Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta cărămidă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cărămidă. Afișați toate postările

joi, 1 martie 2018

ONG-urile și atelierele de cărămizi din Botswana (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
În Botswana, investigațiile guvernului au relevat faptul că facilitățile acordate micilor fabrici de cărămizi au determinat scăderea prețului de producție al acestora. Totodată, metodele tradiționale de combinare a materialelor (amestecul de argilă și apă este modelat în forme de lucru care sunt așezate pe o suprafață netedă și lăsate la uscat 10 - 30 de zile) au eșuat de nenumărate ori. Un grup local nonguvernamental a introdus prese de cărămidă, unde amestecul de argilă este presat manual cu putere. Presarea are ca rezultat o cărămidă mai uniformă și folosește mai puțină apă și ciment pentru a întări cărămida și a dat o rată de producție mai mare. (...) Utulizarea blocurilor de ciment și importarea cărămizilor e o altă alternativă costisitoare. Toate inovațiile de succes de până acum au fost promovate de organizații nonguvernamentale.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 102.

miercuri, 19 februarie 2014

Marele Zid din China în secolul XIX (VERNE 1892)


(117) „Din uriașa frontieră artificială ridicată între China și Mongolia n-au mai rămas decît bucăți din temelia de granit și cuarț roșiatic, terasa de cărămizi cu parapete de înălțimi inegale, cîteva tunuri vechi, ruginite și ascunse sub o perdea deasă de licheni și niște turnuri pătrate cu creneluri desperecheate. Nesfîrșitul zid urcă și coboară, se curbează și se îndreaptă, se-ntinde cît vezi cu ochii urmînd denivălările solului.”
(113) „-Zidul chinezesc e cu adevărat de vreun folos? m-a întrebat maiorul Noltitz.
- Chinezilor, nu știu, dar fără îndoială oratorilor, cărora le slujește de comparație cînd se discută tratatele comerciale. Fără el s-ar face discuții?”


J. VERNE, Claudius Bombarnac, trad. (fr. 1892) S. Radian, I. Creangă/nr. 40, București, 1989, p. 5-138.

sâmbătă, 11 ianuarie 1992

Pasul și drumul (LEMNIJ 1992)

 Ihor Lemnij, Pasul și drumul. Eseu despre randamentul uman, Humanitas / Economie - Repere - 4, București, 1992, 294 p.


7 Introducere


13 Principiul eșalonării acțiunii

37 Constructul elementar

50 Construcția și geometria

61 Materialele

78 Cărămida

83 Elogiu fibrei

95 Reunirea unor componente din materiale diferite

101 Asamblarea

110 Constructele protectoare și constructele active

130 Constructele cinematice

149 Etanșarea 

156 Constructele reticulare

169 Între uniformitate și varietate

181 Construcția și inovația

217 Dezavantajele principiului construcției 

236 Distrugerea 

248 Tehnologii transversale

256 Construcția și diviziunea muncii

264 Diviziunea muncii: unele aspecte particulare

278 Orașul și principiul construcției


289 Bibliografie


coperta IV
Apreciat specialist în domeniul istoriei și teoriei tehnicii, Ihor Lemnij încearcă în această carte să desprindă, din îndelungata acțiune umană de creare a unor obiecte materiale și intelectuale, mai mult sau mai puțin elaborate, principiile cele mai generale care au permis omului să realizeze o ascensiune perpetuă pe scara complexității produselor sale. Explicația - crede autorul - constă în descompunerea în spațiu și eșalonarea în timp a tuturor acțiunilor umane, fie cele banale și cotidiene (cum sunt mersul și vorbirea), fie cele care pretind un efort intelectual deosebit (ca în cazul producerii mașinilor sau al realizării de opere spirituale de mare amploare). Scris într-o manieră simplă, fluentă, acest eseu va capta interesul unui cerc larg de cititori, începând cu filosofi, arhitecți, ingineri, economiști etc. și sfârșind cu tineri studioși cu înclinații teoretice.