European versus indienii din insula canadiană Vancouver în 1863 (VERNE 1901)

<
(...)
Am mai spus că doctorul Filhiol nu-și putuse prelungi excursiile în afara orașului*, pe cît de departe ar fi dorit. În vecinătatea litoralului, întîlnise cîteodată indigeni. Nu erau chiar cele mai frumoase tipuri din rasa pieilor roșii, din care mai există remarcabile specimene în Far-West**. Nu, ci ființe grosolane, cu siluete greoaie, cu fețe urîte, capete enorme, rău formate, ochi mici, guri mari, nasuri abominabile, cu nările străbătute de inele de metal sau bucăți de lemn. Ca și cum această urîțenie naturală nu le-ar fi de ajuns, mai au și obiceiul, la ceremonii și sărbători, să-și pună pe cap măști de lemn și mai hidoase, care fac grimase oribile prin intermediul unor sfori.
(...)
>

SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare***, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, p. 85.

NOTE
* Victoria, oraș în insula Vancouver și capitala coloniei Columbia engleză în perioada 1843-1871.
** Far West = „Vestul Îndepărtat”. Regiunea extrem occidentală a Americii de Nord, cu ieșire la Oceanul Pacific. Frontiera în mișcare a SUA și a Canadei britanice.
*** Șarpele de mare - Jules Verne, „Devoratorul SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)

„KGB-ul la putere. Sistemul Putin” (WOLTON 2008)

Thierry Wolton, KGB-ul la putere. Sistemul Putin, Humanitas/Istorie contemporană, București, 2008, 233 p.

2 T. W. (n. 1951), jurnalist de formație, este și scriitor, eseiste și istoric. A publicat cărți dedicate relațiilor internaționale și vieții politice franceze. Manifestă interes pentru istoria regimurilor comuniste, atât ca profesor la Ecole Superieure de Commerce din Paris, unde ține cursuri despre Războiul Rece, cât și ca autor: Vivre a L Est (1977), Culture et pouvoir communiste (1979, cu Natașa Diujeva), La France sous influence. Paris-Moscou, 30 ans de relation secrets (1997), Rouge-brun. Le mal du siecle (1999), Le grand bluff chinois. Comment Pekin nous vend sa „revolution” capitaliste (2007). În România este cunoscut din 1992, grație volumului KGB-ul în Franța, apărut în traducere la Humanitas, care oferă acum publicului românesc cea mai recentă lucrare a lui Wolton despre teribila poliție politică din Rusia.

5 Pentru Natașa Diujeva (1949-1990), care m-a ajutat să înțeleg

7 Din nou despre KGB

11 KGB, FSB și derivatele sale

13 Partea întâi: KGB-ul intră în joc
20 Fiii spirituali
25 Cucerirea puterii
33 Cu capul înainte
41 Scenariul ratat
46 Ultima carte

59 Partea a doua: KGB-ul pierde mâna
66 Criminalizarea economiei
78 Cancerul cecen
88 Apariția oligarhilor
98 Marele talcioc
108 Sfânta familie

123 Partea a treia: KGB-ul umflă potul
133 Strategia tensiunii
148 Verticala puterii
162 Confiscarea Casei Rusia
184 Noii oligarhi
193 Citadela asediată

203 Să ne fie frică de Rusia lui Putin?

217 Anexe

229 Indice de nume

coperta 4: În anii tulburi care au urmat destrămării imperiului sovietic, Rusia s-a trezit năpădită de o specie nouă de prădători, oligarhii, care și-au însușit imensele sale resurse naturale: petrolu, gazele, metalele și diamantele. Dar lanțul trofic nu s-a oprit aici, oligarhii au căzut pradă adevăraților stăpâni ai societății sovietice și postsovietice: membrii fostei poliții politice, cei care au avut dintotdeauna acces la control, decizie, informație și expertiză. Știind că în Rusia este mai profitabil să administrezi decât să ai în posesie, Putinii și oamenii său îi forțează pe oligarhi să restituie statului, dar nu în folosul acestuia și nici al cetățeanului, ceea ce își însușiseră în anii 90. Ultimele evenimente arată care este rațiunea de a fi a „sistemului Putin”. Sub ceea ce credeam a fi un giulgiu zace un colos militar și ideologic care visează la „splendoarea” pierdută a Uniunii Sovietice și chiar a Rusiei țariste. Nu ne rămâne decât să ne întrebăm, îngrijorați, dacă acest muribund, când se va ridica, nu va restaura și „splendoarea” poliției sale politice.

„Marin Porumbescu” (DUNĂREANU 1994)

 Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, „Tomis”, Constanța, octombrie 1994

Pe terasa lui Marin Porumbescu am ajuns în decursul a două decenii de câteva ori. De fiecare dată însă m-a încercat același sentiment ciudat și nemărturisit. Suspendată în văzduh, lângă hotarul dintre apă, pământ și cer al micului port Tomis ea mi s-a părut a fi un semn al focului. În pasiunea acestui faun marin flăcările clipei fremătătoare se întâlneau cu adânci și ascunse oxidări, invizibile cu ochiul liber. Dar acolo nu puteai avea ochiul liber, aveai dinainte spirala unei fosile și vedeai cu câteva mii de ani în urmă. Privirea îți cădea pe înțeleapta față a unei broaște țestoase și-n ochi îți luneca un viitor, pentru care nu găseai încă un nume. Terasa era un microscop de văzut timpul la dimensiuni neașteptate. Parcă nici pescărușii nu planau într-un timp de mărime naturală. Acolo, sub puterea miracolelor ei, și-a zămislit scriitorul cărțile: Ucigașul de papagali, Gușterii și patru pipe, Ceasul viu, Păsări subterane. Ele vorbesc despre semnele vii ale unei lumi mai bune și mai frumoase. (Numai ce e frumos poate deveni și bun).

