„Comuna Crucea, județul Constanța” (GROSU & GHEORGHE & MIU 2015)

 Ion Grosu & Mirabela Gheorghe & Petrică Miu, Comuna Crucea, județul Constanța. Schiță monografică, Ex Ponto, Constanța, 2015, 234 p.

5 Valentin Ciorbea - Cuvânt înainte

9 1.Poziționare geografică. Elemente de cadru natural
I.1.Poziționare geografică
I.2.Elemente de relief
I.3.Flora și fauna
I.4.Regim hidrologic
I.5.Clima

25 2.Istoria
II.1.Zona în context istoric din antichitate până în epoca modernă
II.2.Așezări pe hărți medievale și moderne

65 3.Evoluția demografică

99 4.Aspecte economice
IV.1.Agricultura
IV.2.Creșterea animalelor
IV.3.Forța de muncă
IV.4.Activitatea industrială și comercială
IV.5.Transporturi
IV.6.Turismul

135 5.Viața social politică
V.1.Administrație
V.1.1.Organizarea administrativ teritorială a comunei Crucea în contextul organizării administrativ-teritoriale a României și a județului Constanța
V.1.2.Administrația publică
V.1.3.Utilități publice
a)Alimentarea cu apă potabilă
b)Alimentarea cu energie electrică
V.1.4.Infrastructura de sănătate și asistență socială
V.2.Învățământ
V.3.Culte
V.4.Cultură și sport

195 Anexe

231 Bibliografie (46 tipărituri și 26 adrese web)

coperta IV: Încercarea de a schița trecutul istoric al comunei Crucea și de a-i descifra coordonatele și principalele elemente componente cere - înainte de toate - pentru oricare loc și pentru oricare timp, analiza a cât mai multor evenimente și fapte concrete, cât mai semnificative, care să poată ajuta istoricul la rânduirea selectivă a unui material vast.

Nu stă în intenția noastră să prezentăm în lucrarea de față tabloul complet al istoricului localității. Ne-am îndreptat atenția, nu întâmplător, asupra evenimentelor din secolul XX, privindu-le ca o moștenire a perioadelor anterioare, cu consecințe pozitive pentru evoluția istorico-economică, socială, politică și culturală a acestei comune, așezată în zona centrală a Dobrogei. Dorința autorilor a fost de a îmbunătăți zestrea istorică a vechii provincii românești.

În preajma sărbătoririi a 100 de ani de la intrarea României în primul război mondial, lucrarea reprezintă și un semn de prețuire a generațiilor actuale pentru lupta și jertfa celor de la Crucea, în marile confruntări desfășurate în războiul pentru întregirea neamului.

Volumul cuprinde documente de arhivă și mărturii publicate în paginile unor periodice și lucrări științifice cu profil geografic și istoric despre localitățile comunei Crucea. Am încercat să prezentăm documentele reprezentative existente în arhivă, care vorbesc despre evoluția și schimbările pe care le-a suferit de-a lungul timpului comuna, conviețuirea pașnică a oamenilor locului (români, turci și tătari), lupta lor comună comună pentru dezvoltarea și apărarea bunurilor în perioada războaielor mondiale. Ne exprimăm considerația pentru reprezentanții Consiliului Local Crucea și pentru interesul pe care aceștia îl manifestă față de istoria locală.

Atleții englezi în secolul XIX (VERNE 1864)

(246-7/XVIII) „ –Nu vă cer să faceți ca alergătorii englezi care slăbesc cu 18 livre după 2 zile de antrenament și cu 25 după 5 zile, (...). Primul principiu al antrenamentului la alergare  și la jocheu este suprimarea grăsimii cu ajutorul purgativelor, al transportului și al unor exerciții care cer efort; (...). (...) Se citează cazul unui oarecare Townsend care făcea 100 mile în 12 ore fără să se oprească.”

