Ascensiunea Indiei coloniale britanice versus decăderea Europei (BROMFIELD 1933-7)

<
(...)
Bărbații vorbeau între ei, dar Maharani* nu-și dădea osteneala să-i mai asculte pentru că știau bine ce aveau de făcut, mai bine chiar decît ea. Gîndurile ei evadau acum spre Europa, spre cazinouri, spre marile magazine ale bijutierilor, spre  marile dineurile de gală, spre expozițiile organizate spre a ajuta dezvoltarea comerțului, spre marile hoteluri și stațiuni balneare și climaterice. Toată lumea aceasta îi părea cum foarte îndepărtată, mai îndepărtată decît o socotise odinioară, cînd, tînără fiind, sfidase legea vedică** și traversase oceanul cel negru***. Europa o fascinase așa cum un cortegiu strălucitor fascinează un copil. Dar acum era sătulă de toate acestea. De multă vreme înțelese falsitatea acestei lumi, lăcomia, tragicul ei materialism, desperarea cu care se crampona de cea mai infimă speranță, dictatorii**** și degenerescența ei. Soarta îi era pecetluită. În curînd se va autodistruge. Oameni ca lordul Heston o duceau la pieire.  Salvarea Europei ar fi fost o sarcină mult mai grea decît contopirea divizatei, a sfîșiatei Indii, într-un tot armonios și mîndru. Europa era însă obosită, în vreme ce Estul se trezea odihnit și înviorat după un lung somn.
Nu! Nu va mai pleca în Europa. Va muri fără să o mai vadă. (..) După moartea ei va lăsa o mulțime de lucruri neterminate, dar urmașii vor găsi fundațiile gata și nu le va rămîne decît să continue construcția.
(...)
>

SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne*****, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, p. 518.

NOTE M. T.
* Maharani = Termen sanscrit pentru soția maharajahului sau pentru femeia-maharajah.
MAHARAJÁH, maharajahi, s. m. Titlu purtat de prinții indieni suverani (până în 1956); persoană care deținea acest titlu. [Var.: maharadjáh s. m.] – Din fr. maharadjah. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/maharajah)
** Vede = Cele mai vechi texte în limba sanscrită ale religiei hinduse, redactate între anii 1500 î. H. și 1000 î. H. (http://www.ancient.eu/The_Vedas/)
*** Probabil Oceanul Indian.
**** Probabil Mussolini (1922), Hitler (1933) și Stalin (1924).
***** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)

Accidente cu balonul în secolul XIX (VERNE 1863)

„- Un asemenea accident s-a întâmplat unei aeronaute franceze, doamna Blanchard, care, aruncând focuri de artificii, și-a incendiat balonul. Dar n-a căzut brusc și cu siguranță că n-ar fi fost omorât, dacă nacela nu s-ar fi izbit de un pom, care a azvârlit-o la pământ.”

„-(…) Dealtfel accidentele au fost pricinuite totdeauna fie din imprudența aeronauților, fie de proasta construcție a aparatelor lor. Totuși, din câteva mii de ascensiuni cu aerostate, nu se numără mai mult de douăzeci de accidente mortale. În genere, aterizările și plecările sunt cele mai primejdioase.”

(XIX)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Calea ferată rusă a Transsiberianului (VERNE 1892)

(62) „După  Transcaspian, se lucrează la Transsiberian, proiectat din 1888 și care e în curs de execuție, ba chiar într-o fază destul de avansată. Primului său traseu prin Ișim, Omsk, Tomsk, Krasnoiarsk, Nijni-Ufimsk și Irkutsk, i s-a substituit un al doilea, mai la sud, care trece prin Orenburg, Akmolsmk, Minusinsk, Abatui și Vladivostok. Cînd se va termina construcția acestor 6.000 de km de cale ferată, Petersburg va fi la 6 zile de Marea Japoniei. Transsiberianul, a cărui lungime va depăși pe cea a Transcontinentalului din Statele Unite, nu va costa mai mult de 750 de milioane”

Claudius Bombarnac, trad. (fr. 1892) S. Radian, I. Creangă/nr. 40, București, 1989, p. 5-138.

Israel Shipyards vrea să cumpere Şantierul Naval Mangalia

Cuget Liber 14 iunie 2013

Statistică navală Lloyd's 1987

<

Statistică. Către sfîrșitul anului 1987, tonajul total mondial al navelor aflate în construcție s-a ridicat la 21,4 milioane tone registru, cu circa 4,5 milioane tone mai puțin ca în anul 1987.

Din datele Registrului englez Lloyd's reiese că în anul 1987 s-au aflat în construcție 1292 nave mari și mijlocii de transport (11,1 milioane tone registru), încă 876 nave au fost comandate, nefiind încă introduse în lucru în șantierele navale de construcții.

