Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Olimpiadă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Olimpiadă. Afișați toate postările

sâmbătă, 11 mai 2019

România la Olimpiada de vară de la Munchen din 1972 („Litoral” 1972)

<
- 170 de sportivi, aceasta este cifra celor ce ne vor reprezenta la marea întrecere olimpică de la Munchen. Prin numărul membrilor delegației țării noastre, România va fi una dintre țările cu o participare mare. Pe  primele locuri în acest clasament neoficial se situează Republica Federală Germania (țară organizatoare), Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Republica Democrată Germană, Japonia, Franța.
- Față de a 19 a ediție, România prezintă cu 70 de sportivi mai mulți. La Munchen vom concura la atletism, box, canotaj, caiac-canoe, gimnastică, handbal, haltere, înot, sărituri, lupte (libere și clasice), pentatlon modern, polo, scrimă, tir, volei. Cele mai numeroase delegații pe discipline sportive vor fi cele de la canotaj și caiac-canoe, volei, lupte și handbal.
(...)
>

SURSA
***, Breviar olimpic, „Litoral”, Constanța, august 1972.

sâmbătă, 26 martie 2011

Studenții în Constanța interbelică (LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)

Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011 


(...) echipele din Constanța și Ialomița, la Cernavoda, clubul a câștigat trofeul Axiopolis.

Unul din cei mai buni sportivi constănțeni, student pe atunci, Tasse Protopopescu, fost președinte al societății sportive Tricolorul, a fost conducătorul echipei naționale la Olimpiada internațională de la Paris în 1924.

Societatea sportivă Tricolorul a susținut pe cheltuiala ei înființarea Ateneului cultural Sf. Gheorghe, cohorta de cercetași Ovidius din Constanța, a pregătit piesa de teatru Între filologi de D. A. Pătrășcanu, reprezentând-o de multe ori pe scenele din Cernavoda, Medgidia, Bazargic. Societatea a înființat o secție corală și culturală. Președintele comisiei sportive FBA, T. Răducanu.

În vara anului 1935, prin organizația „Frontul Național Român” legionarii deschid la Carmen Sylva o tabără de muncă. Au autorizație oficială pentru pregătire militară. A venit și Corneliu Zelea Codreanu, care a vizitat satele din jur, adresându-se locuitorilor cu lozinci legionare(31). Ședințele legionare de la Carmen Sylva conduse de Căpitan adunau pe malul mării peste o mie de camarazi, ba chiar și studenți polonezi și cehoslovaci. Cu munca tinerilor legionari a fost terminată șoseaua Eforie-Techirghiol. În 16 august 1936, în tabăra Carmen Sylva, la o nouă ediție estivală de muncă și instrucție, s-a organizat o mare serbare la care a participat și populația din Constanța. Un al doilea spectacol a fost susținut de copiii de mineri aduși de mișcarea legionară la băi la mare(32).

În acest fel a fost construită și clădirea din incinta spitalului din Mangalia care este astăzi sediul Protoieriei. Întreaga construcție a fost proiectată și ridicată de studenți legionari, prin muncă voluntară.

În 1924, acad. Gh. Marinescu conferenția pentru strângerea de fonduri în vederea realizării de edificii culturale și sociale, acționând oriunde era chemat. În 1924, îi scria lui Iosif Dona: „După cum știi, studenții în medicină își doresc căminul lor, destinat a-i pune, în parte, la adăpost de mizerie. Este a noastră datoria de a-i ajuta. Am făcut la București două conferințe, care le-au adus 20.000 de lei”. Îi scria că va ține la Constanța o conferință în folosul Liceului „Mircea”. „Nu uita, iubite Coleg, că avem datorii sfinte de împlinit față de studenți, și orice mână de ajutor ce le dăm vine și în folosul țării și al nostru”(33).