J. VERNE, Căpitanul Hatteras, trad. (fr. 1864-5) I. Katz, ed. II, ed. I.Creangă/5, București, 1990, 297 p.

Călătoria terestră în Rusia în secolul XIX (VERNE 1892)

(I/6) „(...) `tarantas` e un soi de căruță rezemată pe 5 scînduri destul de elastice, între roțile depărtate una de alta și de înălțime mijlocie; e condusă de `iemtcik` cocoțat pe capră, care ține în frîu 3 cai și atunci cînd  e nevoie să se ia al patrulea cal de la `smatritel`, adică șeful de poștă al drumurilor caucaziene, primul vizitiu i se alătură un al doilea,` faletrul`.”

(I/7) „(...) să terminăm cu problema pașaportului. Din fericire, nu era vorba să obțin o `poderojnaia` de care odinioară avea neapărată nevoie oricine călătorea prin Rusia. Era timpul curierilor și cailor de poștă și, datorită puterii sale, acest act oficial îndepărta toate dificultățile, asigura cel mai rapid atelaj la halte, cea mai mare bunăvoință a vizitiului poștalionului, cea mai mare viteză de transport, într-o atare măsură, încît un călător cu recomandare bună putea străbate în 8 zile și 5 ore cele 2.700 de verste care despart Tiflisul de Petersburg. Dar ce greu îți puteai procura un asemenea pașaport! Astăzi e de ajuns un simplu permis de circulație, un permis atestînd, într-o oarecare măsură, că ești,  ce se cheamă în țările civilizate, un om cumsecade.”

J. VERNE, Claudius Bombarnac, trad. (fr. 1892) S. Radian, I. Creangă/nr. 40, București, 1989, p. 5-138.

„Geografia economică a lumii contemporane” (VELCEA & UNGUREANU 1993)

 prof. univ. dr. Ion Velcea & conf. dr. Alexandru Ungureanu, Geografia economică a lumii contemporane, Șansa, București, 1993

Introducere - I. V.

5 I. Componente și conexiuni ale geografiei economice - I. V.

9 II. Harta politico-economică a lumii contemporane - I. V.

27 III. Probleme de dinamică, repartiție și structură a populației - A. U.
1.Dinamica populației Globului
2. Repartiția populației
3. Structura populației

3.1. Rasele umane

3.2. Structura etno-lingvistică

3.3. Structura populației pe grupe de vârstă

3.4. Structură pe sexe

3.5. Structura economică a populației

47 IV. Structuri și funcționalități ale așezărilor rurale - A. U & I. V.
1. Trăsături generale
2. Tipologia așezărilor rurale

2.1. Tipuri de așezări rurale după poziția și localizarea populației

2.2. Tipuri de așezări rurale după extensiunea spațială și grad de stabilitate

2.3. Tipuri de așezări rurale după structura și textura de sat

2.4. Tipuri funcționale de așezări rurale

2.5. Tipuri de așezări rurale după materialul de construcție și forma gospodăriilor
3. Particularități geografice ale satului românesc

65 V. Structuri și funcționalități ale așezărilor urbane - A. U 
1. Trăsături generale
2. Originea și evoluția fenomenului urban
3. Urbanizarea Globului
4. Repartiția orașelor pe Glob
5. Tipologia așezărilor urbane

5.1. Tipuri de orașe după poziția geografică

5.2. Tipuri funcționale de orașe 

5.3. Tipuri după fizionomia urbană

79 VI. Factorii repartiției și valorificării resurselor naturale și ale dezvoltării industriei naturale - I. V.
1. Factorii potențiali ai industriei mondiale

1.1 Factorii geologici

1.2. Componentele fizico-geografice

1.3. Componentele demografice
2. Structurile social-economice ca elemente de determinare pentru valorificarea pe scară industrială a resurselor naturale și a industriei mondiale

