Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Etiopia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Etiopia. Afișați toate postările
duminică, 30 decembrie 2012
marți, 10 iulie 2012
Amintirile unui corespondent de război (ROBLES 1952)
<
(...)
Am fost corespondent de război, toubib (1)! Etiopia (2), Spania (3), Grecia (4), mai știu eu unde? Am văzut cum au fost împușcați negri și albi, spanioli și italieni, arabi, unguri și croați! Totdeauna e la fel! Pentru a-i uita pe toți morții ăștia, nu există decât alcoolul! Foarte bine! În timpul ofensivei de la Bilbao (5) am văzut un individ pe care tocmai se pregăteau să-l împuște. Puștiul lui se ținea agățat de taică-su, care era deja cu spatele la zid. Tatăl îl respingea. Copilul nu voia. Copilul nu voia să înțeleagă. Ei bine, au fost împușcați amîndoi. Nu trebuie să crezi tot ce povestește afurisitul ăla de Malaparte (6). Dar povestea cu evreicele este adevărată. Cele mai frumoase fete ale burgheziei erau băgate în bordeluri pentru trupă. După ce le foloseau o lună, erau împușcate. Am văzut! Cu ochii mei! Am văzut totul. La Adua (7), tancurile treceau peste picioarele prizonierilor. Dezgustător! Și-mi vorbești de ficatul meu! Tocmai de ficat! Glumești! Haide, toubib, vorbește-mi ma degrabă de inima mea, organ nobil! Ei da, cu ea s-a zis! S-a zis cu ea, pentru că a bătut la toate execuțiile, pentru toate grămezile de cadavre!
(...)
>
Am fost corespondent de război, toubib (1)! Etiopia (2), Spania (3), Grecia (4), mai știu eu unde? Am văzut cum au fost împușcați negri și albi, spanioli și italieni, arabi, unguri și croați! Totdeauna e la fel! Pentru a-i uita pe toți morții ăștia, nu există decât alcoolul! Foarte bine! În timpul ofensivei de la Bilbao (5) am văzut un individ pe care tocmai se pregăteau să-l împuște. Puștiul lui se ținea agățat de taică-su, care era deja cu spatele la zid. Tatăl îl respingea. Copilul nu voia. Copilul nu voia să înțeleagă. Ei bine, au fost împușcați amîndoi. Nu trebuie să crezi tot ce povestește afurisitul ăla de Malaparte (6). Dar povestea cu evreicele este adevărată. Cele mai frumoase fete ale burgheziei erau băgate în bordeluri pentru trupă. După ce le foloseau o lună, erau împușcate. Am văzut! Cu ochii mei! Am văzut totul. La Adua (7), tancurile treceau peste picioarele prizonierilor. Dezgustător! Și-mi vorbești de ficatul meu! Tocmai de ficat! Glumești! Haide, toubib, vorbește-mi ma degrabă de inima mea, organ nobil! Ei da, cu ea s-a zis! S-a zis cu ea, pentru că a bătut la toate execuțiile, pentru toate grămezile de cadavre!
(...) - Și o să mai fie război, toubib! Mereu războaie! Și știi de ce?...
(...) - Vom mai avea război pentru că lumea e condusă numai de bărbați! Vreau să spun de masculi!
(...) - Femeia, toubib, nu participă niciodată. Vreau să spun... În război, în politică și organizarea societății, bărbații sunt vei care conduc hora! Perfect! Femeia este socotită întotdeauna un animal de plăcere, o mașinărie de fabricat copii sau o slujnică generoasă! Un sex, un pîntec sau brațe de sclavă! Asta depinde de bunul plac al proprietarului! Perfect! Zic că n-ar mai fi războaie dacă bărbații n-ar rămîne mereu între ei, să-și ciocnească capetele lor pătrate sau să se înfrunte ca animalele în arenă! Se întorc apoi la femeile lor, doar ca să le facă, în treacăt, niște copii sau să le mângîie ca pe tîrfe.
(...) - N-ar mai fi război dacă bărbații ar iubi femeile cum ar merita să fie iubite! Dacă între ei și ele ar fi contopire pură, căci cea care te îmbrățișează te face părtaș la viața întregului univers, da, da, te apropie de sublim! Grecii înțeleseseră asta!