Viața de asociație studențească se întreține cu fiecare promoție, cu fiecare generație. În timp de pace și în timp de război. O ultimă consemnare a activității studenților constănțeni de la diferite universități datează din 1948. Sub titlul Studenții constănțeni folosesc timpul liber al vacanței muncind voluntar pe stadionul orașului și organizând festivaluri artistice: „Studențimea constănțeană, venită în vacanță constituită în brigadă, a muncit în zilele de 29 și 30 mai pe șantierul stadionului. Printre ei, studentul Nestor Gheorghiu(34), președintele organizației Cercului studențesc. În același timp, au prezentat pe scena căminului cultural din cartierul Coiciu un program artistic.(35). (...)

vineri, 30 mai 1997

„Olimpiadele școlare. Constanța pe locul 2” (MOCANU 1997)

 Virgil Mocanu, Olimpiadele școlare. Constanța pe locul 2, „Tomis”, Constanța, mai 1997

Peste 2000 de elevi și eleve din gimnaziile și liceele constănțene, după ce au atins performanțe respectabile la faza județeană a concursurilor și olimpiadelor școlare, au participat, râvnind la consacrare deplină, în iureșul competiției naționale a inteligenței juvenile, la diferite discipline de studiu. Prezența unora dintre aceștia în finala pe țară a fost încununată de laurii izbânzii. Merită însă remarcat însă, în primul rând,  că la matematică, liceenii Constanței s-au situat pe locul I în ierarhia județelor țării. Matematicienii în formare ai Constanței, pregătiți de profesori de elită cum sunt Doru Caragea, Gheorghe Andrei, Stan Sava, Nelu Chichirim, Costinel Martici (Colegiul Național „Mircea cel Bătrîn”), Liviu Ionescu (Liceul „Ovidius”), Gheorghe Mânză (Liceul „Anghel Saligny” Cernavodă) au cucerit două locuri I (Nicolae Mihalache, clasa XII și Ramona Anton, clasa XII), cinci locuri II (Ioan Berbec, clasa XII, Octavian Udrea, clasa XI, Marius Petria, clasa X, Florin Cucu, clasa X, și Diana Fulger, clasa IX), precum și un premiu II prin Cristian Mitrana, clasa XII. Și chiar dacă la limba și literatura română s-au înregistrat mai puține premii, lotul constănțean s-a situat pe locul II în clasamentul oficial pe județe. Premii numeroase au obținut și elevii de la Colegiul Național „Constantin Brătescu” la „istoria pedagogiei”, „pedagogie socială”, „psihologia copilului” și „teoria educației”, ca și cei de la Liceul Teoretic „George  Călinescu” la limbi clasice (latina și greaca veche) și limbi moderne (engleză, spaniolă și franceză).

Municipiul pontic a fost centru național la două concursuri pe meserii: mecanic și conducător auto (Grupul Școlar Auto) și telecomunicații (Grupul Școlar de Electrotehnică și Telecomunicații). După centralizarea la Ministerul Învățământului a situațiilor statistice referitoare la faza finală a Olimpiadelor Școlare, județul Constanța ocupă al doilea loc pe țară după București. Este o performanță remarcabilă, care obligă în viitor.

duminică, 1 septembrie 1996

„Periscop” (ROȘCA 1996)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1996, septembrie?

*

Librăria „Eminescu” din Constanța a găzduit lansarea volumului de debut al poetei Iulia Pană, apărut în condiții grafice de excepție la editura bucureșteană Du Styl. Noua apariție editorială, intitulată Imagine simplă, s-a bucurat de prezentările elogioase ale poetei Doina Uricariu, directorul editurii, și a lui Alexandru Paleologu, care a susținut un elevat și aplaudat dialog cu asistența.

*

Sonia Cristina Coman, membră a cercului de pictură „Rainbow” coordonat de profesorul Viorel Lungu, a fost recompensată de către International Children-s Art Museum din San Francisco cu un „Certificate of recognition”, pentru lucrarea „Să descoperim America. Olimpiada 1996”, intrată în fondul permanent al Muzeului de Artă din San Francisco.

*

Autorul Iosif Șerb a lansat la librăria „Eminescu” cel de-al doilea volum de poezie, intitulat O secundă de iubire, apărut în condiții grafice deosebite la editura „Mondograf”.

*

În cadrul ultimei ședințe a cenaclului „Mihail Sadoveanu” de la Cercul Militar Constanța, a fost prezentat și supus unor discuții critice volumul de versuri Univers interior al tinerei Gina Nicolae Comșa. Volumul a văzut lumina tiparului la editura constănțeană „Metafora”.

*

Muzeul Marinei Române a găzduit cea de-a cincea expoziție personală de pictură a artistului plastică Lucian Badea. Cele peste 40 de lucrări, în majoritate peisaje și portrete, s-au bucurat de aprecierile criticii de specialitate și ale iubitorilor de frumos prezenți la vernisaj.