91 VII. Industria energetică mondială - A. U.
1. Trăsăturile generale - I. V.
2. Industria petrolului și a gazelor naturale
3. Industria carboniferă
4. Industria energiei electrice
5. Energia nucleară
6. Energia solară
7. Energia eoliană și a valurilor
8. Energia geotermică
9. Energia mareelor

149 VIII. Geografia industriilor de echipament - A. U.
1. Industria utilajului industrial
2. Industria utilajului agricol
3. Industria mijloacelor de transport
4. Industria electrotehnică și electronică
5. Industria mecanică diversă

177 IX. Regionarea industriei mondiale - I. V.
1. Trăsături generale. 
2. Unitățile taxonomice din domeniul industriei
3. Principalele regiuni industriale ale globului
4. Nucleele neoindustriale - A. U.

197 X. Geografia utilizării terenurilor - I. V.
1. Trăsături ale agriculturii mondiale
2. Premisele naturale ale agriculturii
3. Limitele spațiului agrar

3.1. Limitele latitudinale ale spațiului agrar

3.2. Limitele altitudinale ale spațiului agrar

3.3. Limitele de ariditate excesivă

3.4. Limitele de umiditate

3.5. Limitele economice și tehnologice
4. Premisele economico-sociale ale agriculturii mondiale

4.1. Crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii

4.2. Utilizarea integrală a potențialului agro-productiv și extinderea spațiului agrar prin lucrări de îmbunătățiri funciare

4.3. Pregătirea cadrelor de specialiști 

4.4. Intensificarea cercetării științifice pentru descoperirea de noi soiuri de plante și rase de animale de mare productivitate

4.5 Promovarea și dezvoltarea cooperării internaționale
5. Structura și repartiția geografică a terenurilor agricole
6. Structura, dimensiunile și potențialul culturilor agricole
7. Tipuri de peisaje agrare

7.1. Peisajul câmpurilor cultivate deschise

7.2. Peisajul câmpurilor cultivate închise

7.3. Peisajul pomiviticol colinar

7.4. Peisajul agro-pastoral montan și colinar

7.5. Peisajul agrar mediteraneean

7.6. Peisajele agrare americane

7.7. Peisajul agrar din țările musonului asiatic

7.8. Peisajul agrar mixt

237 XI. Economia forestieră - I. V.
1. Evoluția spațială și funcțională a spațiului forestier
2. Pădurile din zona intertropicală
3. Pădurile din zona temperată și subpolară
4. Industria de prelucrare a lemnului

245 XII. Căile de comunicație și transporturile - I. V.
1. Conceptul de geografia transporturilor
2. Importanța ramurii
3. Transporturile feroviare
4. Transporturile rutiere
5. Transporturile navale
6. Transporturile aeriene

273 XIII. Probleme de geografie ale comerțului internațional - A. U.
1. Organizările de teritoriale de export și import
2. Fluxuri comerciale mondiale

289 XIV. Economia mondială și calitatea mediului ambiant - I. V.

293 XV. Date statistico-economice

299 Bibliografie

307 Cuprins

Dumitru Dinu, rector al Institutului de Marină Civilă („TOMIS” 199?)