Terasa însăși a fost o „carte” tulburătoare. O „carte” în care cele mai disparate ipostaze ale materiei - piatra și limfa, lemnul și rugina, metalul și lacrima erau silite să vorbească omului. De-acum, totul a devenit amintire. De-acum, cel ce le-a însuflețit cu ardoarea spiritului și sufletului său, scriitorul Marin Porumbescu, obosit de ani, de boală și uitare, de singurătate și frig, s-a retras grăbit dincolo de hotarele firescului în legendă, lăsând în noi un sfârșit de octombrie cernit și gol.

„În zgomotul bursei” (MURGU & LAZĂR & ISĂRESCU)

 Nicolae Murgu, În zgomotul bursei, Albatros, București, 1982, 223

IX Prefață

Parte întâi: Bursele - mister, năzuințe, decepții

I. Scena și decorul bursei
2 1.Scormonind trecutul
6. 2.Spectacolul bursei
8 3.Zile negre pe Wall Street

II. Actorii bursei
18 1.Primii speculatori ai Americii
26 2.Regele finanței
33 3.Regele petrolului
42 4.Dinastia Rotschild
50 5.Regele automobilului

Partea a doua: Bursele de valori

III. Centrele financiare internaționale
58 1.Naștere și maturizare
62 2.New York - capitala capitalului
65 3.Tranzacții în aer liber
67 4.City-ul Londrei
68 5.Bursa din Paris

IV. Mecanisme și regulamente
70 1.Incidentele creează reguli
75 2.Funcționarea burselor de valori
78 3.Micul și marele acționar

Partea a treia: Bursele și piețele internaționale de mărfuri

V. Dezvoltarea comerțului bursier
84 1.O formă modernă a vânzării-cumpărării
88 2.Organizarea burselor de mărfuri
93 3.Europa și America
96 4.Principalele burse de mărfuri

VI. Metale neferoase
96 1.Un nume prestigios: LME
100 2.Pierre Secretan, primul speculator
107 3.Patru simboluri: Cu, Pb, Zn, Sn
114 4.Aur și argint
121 5.Noii veniți: aluminiul și nichelul

VII. Produse agricole și alimentare
125 1.Pulsul se ia la Chicago
127 2.Un echilibru fragil: piața cerealelor
131 3.Bursele de zahăr
133 4.Semințe și uleiuri vegetale
135 5.ispita cafelei cuprinde lumea
140 6.De unde fluctuațiile valorice ale cafelei?
144 7.Sora bună a cafelei: cacaoa
147 8.Două produse textile: bumbacul și lâna
151 9.Bursele de cauciuc natural

VIII. Utilizarea burselor de mărfuri în comerțul internațional
155 1.Mecanismul burselor de mărfuri
157 2.Operațiuni bursiere
162 3.Rolul burselor de mărfuri în comerțul mondial cu produse de bază

Partea a patra: Bursele în România

IX. Premisele apariției burselor în țara noastră
168 1.Primele activități comerciale pe teritoriul românesc
171 2.Bâlciurile... forme embrionare ale bursei
172 3.Alt strămoș al bursei: hanurile
173 4.Relațiile cu negustorii străini
175 5.Privilegiile acordate schimburilor comerciale
177 6.Mărfurile de schimb
178 7.Moneda de schimb

X. Bursele în România
184 1.Cafeneaua și strada: primele sedii ale bursei
185 2.Începuturile
186 3.Întâia lege a burselor
187 4.Prima întrerupere a activității la bursă
189 5.Bursa în perioada interbelică
191 6.Organizarea bursei
191 7.Legea burselor
193 8.Sediul bursei bucureștene

195 Glosar bursier

„Județul Constanța - prezent și perspectivă” (FDUS/CJC 1980)

 Frontul Democrației și Unității Socialiste / Consiliul Județean Constanța, Județul Constanța - prezent și perspectivă (documentar), februarie 1980, 63 p.

3 Nicolae Ceaușescu, Din Raportul prezentat la cel de-al XII Congres al PCR)

4 Decret pentru stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare

5 E scris pe tricolor unire - Imnul FDUS adopta de Congresul II (text adaptat, muzica C. Porumbescu)

7 Județul Constanța - Date generale

9 Coordonate ale ascensiuni județului Constanța împreună cu întreaga țară pe calea progresului socialist

Industria
Industria energie electrice și termice
Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor
Industria extractivă a minereurilor nemetalifere și a produselor din substanțe abrazive
Industria materialelor de construcție
Industria chimică
Industria celulozei și hârtiei
Industria textilă
Industria alimentară
Industria lemnului

Agricultura

Transporturi

Investiții și construcții

Nivelul de trai

32 1980 - An hotărâtor în înfăptuirea cu succes a sarcinilor cincinalului 1976-1980

Industria

Agricultura

Transporturi

Investiții

Nivel de trai 

Învățământ

Arta și cultura

Sănătatea publică

Educație fizică și sport

Turism

47 Perspectivele dezvoltării economico-sociale a județului Constanța în cincinalul 1981-1985