(...) - Femeia este în același timp Afrodita și Maria! Perfect! Viața și izbăvirea! Fecunditatea și mîntuirea! Dar bărbații se lasă în voia nebuniei lor! Ei sînt cei care hotărăsc războiul! Și azi nimic nu-i oprește! Omoară femeile cu miile, omoară copii cu miile! Ei adaugă îngrozitoare nenorociri în această mizerabilă viață pămîntească. De parcă moartea n-ar fi la capătul drumului! Dureros! Revoltător!
(...) - În 1944 a fost un bombardament îngrozitor la Torino, adăugă el totuși, cu o voce răgușită. Mii de morți. Dar aproape toți femei și copii. Iată ce fac bărbații. Femei și copii zdrobiți și arși!
(...) - O casă cu o tînără femeie. Doi micuți. Striviți! Înmormîntați de vii! Sufocați! Puișorii mei!
(...) Omul acesta parcă îi străpunsese sufletul cu o sabie. În el sîngera o rană adâncă și arzătoare. Se ridică. Casella dormea deja. (...) Plăti consumațiile și ieși.(...)
>
SURSA
Emmanuel Robles, Ceasul limpezirilor, Editura Eminescu, 1975, pp. 125-128
NOTE M. T.:
(1) toubib – savant, vraci în arabă; medic în franceză (n. E. R.)
(2) În 1935-1936 Italia condusă de dictatorul fascist Benito Mussolini a cucerit Etiopia, ca urmare a netei superiorități tehnologice.
(3) În 1936-1939 în Spania a avut loc un război civil, câștigat de coaliția de dreapta condusă de generalul rebel Francesco Franco, susținut de Germania nazistă și Italia fascistă, în fața coaliției de stânga, susținută de Uniunea Sovietică stalinistă.
(4) În octombrie 1940, Mussolini, invidios pe succesele lui Hitler în nordul și vestul Europei, a invadat fără succes Grecia.
(5) Bilbao – oraș în Spania.
(6) Curzio Malaparte (1898-1957) – scriitor, ziarist, diplomat și politician italian. În calitate de teoretician al fascismului a intrat în conflict cu Mussolini prin publicarea în Franța în 1931 a volumui Tehnica loviturii de stat, fapt pentru care a fost închis.
(7) Adua – oraș în Etiopia. În 1896 armata italiană a suferit aici o gravă înfrângere în fața etiopienilor, fapt care a dus la eșecul primei încercări a marii puteri europene de a cuceri această țară din Africa de Est, una din cele două țări africane independente alături de Liberia.
joi, 17 mai 2012
Durata medie de viață în 1992 („Telegraf” 1994)
<
România se numără printre țările cu cea mai mică durată medie de viață, relevă statisticile date publicității de Organizația Mondială a Sănătății. În 1992, durata medie de viață la români a fost de 69,9 (73,2 la femei și 66,6 la bărbați), ceea ce înseamnă că românii trăiesc, în medie, cu 10 ani mai puțin decît japonezii, la care durata medie de viață este de 79,3 ani în 1992. Un indicator ridicat la durata medie a vieții înregistrează și Elveția - 77,5 ani și Canada - 77,1 ani. Cele mai reduse cote ale duratei medii ale vieții semnalate în Etiopia - 44 ani și India - 55,5 ani. La același nivel cu România în clasificările întocmite de OMS se situează o serie de state subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, dintre care menționăm: Egipt - 59 ani, Mongolia - 61,2 ani, China - 69,5, Turcia - 66,4 ani.
>
SURSA
N. E. P., Românii trăiesc cu zece ani mai puțin decît japonezii, „Telegraf”, Constanța, 9 aprilie 1994.
România se numără printre țările cu cea mai mică durată medie de viață, relevă statisticile date publicității de Organizația Mondială a Sănătății. În 1992, durata medie de viață la români a fost de 69,9 (73,2 la femei și 66,6 la bărbați), ceea ce înseamnă că românii trăiesc, în medie, cu 10 ani mai puțin decît japonezii, la care durata medie de viață este de 79,3 ani în 1992. Un indicator ridicat la durata medie a vieții înregistrează și Elveția - 77,5 ani și Canada - 77,1 ani. Cele mai reduse cote ale duratei medii ale vieții semnalate în Etiopia - 44 ani și India - 55,5 ani. La același nivel cu România în clasificările întocmite de OMS se situează o serie de state subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, dintre care menționăm: Egipt - 59 ani, Mongolia - 61,2 ani, China - 69,5, Turcia - 66,4 ani.