 Cred că problema shipping-ului românesc este una de strategie guvernamentală. Strategia trebuie să cuprindă toate aspectele: legislative, financiare, tehnice și nu în ultimul rând trebuie să cuprindă aspecte privind pregătirea personalului navigant. Cine poate să facă la noi această strategie? Din nefericire, noi, ca instituție de învățământ superior nu am fost solicitați să participăm la elaborarea unei astfel de strategii, deși în alte țări universitățile reprezintă focare de influență politică și economică. Spre surprinderea mea, acum câteva luni am primit pentru prima oară o invitație a FPS să trimitem reprezentanți în consiliile de administrație ale companiilor de navigație Navrom, Petromin și Romline. Această solicitare era pe un fax fără antet și am încercat să-l contactez pe expeditor, ceea ce nu am reușit în ciuda strădaniilor. Am senzația că această solicitare a fost pur formală și de fapt nu se intenționa utilizarea specialiștilor, care zic (...) că în universități reprezintă avantajul competenței și al neimplicării direct interesate personal în anumite firme. Punând accentul pe această idee a strategie naționale vizavi de flotă, care ar trebui discutată și cât mai repede, mă gândesc la o strategie globală, complexă, care să conțină aspecte mergând până la învățământul de profil. În ce ne privește, învățământul de marină nu a fost sprijinit de Ministerul Transporturilor. Tot ce s-a făcut în institut este cu sprijinul Ministerului Învățământului. E nefiresc ca Ministerul Transporturilor să nu se implice. Învățământul de marină, care dă personalul brevetat, îmbracă două aspecte. Cel academic, pentru că s-a dezvoltat tehnica la bordul navei, conform cerințelor standard trainingului mondial, și cel global, al compatibilității studiilor cu al altor școli din lume. Am reușit, prin mari eforturi, ca ambele aspecte să fie împlinite. Dar contribuția noastră la relansarea shipping-ului românesc poate fi importantă dacă vom fi solicitați în elaborarea strategiilor de dezvoltare a flotei, care pot căpăta contur foarte curând, cu sprijinul factorilor implicați: Ministerul Transporturilor, companiile de navigație, sindicatele șamd. Mai este încă o cerință: strategia, odată definitivată, să beneficieze de mijloacele de a fi pusă în aplicare.

Aș dori să relevez un fapt, anume atitudinea pasivă față de organismele shipping-ului mondial a celor implicați în diferite sectoare ale shipping-ului românesc. Am participat la ultimele trei adunări generale ale International Maritime Organisation, de două ori în delegația României și o dată ca reprezentant al International Maritime Association. România, cu toată scăderea actuală a flotei, ocupă încă locul 31 pe plan mondial, între cele 156 de state ale IMO, dar nu are un reprezentant permanent în organizația mondială. România nu adoptă o atitudine ofensivă în alegerile care se desfășoară la IMO. Există state situate după România în clasament, care sunt între cele 32 de țări care au loc în comitetul de conducere al IMO. Nu numai atât, dar noi nu avem reprezentanți nici în staff-urile organizației mondiale. Iar delegațiile României nu au fost niciodată al nivel de miniștri și nici măcar la nivel de secretari de stat. Desigur, au fost persoane competente acolo, dar este foarte important și nivelul la care este reprezentată o țară la această întrunire. Există organisme consultative guvernamentale și non-guvernamentale în a căror comitete de conducere nu există nici un român. Or, este știu că deciziile nu se iau în adunări generale, ci în aceste comitete de conducere. Cred că în această direcție ar trebui să fim mai agresivi, în sensul bun al cuvântului. Acestea sunt câteva idei care cred că ar trebui să facă parte din strategia de dezvoltare a flotei. Noi avem, la institut, materiale și persoane pregătite, care sunt gata să contribuie la redresarea flotei, a shipping-ului românesc și cred că nu ar trebui neglijată această categorie, cea a oamenilor școlii, foarte apropiată de fenomenul navigației românești.

„Mișmașuri ijeteliste” (JELA 1991)

Doina Jela, ...„Mișmașuri” ijeteliste, „Cuget Liber”, Constanța, 23 ianuarie 1991

Românului în general și constănțeanului în special i-a fost întotdeauna mai la îndemână să-și rezolve problemele „aranjându-le”, „descurcându-se”, altfel spus, amortizându-le efectul prin ciupeală și mișmaș. Până la Dumnezeu știe că-l mănâncă sfinții, deci preferă să se târguiască direct cu Dracul, care-i mai bun negustor, așa încât, ajuns în fine și în fața lui Dumnezeu, constată că nu mai are de mult dreptate să i se plângă de ceva nou.