Aproximativ 90 la sută din toate navele aflate în construcție sau comandate vor fi livrate, la beneficiari, către sfîrșitul anului 1988.

Cea mai mare cotă de comenzi de la terți revine Japoniei. Urmează, în ordine, Coreea de Sud, Taiwanul, Iugoslavia, Polonia, Brazilia, România, Italia, Danemarca, RDG.

>

A. BEJAN, Breviar marin, „Tomis”, Constanța, 1988.

Pasul și drumul (LEMNIJ 1992)

 Ihor Lemnij, Pasul și drumul. Eseu despre randamentul uman, Humanitas / Economie - Repere - 4, București, 1992, 294 p.

7 Introducere

13 Principiul eșalonării acțiunii

37 Constructul elementar

50 Construcția și geometria

61 Materialele

78 Cărămida

83 Elogiu fibrei

95 Reunirea unor componente din materiale diferite

101 Asamblarea

110 Constructele protectoare și constructele active

130 Constructele cinematice

149 Etanșarea 

156 Constructele reticulare

169 Între uniformitate și varietate

181 Construcția și inovația

217 Dezavantajele principiului construcției 

236 Distrugerea 

248 Tehnologii transversale

256 Construcția și diviziunea muncii

264 Diviziunea muncii: unele aspecte particulare

278 Orașul și principiul construcției

289 Bibliografie

coperta IV
Apreciat specialist în domeniul istoriei și teoriei tehnicii, Ihor Lemnij încearcă în această carte să desprindă, din îndelungata acțiune umană de creare a unor obiecte materiale și intelectuale, mai mult sau mai puțin elaborate, principiile cele mai generale care au permis omului să realizeze o ascensiune perpetuă pe scara complexității produselor sale. Explicația - crede autorul - constă în descompunerea în spațiu și eșalonarea în timp a tuturor acțiunilor umane, fie cele banale și cotidiene (cum sunt mersul și vorbirea), fie cele care pretind un efort intelectual deosebit (ca în cazul producerii mașinilor sau al realizării de opere spirituale de mare amploare). Scris într-o manieră simplă, fluentă, acest eseu va capta interesul unui cerc larg de cititori, începând cu filosofi, arhitecți, ingineri, economiști etc. și sfârșind cu tineri studioși cu înclinații teoretice.

„Județul Constanța - prezent și perspectivă” (FDUS/CJC 1980)

 Frontul Democrației și Unității Socialiste / Consiliul Județean Constanța, Județul Constanța - prezent și perspectivă (documentar), februarie 1980, 63 p.

3 Nicolae Ceaușescu, Din Raportul prezentat la cel de-al XII Congres al PCR)

4 Decret pentru stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare

5 E scris pe tricolor unire - Imnul FDUS adopta de Congresul II (text adaptat, muzica C. Porumbescu)

7 Județul Constanța - Date generale

9 Coordonate ale ascensiuni județului Constanța împreună cu întreaga țară pe calea progresului socialist

Industria
Industria energie electrice și termice
Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor
Industria extractivă a minereurilor nemetalifere și a produselor din substanțe abrazive
Industria materialelor de construcție
Industria chimică
Industria celulozei și hârtiei
Industria textilă
Industria alimentară
Industria lemnului

Agricultura

Transporturi

Investiții și construcții

Nivelul de trai

32 1980 - An hotărâtor în înfăptuirea cu succes a sarcinilor cincinalului 1976-1980

Industria

Agricultura

Transporturi

Investiții

Nivel de trai 

Învățământ

Arta și cultura

Sănătatea publică

Educație fizică și sport

Turism

47 Perspectivele dezvoltării economico-sociale a județului Constanța în cincinalul 1981-1985

„Superlative geografice” (NEGUȚ & NICOLAE 1978)

Silviu Neguț & Ion Nicolae, Superlative geografice, Ion Creangă/Mică enciclopedie, București, 1978, 335 p.

Cuprins 

5 Cuvînt înainte

11 Glosar de termeni proprii

35 Glosar de termeni comuni

54 Listă de abrevieri

56 Articole enciclopedice

coperta 4: Menită, în concepția autorilor, a contura cîteva aspecte ale frumuseții și măreției Pămîntului, lucrarea de față - prima de seria de mici enciclopedii, inițiată de Editura Ion Creangă - este dedicată „superlativelor geografice”. Cele peste 250 de articole incluse se referă la fenomene a căror spectaculozitate a trezit de veacuri uimirea și admirația oamenilor - cascade, canioane, gheizere, peșteri etc - fenomene naturale - cutremure, vulcani, uragane - alte fenomene de excepție - cel mai mare și cel mai mic ocean, cea mai ridicată și cea mai scăzută temperatură. Totodată au fost incluse articole relevante pentru modul în care omul a cucerit și valorificat resursele Terreie: cel mai mare canal maritim, cel mai populat oraș, cea mai grandioasă construcție umană etc.