Marele Zid din China în secolul XIX (VERNE 1892)

(117) „Din uriașa frontieră artificială ridicată între China și Mongolia n-au mai rămas decît bucăți din temelia de granit și cuarț roșiatic, terasa de cărămizi cu parapete de înălțimi inegale, cîteva tunuri vechi, ruginite și ascunse sub o perdea deasă de licheni și niște turnuri pătrate cu creneluri desperecheate. Nesfîrșitul zid urcă și coboară, se curbează și se îndreaptă, se-ntinde cît vezi cu ochii urmînd denivălările solului.”

(113) „-Zidul chinezesc e cu adevărat de vreun folos? m-a întrebat maiorul Noltitz.

- Chinezilor, nu știu, dar fără îndoială oratorilor, cărora le slujește de comparație cînd se discută tratatele comerciale. Fără el s-ar face discuții?”

J. VERNE, Claudius Bombarnac, trad. (fr. 1892) S. Radian, I. Creangă/nr. 40, București, 1989, p. 5-138.

Descoperirea ANULUI in Egipt: Un OBELISC de marimea unui bloc, construit dintr-un material IMPOSIBIL! FOTO

Sport 28 decembrie 2012

Un Facebook preistoric, descoperit in Suedia si Rusia. Inscriptii misterioase pe pietre uriase

”ȘTIRILE PROTV”, București, 21 mai 2012

Geologi români în Munții Dobrogei („Tomis”)

În 1878, în momentul unirii Dobrogei cu România, se  știa foarte puțin despre natura și alcătuirea Munților Măcinului, situați în nordul regiunii. Abia în 1896, Ludovic Mrazec, pionierul cristalografiei, mineralologiei și petrografiei românești, sosește în satul Horia din zonă. El clarifică originea vulcanică a granitului și reconstituie procesul evoluției nisipurilor și gresiilor de pe fundul fostei mări a Devonianului spre puritatea cuarțitelor bătrânilor munți, pe care le evidențiază pentru prima dată. Un eminent elev al său, Constantin Murgoci, relansează studiile, extinzându-le la toate rocile apărute în devonianul și silurianul erei paleozoice. El ajunge la concluzia că nașterea Hercinicilor Dobrogei nu este un act unic, ci o geneză într-un lanț de geneze care a debutat pe litoralul Bretaniei și s-a prelungit spre munții Crimeii și ai Caucazului. Investigarea Munților Dobrogei a fost continuată de un alt discipol al lui Mrazec, Ștefan Cantuniari, mai apoi Dumitru Rotman concentrându-se asupra cuarțitelor. Ca urmare, în cursul secolul XX pe harta subsolului Munților Dobrogei erau trecute uriașe zăcăminte de roci tari utile în construcții (granit, porfir, diorite, granodiorite) și cuarțite.


SURSA
?, Pe umeri unui secol de căutări și aflări omenești, „Tomis”, București