Șoferii de la IJTL n-au cauciucuri și baterii, iar combustibilul s-a scumpit. sau, oricum, S-a scumpit pentru particulari, pentru taximetriști, pentru persoane private posesoare de transport care să-i ducă pe oameni, eventual, la slujbă. Un protest organizat, onest, limpede sau orice alt mijloc de negociere curată în favoare acestor cereri reprezintă pentru ei o cale prea lungă, incomodă și nesigură către dreptatea lui Dumnezeu. Astfel că preferă să și-o piardă pe drum, în mici aranjamente, cu atât mai rentabile cu cât nu lovesc decât în de-acum proverbialul nostru navetist. Începând de marți, 15 ianuarie, un anunț lipit pe chioșcul de bilete al Autogării Nord anunță că autobuzul 23, care-i duce la Năvodari pe învățători, profesori, medici, asistente, elevi chiar, se suspendă din lipsă de anvelope. Navetiștii respectivi au, se înțelege, abonamente. Pe care îl pot folosi pe autobuzul 22, care-i duce la Năvodari cu ocol și întârziere. Dar, ne întrebăm, dacă nu sunt anvelope pentru autobuzul cursă 23, de unde le iau șoferii pentru a face cursă Constanța-Năvodari fără ocol, fără abonament, ci contra cost, și cost piperat, de la aceiași navetiști? Care intră, nu-i problemă, ca-n buzunarul nașului de pe trenurile de navetă, în buzunarul cui? În schimb, auzim că se vorbește din nou despre o grevă la IJTL.

Liniile de transport în comun în București în epoca socialistă(I. T. B. )

1) TRANSPORT DE NOAPTE: 0,20 - 5,00
Tramvaiul 26 - traseu inelar obișnuit de zi: Bd. I. Pintilie - Șos. Ștefan cel Mare - Șos. Mihai Bravu - Calea Șerban Vodă - Șos. Viilor - T. Vladimirescu - Șos. Panduri - Șos. Grozăvești - Str. Buzești - Bd. I. Pintilie
Piața 1848 (Sf. Gheorghe) - capătul central al liniilor de noapte. (N/E/S/V)
A) Aeroport Băneasa - Șos. Ploiești-București - Șos. Kiseleff - Aleea Trandafirilor - Bd. Aviatorilor - Piața 1848
B) Șos. Pipera - Calea Floreasca - Str. Vlădescu - Calea Dorobanți - Piața 1848
C) Lacul Tei - Bd. Lacul Tei - Str. Tunari - Ste. Al. Sahia - Piața 1848
D) Colentina - Șos. Colentina - Calea Moșilor - Piața 1848
E) Baicului - Bd. Gării de Est - Bd. Gh. Dimitrov - Piața 1848
F) Pantelimon - Șos. Pantelimon - Șos. Iancului - Bd. Republicii - Piața 1848
G) Uzina Republica - Bd. Muncii - Calea Călărașilor - Piața 1848
H) Aleea Barajul Dunării - Piața 1848
I) Macaralei - Bd. Ion Șulea - Calea Dudești - Piața 1848
J) Apărătorii Patriei - Șos. Berceni - Calea Văcărești - Splaiul Unirii - Piața 1848
K) Berceni Sud - Str. E. Racoviță - Bd. Metalurgiei - Șos. Olteniței - Magistrala M 5 - Piața 1848
L) Progresul - Șos. Giurgiului - Str. Dr. Istrate - Piața 1848
M) Ferentari - Prelungirea Ferentari - Str. Uranus - Piața 1848
N) Dep. Alexandria - Șos. Alexandria - Calea Rahovei - Bd. G. Coșbuc - Piața 1848
O) Ghencea - Bd. Ghencea - Calea 13 septembrie - Str. Izvor - Piața 1848
P) Drumul Taberei - Piața 1848
R) Militari - Bd. Păcii - Bd. Armata Poporului - Bd. Gh. Gheorghiu Dej - Piața 1848
S) Stăv. Ciurel - Splaiul Independenței - Piața 1848
T) Giulești - Șos. Giulești - Bd. D. Golescu - Piața 1848
U) Chitila - Șos. Chitilei - Bd. 1 Mai - A. Ipătescu - Piața 1848
V) Bucureștii Noi - Bd. Bucureștii Noi - Calea Griviței - Gh. Magheru - N. Bălcescu - Piața 1848
Z) Crîngași - Șos. Crîngași - Calea Griviței - Gh. Magheru - N. Bălcescu - Piața 1848

