mișcare (puteți pleca de la birou fără a lăsa itinerar), economie de timp și bani, profesionalism, organizarea și coordonarea mult mai eficientă a activității angajaților dvs., evitarea situațiilor neplăcute la telefon, avantaje importante radiotelefonului (confidențialitate, discreție totală, zona utilă multă mai mare, funcționalitate în 5 orașe mai mari din țară) etc. Sistemul paging a fost introdus în 1992 și în România, la București, de societatea mixtă româno-americană RADIOTEL SRL. dată fiin d alrag popularitate de care s-a bucurat (peste 2000 de abonați în cîtev aluni d ezile) sistemul paginf a fost introdus în 1993 și în alte orașe, luînd ființă holdingul RADIOTEL, astfel: Brașov - Radiotel Braov, București - Radiotel București, Cluj - Radiotel Cluj, Constanța - Contel, Timișoara - Radiotel Tm (...)
>
Abonați-vă la:
Postări (Atom)