>
SURSA
N. E. P., Românii trăiesc cu zece ani mai puțin decît japonezii, „Telegraf”, Constanța, 9 aprilie 1994.
Labels:
1992,
bărbat,
Canada,
China,
dezvoltare,
Egipt,
Elveția,
Etiopia,
femeie,
India,
indicator,
japonez,
medie,
Mongolia,
OMS,
România,
statistică,
Turcia,
țară,
viață
miercuri, 11 ianuarie 1995
Menelik II (1844-1913)
A. Axelrod & C. Phillips, Dictatori și tirani, Lider, București, 2000 (eng. 1995), p. 330-331
Împăratul etiopian Menlik II a dublat suprafața țării prin anexări și a învins o armată europeană într-una din cele mai mari bătălii din istoria Africii.
Fiu al regelui Haile Malakot din Shewa, M. s- anăscut pe 17 august 1844 la Ankober, în Shewa, o provincie semiautonomă a Imperiului Etiopian și a primit numele Sahle Miriam. Cînd tatăl său a fost ucis îm timpul invadării Shewei de către forțele imperiale în 1855, S. M. a fost luat prizonier de către împăratul etiopian Teodoros II. În 1865 a evadat și s-a întors în Shewa. La 21 de ani, l-a înlăturat de la putere pe conducătorul Shewei, Bezebeh, și s-a declarat negus (rege) al provinciei.
Sub controlul nominal a doi împărați, S. M. și-a consolidat puterea și a inițiat o politică de expansiune în numele coroanei. La moartea împăratului Yohannes IV în 1889, S. M., cel mai puternic om din țară, a revendicat coroana imperială și a adoptat numele de Menelik II.
În 1889, M. a semnat tratatul de la Uccialli cu Italia. Italienii au redactat două versiuni, una în limba italiană și una în limba amharică. Potrivit celei dintâi, Etiopia devenea protectorat italian. M. a anulat înțelegerea. În bătălia de la Adowa, dela 1 martie 1896, forțele lui au învins armata italiană într-un din cele mai mari bătălii din istoria Africii. Ca urmare, Etiopia a obțiut suveranitate deplină și poziția de conducător a lui M. nu a mai fost amenințată.
În 1906-1907, a suferit mai multr atacuri de paralizie. Puterea a fost preluată de soția sa și un regent înainte de a fi transmisă nepotului Lij Iyasu. M. a murit la 12 decembrie 1913 în capitala etiopiană întemeiată de el, Addis-Abeba.
Referințe bibliografice complementare: Harold Marcus, The Life and Times of Menelik II. Ethiopia 1844-1913, Clarendon press, Oxford, 1975.
Împăratul etiopian Menlik II a dublat suprafața țării prin anexări și a învins o armată europeană într-una din cele mai mari bătălii din istoria Africii.
Fiu al regelui Haile Malakot din Shewa, M. s- anăscut pe 17 august 1844 la Ankober, în Shewa, o provincie semiautonomă a Imperiului Etiopian și a primit numele Sahle Miriam. Cînd tatăl său a fost ucis îm timpul invadării Shewei de către forțele imperiale în 1855, S. M. a fost luat prizonier de către împăratul etiopian Teodoros II. În 1865 a evadat și s-a întors în Shewa. La 21 de ani, l-a înlăturat de la putere pe conducătorul Shewei, Bezebeh, și s-a declarat negus (rege) al provinciei.
Sub controlul nominal a doi împărați, S. M. și-a consolidat puterea și a inițiat o politică de expansiune în numele coroanei. La moartea împăratului Yohannes IV în 1889, S. M., cel mai puternic om din țară, a revendicat coroana imperială și a adoptat numele de Menelik II.
În 1889, M. a semnat tratatul de la Uccialli cu Italia. Italienii au redactat două versiuni, una în limba italiană și una în limba amharică. Potrivit celei dintâi, Etiopia devenea protectorat italian. M. a anulat înțelegerea. În bătălia de la Adowa, dela 1 martie 1896, forțele lui au învins armata italiană într-un din cele mai mari bătălii din istoria Africii. Ca urmare, Etiopia a obțiut suveranitate deplină și poziția de conducător a lui M. nu a mai fost amenințată.
În 1906-1907, a suferit mai multr atacuri de paralizie. Puterea a fost preluată de soția sa și un regent înainte de a fi transmisă nepotului Lij Iyasu. M. a murit la 12 decembrie 1913 în capitala etiopiană întemeiată de el, Addis-Abeba.
Referințe bibliografice complementare: Harold Marcus, The Life and Times of Menelik II. Ethiopia 1844-1913, Clarendon press, Oxford, 1975.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)