2) TRANSPORT DE ZI
Tramvaiul 26 - traseu inelar
Autobuzul 33 - traseu inelar:

Tramvaie
1: Dep. Splaiul Unirii - Splaiul Unirii - str. Sf. Vineri - Calea Moșilor -șos. Colentina - str. 7 noiembrie - str. Cornișor
2: cart. 16 Februarie - Calea Giulești - Gara de Nord - D. Golescu - Cobălcescu - str. Uranus - Calea Rahovei - șos. Alexandria - Dep. ITB Alexandria
3: cart. T. Vladimirescu - bd. Ghencea - Stadionul Republicii - str. Uranus - Popa Tatu - Dr. Sergiu Buzești - bd. 1 Mai - bd. Mărăști - bd. Expoziției - Calea Griviței Clăbucet - șos. Chitilei - str. Mezeș
4: str. Cornișor - șos. Colentina - șos. Ștefan cel Mare - Dr. S. Buzești - bd. 1 Mai - bd. Mărăști - Pav. Exp. Ec. Naționale
5: șos. Pipera - Calea Floreasca - Cal. Dorobanți - bd. I. Pintilie - str. Galați - Calea Moșilor
6: Uz. Laromet - Nuferilor
7: CFR Progresul - Podul Izvor
8: cart. T. Vladimirescu - Piața Ferentari
9: UMGB - stăvilarul Ciurel
10: str. Mezeș - Nuferilor
11: Piața Sudului - cart. 16 Februarie
12: CFR Progresul - bd. Regiei
13: UREMOAS - str. Preciziei
14: stăvilarul Ciurel - Fab. Granitul
15: Dep. ITB Alexandria - Piața Muncii
16: SMRTV - Calea Moșilor
17: CFR Progresul - Parcul 8 Martie
18: Dep. ITB Alexandria -
19: intr. sat Cățelu - str. Sf. Vineri
20: Uz. Laromet -  str. Șura Mare
21: str. Cornișor - Calea Moșilor
22: UMGB - str. Sf. Vineri
23: Piața Ferentari - bd. Muncii
24: cart. Dămăroaia - bd. Muncii
25: UREMOAS - str. Preciziei - Podul M. Vodă
26: Palatul Pionierilor -
27: intr. sat Cățelu -
28: Fab. Granitul - str. Rulmentului - Fabrica de cabluri și materiale electroizolante
29: Gara Progresul - com. Jilava
30: Barajul Dunării - Podul Izvor

Autobuze
31: Pav. Exp. Ec. Naț - bd. Expoziției - calea Văcărești.
32: D. Petrescu -
32b: D. Petrescu -
33: Piața Perișor - str. Izvor - str. B. P. Hasdeu - Pîrvan - D. Golescu - bd. Duca - bd. A. Ipătescu - str. M. Eminescu - str. Popa Nan - str. V. Braniște - str. Nerva Traian -
34: - Lt.-Col. Papazoglu - Podul Mărășești - bd. Mărășești - M. Nifon - str. Sabinelor - str. Acvila - Piața Perișor
35: CET București Sud -
36: str. Apusului Militari - bd. Păcii -
36b: str. Apusului Militari - bd. Uverturii -
37: -
38: -
39: str. Erie Eroul -
40: Barajul Dunării -
41: D. Petrescu - bd. C. Brîncoveanu - str. Secuilor - șos. Olteniței - bd. Pieptănari - prel. Ferentari - str. Erie Eroul
42: Barajul Dunării -
43: str. Cozia -
44: Uz. Danubiana - șos. Olteniței - com. Popești Leordeni - Piața Sudului -  - Șos. Olteniței - Cimitirul Bellu - calea Șerban Vodă - Magistrala Nord Sud - str. Radu Vodă.
45: șos. Nordului - șos. Pipera - com. Tunari
46: Fab. Granitul - șos. Pantelimon - pădurea Pustnicul
46b: Fab. Granitul - șos. Gării Cățelu - FCME unit. 2
47: Fab. Granitul - șos. Pantelimon - com. Cernica
48: Într. de piese radio și semiconductori Băneasa - Pădurea Băneasa Grădina Zoologică -șos. București Ploiești - Pav. Exp. Ec. Naț
49: Pav. Exp. Ec. Naț. - șos. București Ploiești - com. Otopeni
49b: Pav. Exp. Ec. Naț. - șos. București Ploiești - Aeroportul Otopeni
50: Dep. ITB Colentina - șos. Colentina - șos. Afumați - sat Șindrilița/com. Fumați
51: str. Cornișor - șos. Ștefănești - GAS Voluntari
52,: bd. Uverturii - com. Chiajna
53: Gara Titan - Morarilor - șos. Fundeni - str. Sportului - Spitalul Clinic Fundeni
54: Piața Sudului - șos. Olteniței - com. Popești Leordeni - str. Leordeni - sat Leordeni
55: Dep. ITB Colentina - șos. Colentina - CFR centură - șos. Colentina - Moara Domnească/com. Găneasa
56: - com. Măgurele
57: Dep. ITB Alexandria - com. Cornetu
58: - com. Domnești
59: CFR Progresul - Adunații Copăceni/strand Argeș
60: Uz. Laromet - șos. Străulești - com. Mogoșoaia
61: -
61b: -
62: Piața Sudului -
63: cart. Giulești-Sîrbi - șos. Giulești - Magaziile CFR 16 Februarie
64: str. Mezeș - com. Chitila
65: -
66: intr. sat Cățelu - com. Glina
67: șos. Pipera - CFR Constanța - Într. de piese radio și semiconductori Băneasa
68: Valea Oltului -
69: str. Cornișor - șos. Ștefănești - GAS Voluntari - com. Ștefănești
70: bd. Uverturii - com. Dragomirești-Vale
71: CFR Progresul - Bumbăcăria Jilava
72: - CFR Constanța
73: Fab. Confecții București -
74: UREMOAS - str. Preciziei
75: Gara Progresul-
76: - Dep. ITB Colentina
77: -
78: -
79: -
80: str. Apusului M8litari - bd. Păcii -
80b: ITIA - str. Valea Cascadelor - bd. Păcii -
100: Gara Titan - bd. Muncii - Uz. Republica
100b: Gara Titan - șos. Dobroiești - com. Dobroiești
101: Uz. Cinescoape - bd. Macaralei
102: Piața Sudului - șos. Olteniței - șos. Vitan Bîrzești - Parcul Moara Vitan - șos. Vitan - șos. Mihai Bravu - cal. Dudești - bd. L. Sălăjan - str. L. Pătrășcanu - Gara Titan
103: Dep. ITB Alexandria -
105: -
106: Uz. Cinescoape - str. Baicului
107: Halele Obor - bd. Macaralei
108: Valea Oltului -
109: - Dep. ITB Colentina
110: - CIL Pipera - CFR Constanța
111: - bd. Macaralei
112: str. Mezeș - bd. Laminorului - Uz. Laromet - bd. Bucureștii Noi - bd. Gloriei - cart. Dămăroaia - str. Coralilor - Străulești - bd. Ion Ionescu de la Brad - bd. Aerogării - Ficusului - șos. Nordului - str. Școala Herăstrău - șos. Pipera - CIL Pipera - CFR Constanța
113: Inst. Politehnic -
114: -
115: -
116: Gara Progresul -
117: șos. Sălaj -
118: cart. T. Vladimirescu -
118b: Valea Oltului -
119: -
120: -
203

Troleibuze
81: Aeroportul Băneasa -
82: str. Șura Mare - Aeroportul Băneasa
83: șos. Nordulu - Calea Văcărești- str. E. Racoviță - D. Petrescu.
84: Drumul Taberei - str. L. Pătrășcanu
85: str. Baicului -
86: Piața Scînteia - șos. Iancului
87: str. Șura Mare - Piața Scînteia
88: Calea 13 Septembrie - Parcul 8 Martie
90: Răzoare - str. G. Verdi
92: Barajul Dunării -
93: Drumul Taberei -
94:  - Calea Văcărești - bd. Metalurgiei - D. Petrescu.
95: str. Serg. Nițu Vasile - Calea Văcărești.

Sursa
Întreprinderea de Transport București, București - Rețeaua de transport în comun

„Județul Constanța - prezent și perspectivă” (FDUS/CJC 1980)

 Frontul Democrației și Unității Socialiste / Consiliul Județean Constanța, Județul Constanța - prezent și perspectivă (documentar), februarie 1980, 63 p.

3 Nicolae Ceaușescu, Din Raportul prezentat la cel de-al XII Congres al PCR)

4 Decret pentru stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare

5 E scris pe tricolor unire - Imnul FDUS adopta de Congresul II (text adaptat, muzica C. Porumbescu)

7 Județul Constanța - Date generale

9 Coordonate ale ascensiuni județului Constanța împreună cu întreaga țară pe calea progresului socialist

Industria
Industria energie electrice și termice
Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor
Industria extractivă a minereurilor nemetalifere și a produselor din substanțe abrazive
Industria materialelor de construcție
Industria chimică
Industria celulozei și hârtiei
Industria textilă
Industria alimentară
Industria lemnului

Agricultura

Transporturi

Investiții și construcții

Nivelul de trai

32 1980 - An hotărâtor în înfăptuirea cu succes a sarcinilor cincinalului 1976-1980

Industria

Agricultura

Transporturi

Investiții

Nivel de trai 

Învățământ

Arta și cultura

Sănătatea publică

Educație fizică și sport

Turism

47 Perspectivele dezvoltării economico-sociale a județului Constanța în cincinalul 1981-1985

Întreprinderea de Transporturi Constanța în vara anului 1973

 - (...)

+ Aici, la Întreprinderea de transporturi Constanța, în perioada verii, mai precis, începând de la 1 iunie și terminând cu 1 octombrie, zilnic, pe porțile bazei centrale ies peste 300 autobuze, 114 troleibuze, 80 de taximetre, numeroase autoutilitare, mașini de transport de mărfuri etc. Este o impresionantă deplasare de autocamioane, autobuze, autoturisme, troleibuze, coloană ce trebuie să răspundă printr-o circulație în flux, fără întârzieri, solicitărilor celor două milioane de călători ce beneficiază zilnic de serviciile ITC prin cele de 30 de trasee. Dar vreau să subliniez că în lunile iulie-august cifra călătorilor este mult mai mare. ITC deține, după cea din București, cel mai mare parc auto și cele mai lungi trasee. Spre exemplu linia Constanța - Mangalia Sud are peste 50 km lungime.

- (...)

+ Pentru asigurarea bazei tehnico-materiale, până la finele acestui trimestru parcul mijloacelor de transport urmează să crească cu 30 de troleibuze, 53 autobuze de mare capacitate și 35 de taximetre. Vom dispune de stații moderne de dirijare pentru descongestionarea traficului automobilistic și repartizarea mijloacelor de transport  pe linii mai solicitate. În perioada verii ne vom desfășura activitatea neîntrerupt, zi și noapte.

L. B.